229 matches
-
populare, ele n-aveau nimic popular, nici ca subiect, nici ca expunere, nici ca public. Ele erau frecventate de tot ce societatea ieșeană avea mai ales și mai distins; jumătatea sălei era ocupată de damele cele mai elegante, restul din personagiile principale; prințul bezedea Grigore Sturdza se așeza în fața oratorului, stând foarte des în picioare [...] Ca public, pe lângă cel arătat mai sus, restul era format din profesori, preoți, elevi de la universitate și de la liceu"4 Asta deși Maiorescu nu dorea, în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Destin”, 1962, 12; Monica Lovinescu, Haiducia resemnării, „Ființa românească”, 1963, 1; Mircea Eliade, Papini văzut de un român, „Cuvântul în exil”, 1964, 22-24; V. I. [Virgil Ierunca], De la Vintilă Horia la Jérôme Carcopino, „Ființa românească”, 1964, 2; George Uscătescu, Platon, personagiu de roman, „Destin”, 1964, 13-14; Monica Lovinescu, „La Septième lettre”, „Revista scriitorilor români”, 1965, 4; T. C. [Theodor Cazaban], „Journal d’un paysan du Danube”, „România”, 1966, 87; Constantin Amăriuței, „Journal d’un paysan du Danube”, „La Nation Roumaine”, 1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
editează revista „Insula”, în care își publică versurile noi, tipărind apoi, în colecția care însoțește acest periodic, plachetele Horoscop (1995), Sculptorul cu disc de aur (1995), Adevărul și numai adevărul (1996), Destin (1996). Scriind și proză, D. include în volumul Personagii secrete în trecutul imediat (1947) un fel de fiziologii caricaturale, în manieră absurd-fantastică, în care se recunoaște „logica” narativă urmuziană. Mai toate personajele au preocupări ridicole sau bizare și par niște marionete animate de un iluzionist. Unul dintre ele, „expert
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
fiind subminat prin combinații aleatorii, absurde sau insolite, prin trucuri verbale, conform programului de frondă socială și estetică al avangardei interbelice. SCRIERI: Steaua inimii, București, 1939; Umbra unei melancolii, București, 1946; Alfabetul sângelui, București, 1946; Jocuri în filigran, București, 1947; Personagii secrete în trecutul imediat, București, 1947; Crepuscul intim, București, 1969; Un anumit anotimp, București, 1977; Arhipelag, București, 1989; Horoscop, București, 1995; Sculptorul cu disc de aur, București, 1995; Adevărul și numai adevărul, București, 1996; Destin, București, 1996; Gestul mâinii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
în întregime, dar cu această ocazie nu a fost descoperit, decât trupul lui Remus Sofonea, pe care l-au scos de acolo și l-au îngropat undeva în marginea cimitirului din Viștea de Jos. Dar noi să revenim la acele personagii ale sinistrei piese, care provin din păcate, fie că au suferit, fie că au provocat suferință altora, din Cârțișoara noastră. După cum s-a văzut nici un om deal satului n-a luptat împotriva securității cu mâna armată, dar oameni care au
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu toate acestea, Epoca și Lupta ereau cele mai citite ziare din țară. [ghiță berbecul] În București, cineva adusese un berbec foarte mare de talie, dintr-o rasă aziatică. În scurtă vreme acest berbec - proprietatea unui cârciumar - a devenit un personagiu foarte cunoscut și foarte popular în București. A fost botezat: Ghiță Berbecu. Dar acest berbec era și foarte inteligent. La ore fixe se ducea zilnic în locuri anumite, niciodată nu greșea ora, niciodată nu scăpa întâlnirea. De pildă: dimineața nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
e faptul că, după căderea guvernu lui conservator, în 1876, n-a mai luat o parte prea activă la luptele politice, ceva mai mult, a primit de la guvernul Brătianu postul de ministru plenipotențiar. Dimitrie Ghica sau Beizadea Mitică era un personagiu mai mult reprezentativ și fără convingeri politice. Conservator prin naștere, prin tradiție, prin educație, avea, însă, și licăriri liberale, ceea ce dovedea că nu era cu totul neaccesibil noilor idei ale epocii. Foarte vanitos, foarte „plin de persoana lui“ - cum i-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nedemne. S-a votat autorizarea ca guvernul să poată încheia convenția provizorie cu Austro-Ungaria. Instigatorul acestei manoperi, omul care a impus voința sa străină ministerului și Camerei este acea ființă care de ani este la noi instrumentul străin, este acel personagiu egoist și neiubitor de țară care se numește rege și care în realitate nu este decât când o cătană nemțească, când un ulan prusian. De îndată ce am văzut că acest instrument străin pe teritoriul nostru pleacă din țară am și spus
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cărei reprezentant la noi era graful Addelmann, găzduit la d-na Maria Catargi 99, vecina noastră. Ea ne preveni într-o seară pe furiș, căci nu mai îndrăznea să vină la noi ziua, că întreaga familie va fi luată. [Acest personagiu dădea numai ordinele; nu se vedea, nu se auzea, un adevărat Dalai Lama. Crezând probabil că nimeni nu l-a știut, a revenit în București ca secretar de legație și șef al biroului de propagandă; lucru de necrezut și în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
le cânta laude la început, dar mai târziu a scris unui prieten la Berlin o scrisoare spirituală, bătându-și joc de toate prostiile germanilor. Acel prieten lucra cu Ludendorff, care, apucând scrisoarea, a trimis-o la Bucu rești. Furie a personagiilor acuzate, percheziție, confiscarea scri sorilor de la Bussche și internare. Că va vorbi pentru aprovizio narea noastră. Moos sosi și el, mă vesti că, deoarece Lia nu poate pleca, voi porni eu singură, dar îmi refuză orice mijloace de trai și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ființă fină, artist, dar vicios și fals. A nenorocit pe amândouă soțiile și nu a avut niciodată un prieten. Iată ce scria Ionel mamei în 23 iulie 1897, când regele Bulgariei făcu o vizită regelui Carol: „Se anunțase cu trei personagii și a sosit cu 12, din care 9 intrară după el în palat. N-a mai fost loc la masă și doi au fost nevoiți să mănânce în altă parte. Ca să ai idee de pretențiile prințului, îți citez titlurile câtorva
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și într-o atmosferă mai distinsă. Invitațiunile îi erau căutate de cei mai moțați, dar dânsul, deși dificil pentru alegerea musafirilor și chiar cam exclusiv pentru unii oameni de merit, dar care nu i se păreau destul de rafinați, nu admitea personagiile interlope din lumea lui. Niciodată nu a invitat pe Claymoor de dragul reclamei prin jurnalele ce făceau cronicile lui mondene, și a rupt cu familia lui Teodor Văcărescu, deși rudă, după scandalul pricinuit la Viena de fiul său Radu, care fusese
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ei alb părea că se-ntoarce spre a-și ascunde fața plină de amor. El surâse fără voie la această reamintire. In acest moment se anunță consulul rus, societatea rămase încremenită în acea dispozițiune respectuoasă care o inspiră așteptarea unui personagiu însemnat, ușa se deschise în amândouă lăturile și domnul Consul intră încărcat cu toată splendoarea decorațiunilor sale. Doamna de casă îl primi. El se-ndreptă spre jucători. - Mă rog nu vă jenați, zise franțuzește, și-ncepu apoi a ferici damele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
din Jurnalul fericirii în care Steinhardt vorbește despre Balzac: ,,-Marii scriitori cu adevărat făuresc o lume și ființe, asemenea lui Dumnezeu. Sunt în Balzac două momente care mi se par supreme și care arată cât de reale erau pentru el personagiile meșterite de condeiul său. Care mai arată că de la un anumit nivel (artistic, moral, sufletesc, de ținută) în sus noblețea e subînțeleasă. (...) În Ursule Mirouët, scrisorile lui François Minoret personaj necinstit și odios Balzac le reproduce de fiecare dată cu
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
ortografia, zice, pentru că nu șade bine să râdem pe seama unui om lovit de nenorocire. Cuvintele acestea extraordinare dovedesc: a) Că Balzac a fost un mare creator în sensul precis al termenului de vreme ce este în stare să-i fie milă de personagiile sale ca de oameni reali și să le respecte; b) Că avem sentimentul cosmic al unității noosferei și al comunității prinosului (superrogatoriu) de mizerii dintre oameni; c) Că a fost un om de treabă și un creștin pentru că a renunțat
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
din perspectivă morală în două corolare (vezi Corolarul I și Corolarul II, ediția citată, p. 63). Așadar, Steinhardt analizează aceste creații din perspectivă morală, autorul lor (,,creator în sensul precis al termenului";,,este în stare să-i fie milă de personagiile sale ca de oameni reali";,,a fost un nobil") este și el privit prin prisma moralității sale, care însă nu e naturală, e o,,delicateță" care,,vine de la har". Întorcându-ne puțin la Dostoievski, să ne întrebăm ce aspect al
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
fără motivare, deoarece piesa e o dramă pasională cu aspecte secundare de umor. Drama modernă este tocmai adunarea laolaltă, spre a da sentimentul vieții, a comediei și a tragediei, genuri prea absolute. Detractorii au început a face analiza psihologică a personagiilor și a dovedi goliciunea lor. Totuși Patima roșie este o foarte bună dramă și pentru teatrul românesc ea reprezintă o dată. G. CĂLINESCU SCRIERI: Eroii noștri, București, 1906; Letopiseți, București, 1914; ed. 2, București, 1922; ed. postfață Aureliu Goci, București, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
a invitat un unchi cu stare. îl chema Robert Naville. Reprezenta soc. englezești de petrol. Cerea despăgubiri de la Statul Român! Distrugerile provocate de agenți tot britanici pentru ca instalațiile din Valea Prahovei să nu ajungă în mâna lui Makensen. Oncle Bob personagiu fastuos, cu monoclu, ghetre albe, îmbrăcat la Londra etc., etc. mă simpatiza. Când venea la București, mă invita, mă scotea din bârlogul meu din Moldova. Prin el am descoperit un București unde toată lumea dansa și petrecea. La Pigall"s Cabaret
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
hazliu, căci scos din "comediile americane de cinematograf", mai ales că gloanțele lui nu omoară, ci, cel mult, "deteriorează un tur de pantaloni". Descris cu vervă și simpatie, "omul cu revolverul" este, după Sebastian, emblematic: "Căci în fond, dacă acest personagiu se poate plimba prin țară și să tragă cum vrea, unde vrea - este pentru că în oarecare măsură el exprimă sumar o sensibilitate publică". Și anume, exprimă "năduful" populației deziluzionate. Ceea ce omul de rînd exteriorizează printr-o înjurătură, omul cu revolverul
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
catedrală a Crucii, unde se păstrează ca o relicvă într-o capsulă de argint inima lui Frederic Chopin. Înainte de a părăsi vechiul oraș istoric, sunt invitată la deschiderea unei expoziții de tablouri în prezența întregei aristocrații poloneze. Sunt prezentată multor personagii proeminente și unor voevozi și voevodese care îmi fac cele mai măgulitoare complimente privitoare la concertul meu. Printre altele, o bătrână principesă îmi declară categoric că sunt cea mai mare pianistă a lumei. Tot atunci cunosc și pe d-na
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
catadixește să-mi răspundă. Atunci vorbii direct cu principesa Elisabeta, pe care o vedeam de câteva ori în săptămână și expun faptul și nepolitețea acestui general. Cu un surâs ironic, principesa îmi răspunde: n-avem noi nevoie de răspunsul acestui personagiu, voi spune eu fratelui meu regele, ca să asiste negreșit la concert și poți de acum să spui să se comunice acest lucru prin ziare și prin radio. Lucru ce nu întârzie să se facă întocmai. “Dacă regele este voevodul culturii
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
prezent ca să însceneze perfect această operă grandioasă. Interpreții au fost însă destul de bine, având în vedere grelele probleme puse cântăreților (de exemplu rolul domniței nebune) cântat de o doamnă Mărcuș. Asemenea greu rol a avut și d-na Hubic în personagiul principal Acrivița. Această operă a întâmpinatmari piedici și la premieră, care a avut loc la Cluj. Dorind să o cunosc, am plecat expres din București pentru a auzi a doua reprezentație, care însă n-a putut avea loc din cauza netrebniciei
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
cu "un trăgător de sfori bine intenționat, însă mediocru pînă la cenușiu, zăpăcit pînă la rîsul gurului, trickster de trei parale". Comedia e la ea acasă. Ni se oferă trei repere ale scrierii, întrucît "valahii moderni" îi apar eseistului "ca personagii scăpate, prin viclenie metaleptică, din trei mari opere literare. Ale unor Budai-Deleanu, Caragiale și Eminescovici". Din autorul }iganiadei s-ar trage cei cu sentimentul definitoriu al "țigăniei naționale", din autorul Luceafărului, legiunea de "fonfi, flecari, bîlbîiți, huseni cu gura strîmbă
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
aidoma unui bun gospodar. La început ia în calcul ansamblul. Dacă-l pierde din vedere prin "șlefuire artistică", lucrul nu merge cum trebuie: Totul, după mine, este să ai de la început scheletul lucrării, construcția generală, fără de care restul se dărîmă. Personagii, acțiunea, îmi pot apărea la început ca un tot nebulos. Construcția tehnică, însă, o am de la început bine și limpede trasată, - pe capitole, pe substanța lor, pe evoluții. E aici o parte perfect conștientă, lucidă". Precum un artizan ce se
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
după ce am suprapus vidul meu teoretic, disperant, reflectându-l ca într'o oglindă a oglinzii pe viața mea pustie, pe gesturile mele întrerupte, pe insomnii chinuitoare și prelungi, pe agonia mea perpetuă, nu văd ce aș mai putea face cu personagiul meu încremenit de atâta disperare, dacă nu l-aș pune față în față cu moartea, pentrucă numai moartea poate să exprime, în limbajul ei obscurantist și fatal, moartea reală care mă consumă, care mă parcurge și care mă întunecă până la
Minuni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7143_a_8468]