18,467 matches
-
etc. A scris însă și romane: Grădina diavolului, 1988, Clubul îngerilor, 1998, Borges și urangutanii eterni, 2000. Astăzi, Luis Fernando Verissimo este unul dintre cei mai iubiți și citiți autori brazilieni, cu peste 5 milioane de cărți vândute,prezent în permanență printre bestselleruri (depășindu-l, în privința vânzărilor din Brazilia, pe Paulo Coelho) și devenit o veritabilă "pasiune națională", după cum spune criticul Carlos Graieb. Dintre romanele sale - parodii de tot hazul ale unor povestiri polițiste - vom reda în continuare începutul celui intitulat
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
românești de televiziune (Toni Grecu) sau se fac pronosticuri (complet alături) în legătură cu perspectiva alegerilor de anul trecut? Cea mai profitabilă lectură a cărții lui Tucă este aceea de studiu de caz. Întrebarea pe care trebuie să și-o pună în permanență cititorul, citind aceste interviuri este ce elemente din discursul acestor vedete ale zilei asigură imensa lor audiență la public. Dacă la Andrei Pleșu stilistica impecabilă, folosirea permanentă a acordului fin pentru a valorifica la maximum sonoritatea și sensurile fiecărui cuvînt
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
să scoți revolverul. Mircea Dinescu impresionează prin dezinhibarea discursului. Fără complexe de gîndire și de limbaj, Dinescu este un soi de macho al limbii române. Pentru el limbajul nu are zone tabu. Limba română este, la Dinescu, agresată, remodelată în permanență și împinsă spre zonele sale de expresivitate maximă. În plus unele dintre replicile din prezentul interviu conțin și o zonă de lirism difuz, ceea ce nuanțează semnificativ portretul artistului. Mereu surprinzător, niciodată banal sau plicticos, adesea teribilist, Mircea Dinescu este una
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
în întreaga Europă. în același prim deceniu al secolului, în Italia, rodea geniul operei, al dramei muzicale, iar personalitatea lui Claudio Monteverdi, spre exemplu, avea să ofere lumii marea sa capodoperă care este Orfeo. Ambele s-au născut sub semnul permanenței acestui simbol al comunicării musical poetice, comunicare veche de când lumea, și pe care o înlesnește acest instrument aparent modest, simplu, care este lăuta, de asemenea specia acesteia ghitara. Un instrument atât de popular în spațiul vest-european al timpului. Lumea lui
Ghitara și cultura spaniolă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11526_a_12851]
-
alta, personajele sale sînt vii, au autenticitate, iar identitatea lor este întărită de particularități culturale și de limbaj care le fac ușor recognoscibile. Viața, cu sau fără ghilimele, satului Lindenfeld este văzută din perspectiva unui narator omniscient care coboară în permanență unghiul de percepere a realității la nivelul tuturor personajelor sale. La o privire globală asupra imposturii care se pune la cale de către angajații lui Otto von Romanoff, totul pare absurd, cinic, mecanic, lipsit de orice urmă de sentiment. Cei care
Lindenfeld on my mind by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11555_a_12880]
-
ai regimului Ceaușescu. Mai puțin despre anii '70, în care credibilitatea internațională a regimului de la București era încă destul de mare, chiar dacă în țară începuse "revoluția culturală", iar șurubul libertăților cetățeanului începuse să se strîngă dramatic. Izolat la domiciliu, supravegheat în permanență, supus terorii psihice, prin telefoane anonime de amenințare la adresa sa și a familiei sale și prin foarte dubioasele vizite nocturne ale unor personaje de nefrecventat, sfătuit de "prieteni" scriitori și nu numai să renunțe la protestele sale, agresat și defăimat
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
incontinent despre sine. Olian vorbește simplu, sfios și, de multe ori, naiv, doar despre ceilalți, le mitologizează urmele și caută să descopere, în interioare, în ziduri și în fațade, în ochiurile de geam și în acoperișuri, amprentele exemplarității și insemnele permanenței. Indiferent dacă se numește Grafică sau, pur și simplu, desen evocator, munca de o viață a lui Alexandru Olian, de o mare modestie și de o rară delicatețe, este un apel la memorie și un îndemn la meditație. Răsfoindu-i
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
prozator (ca și la alți colegi ai săi de generație) o greu reprimabilă vocație a eseului în chiar corpul romanului, o excesivă preocupare pentru divagația savantă despre mecanismele scriiturii și pentru comentarea propriilor strategii și performanțe literare. Chiar dacă menține în permanență sub control firele narative (deloc puține), scriitorul are în permanență tendința de a-și complica foarte mult expunerea prin (prea) frecventele schimbări ale registrului epic. În asemenea condiții riscul devine acela ca cititorul să scape situația de sub control și, la
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
o greu reprimabilă vocație a eseului în chiar corpul romanului, o excesivă preocupare pentru divagația savantă despre mecanismele scriiturii și pentru comentarea propriilor strategii și performanțe literare. Chiar dacă menține în permanență sub control firele narative (deloc puține), scriitorul are în permanență tendința de a-și complica foarte mult expunerea prin (prea) frecventele schimbări ale registrului epic. În asemenea condiții riscul devine acela ca cititorul să scape situația de sub control și, la rigoare, să nu mai priceapă nimic din conținutul cărții. Oricum
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
creațiile ulterioare ale lui Marin Preda. în Moromeții, volumul doi: "Limba ascuțită a lui Moromete nu mai are virulența de altădată, cu toate că și acum, în curtea sa, cu prietenii săi, îl mai ironizează pe cîte un Bilă care are în permanență creioane în buzunarul cămășii, pentru că Ťține legătura cu Uniunea Sovieticăť. Această legătură cu Uniunea Sovietică este ironizată acum, în 1967, în ton cu recenta frondă antirusească a regimului de la București". în timp ce țăranul tradițional, Ilie Moromete, a devenit "un bătrîn care
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
om rămas liber - își alege ghișeul. Și îl găsește pretutindeni. Ciudat cum, fără a fi însuflețit de inițiativă, fără a fi un învingător și cu atît mai puțin un erou, Caragiale stă în mijlocul vieții de parcă ar sta în afara ei. În permanență, între sine și viață e o distanță - ca aceea dintre periferie și centru - care-i permite să adauge receptării veninul - de nu chiar drogul - iluziei. De aceea, convingerea e substituită de tehnică. Nu de experiment, ci de tehnică, de meșteșug
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
niciodată de la ideile sale); 3. refuzul dialogului ("Toată critica lui Maiorescu e un monolog dinaintea celorlalți, datori să asculte, să se pătrundă de adevăr, în nici un caz să se îndoiască să întrerupă, să delibereze."); 4. superioritatea (Maiorescu se poartă în permanență ca un dascăl sever, "cumsecade cu ucenicii docili, dar neîndurător cu recalcitranții" - pentru întreaga discuție vezi pp. 353-354). Întrebarea care se pune este dacă exegetul nu exagerează atunci cînd pune în evidență natura contradictorie a lui Maiorescu, faptul că fiecare
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
obligatoriu pe care trebuie să-l parcurgă cititorul pentru a ănțelege ce a vrut să comunice Cezar Paul-Bădescu prin cartea sa Tinerețile lui Daniel Abagiu. "Știu că știți că eu știu că aceasta nu este literatură" pare a spune ăn permanență autorul, trăgănd savant din pipă, printre răndurile unei cărți ăn care faptele sănt jalnice (nici măcar umilințele și situațiile penibile pe care le suportă personajul nu sănt ămplinite), iar "construcția" și stilul seamănă ăn multe privințe cu cele ale obsedantelor compuneri
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]
-
voalurilor cînd îl vedem pe Iago care ascultă, cînd, din nou el, îl plasează pe Otello pentru a-l înșela grație relației înscenate între Cassio (Jonas Kaufmann) și Desdemona. Iago, aici, poartă, soluție neașteptată, o mănușă ce-i ascunde în permanență mîna dreaptă. Și astfel noi îi percepem corpul ca „însemnat”, corp de monstru ce-l evocă pe Richard III ce, invalid, vrea să-și ia revanșa contra corpurilor sănătoase. Ceea ce mă fascinează e acest Iago cu mîna ciuntă, uscată, ofilită
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
pe parcurs, o miză tot mai importantă. Majoritatea povestirilor, deși extrem de surprinzătoare, unele insolite și bătând înspre absurd, sunt însă foarte familiare. Mărturisea autorul într-un interviu publicat chiar în România literară: „Întâmplări extraordinare au loc peste tot și-n permanență. Totul e să le descoperi mecanica secretă. Și, mai ales, să ai indecența să le istorisești. Ele își dezvăluie extraordinarul la povestit.” Publicarea, în 1990, a antologiei de pamflete în două volume, Tratat de înjurături, marchează și momentul unei schimbări
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
anumite direcții, care se impun în studiul atât al istoriei, cât și al literaturii și limbii. Când aud după treizeci de ani iarăși de imaginea României îmi vine să mă arunc pe geam pentru că o țară normală nu este în permanență preocupată de imaginea ei. Sigur, imaginea unei țări este importantă - dar cred că este o dovadă de maturitate ca guvernanții unei țări să nu fie obsedați de această chestiune; să fie preocupați de ea, sigur, e important, însă, după părerea
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
încurajările date din belșug se naște acea pepinieră de minori ai artei, care jură in verba magistri, pierd orice simț autocritic, orice control asupra lor și o iau razna în arena literelor” (p. 107). Opțiunile sale estetice vor merge în permanență alături de Coșbuc, Sadoveanu, Iosif sau Anghel, cu ultimii trei chiar asociindu-se în redacția publicației „Cumpăna” (în 1909). Îl va susține de asemenea pe Octavian Goga, pe care îl va socoti în 1907 că „este în cele mai fericite condiții
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
Solomon nu se poate crea nimic. De altfel cartea Qohelet, la care face referire articolul, este singura din toată Biblia considerată a nu fi inspirată de Creator. Adevărul este că - spre susținerea afirmației inițiale privind inseparabilitatea extremelor - oamenii sunt în permanență compuși din absolut și relativ. Absolutul îi apropie de cunoaștere și Dumnezeu, relativul îi ajută să trăiască în această lume, îl folosesc pentru a-și face vilă și pentru a-și cumpăra Jeep. Nietzsche, de pildă, era fan declarat al
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
Privea totul și se privea cu dispreț. Privirile lui, gesturile lui exprimau o silă adîncă”. Pe Mircea Eliade, în ciuda strădaniei, e greu să-l prindă într-un portret: „blond, nici înalt, nici scund; foarte mobil - argint viu; purtînd ochelari în permanență, din dosul cărora ochii te fixau cercetător; timid, reușind totuși să-și anuleze provizoriu timiditatea prin cascada sa verbală, cascadă ce făcea uneori copleșitoare prezența lui oriunde s-ar fi aflat; cu tăceri sub al căror ghețar ar fi fost
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
și refuzul ei, conviețuirea cu rămășițele gloriei, puterea trecutului și neputința prezentului. Vrînd, nevrând, ea este în competiție cu gloria marelui star, cu personalitatea aceleia, așa cum o zugrăvește autoarea: autoritară și fragilă, fermecătoare și insuportabilă, puterea ei se trage din permanența emoției, din frica trăită înaintea tuturor aparițiilor scenice. Când este o actriță pe care întâmplător o cheamă Marlene, Emilia Popescu e convingătoare. Când vrea să fie Marlene Dietrich - nu. Stînjenitoare - mai ales în “recitalul” final - devine încercarea de suprapunere a
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
joc simpatic, făcându-ne părtași nu doar la compoziție, ci și la subiectul care este uneori năstrușnic, alteori adânc filosofic. Este stilul pictoriței constructivist? Expresionist abstract? Figurativ sintetic? Urmărindu-i creația pe parcursul anilor, este ușor de sesizat tendința către sinteză, permanența ținutei lirice și reluarea poetică a unei amprente onirice, feminine. Pictura ei este, În ultimă instanță, inconfundabilă. Pentru că dincolo de influențele firești, Maia Martin demonstrează un stil personal cu o admirabilă libertate a construcției. Stilizarea inteligenta, emoția lucidă, ideile Îndrăznețe și
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
meu radio pe lămpi în timp ce lumina dă spectacol explodând în filamenele din păr cu pocnituri mici de electricitate. Nu mă sperii, vara când plouă mă târăsc pe asfalt cu burta lipită de corpul bărbaților din viața mea, lăsând bale în permanență. Același melc inocent și anonim pe care Dumnezeu l-a argintat dintr-o greșeală Lângî bîrbat Stau îngropată în ninsoare Sub cuvintele Așteptând să ajungi până începe o nouă zi Cu niște lopeți, cu palmele, cu picioarele Să sapi până
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
o foarte mare putere? Aveți prejudecăți, stimată doamnă, prognoza astrologilor se bazează pe calcul matematic complicat, este tot un fel de astronomie! Și aflați că într-un stat ateu, care luptă contra superstițiilor, cum e al nostru, Tovarășul primește în permanență, odată cu rapoartele Securității despre nemulțumirile populației, graficul bioritmului său și prognoza astrologică pe săptămîna următoare. Firește că și această șoaptă Radu a strecurat-o la urechea Letiției în patul cu arcuri tari din garsoniera amicului Florinel, nu pe treptele scării
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
pe neașteptate În ascensor, bulversând prin „minunile” pe care le face și prin „accesul” la intimitatea celorlalți existența tuturor, devenind treptat un fel de legendă urbană. Cimpoeșu reușește să miniatureze societatea postdecembristă la nivelul acestui grup de oameni printr-o permanență asociere cu mitul creștin, fapt ce nu este restrâns la simplul aspect ce privește numele locatarilor (Ion, Toma, Vasile, Simion, Elemosina, Zenovia), ci și la anumite pasaje cu trimitere directă la Vechiul, respectiv Noul Testament. Situația acestei societăți aflate În plină
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
Adevărul despre Sascha Knisch de ARIS FIORETOS Iubire și crimă? Plăcere și vinovăție? Partea afectivă a lucrurilor Încununează cu simplitate Întunericul. Înăuntru și-n afară se subliniază permanența atemporală a morții și se dă semnalul de plecare pentru un nou ciclu temporal. Iubirea mortală sau moartea În iubire se intersectează În creația lui Aris Fioretos (Adevărul despre Sascha Knisch, Ed. Polirom, 2006) ca două laitmotive ce deosebesc persoana
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]