706 matches
-
obiecte ale lumii, fără a se interesa de natura sau de starea lor interioară. Morala persoanei a treia constă Într-un cod de obligații care se impun acesteia din exterior, de către ceilalți indivizi. Această dimensiune morală a persoanei a creat personalismul, care este doctrina morală și socială ce afirmă primatul persoanei, distingând-o, prin aceasta, În mod clar, de individ. Personalismul se opune individualismului (C. Rădulescu-Motru, Ch. Renouvier, M. de Unamuno, N. Mărgineanuă. Psihanaliza, fiind o psihologie a Inconștientului, pune În
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un cod de obligații care se impun acesteia din exterior, de către ceilalți indivizi. Această dimensiune morală a persoanei a creat personalismul, care este doctrina morală și socială ce afirmă primatul persoanei, distingând-o, prin aceasta, În mod clar, de individ. Personalismul se opune individualismului (C. Rădulescu-Motru, Ch. Renouvier, M. de Unamuno, N. Mărgineanuă. Psihanaliza, fiind o psihologie a Inconștientului, pune În prim-plan nevoia satisfacerii dorințelor pulsionale În raport cu principiul plăcerii, cu principiul constanței și cu principiul realității. Ea este o psihologie
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că 1 Eminescu. Arghezi, p. 173 48 dincolo de teme, procedee, compoziție, ritmică, psihologie și influențe rămâne un duh inanalizabil, care mă umilește. Încerc o dramă de inteligență.” 1 În cărticică de seară, criticul detectează cu sagacitate „desfacerea lui Arghezi de personalismul energic de altădată și alipirea sa lirică la frumusețile vieții sociale, la realitățile patriarhale de familie, la o poezie a copilului văzut de părintele său și a copilăriei idilice, la poezia bunului gospodar”2... Permanent poetul arată o rară capacitate
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Stăniloae și cel sintetizat în epoca patristică, acesta nu poate fi identificat la nivelul limbajului. Cea mai dificilă excepție pe care limbajul teologiei lui Stăniloae o face de la norma conceptuală și de la viziunea metodologică a Părinților intră sub rubrica de „personalism”. Fără a încerca aici o analiză detaliată a teologiei dogmatice, care merită o lectură critică de ansamblu, vom face doar două remarci generale. Prima observație, de ordin metodologic, se referă la introducerea TDO, din volumul 1, unde, pe suprafața unei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
decât în cea a Capadocienilor. Cu siguranță, alteritatea absolută a lui Dumnezeu se recunoaște în natura Sa apofatic descrisă ca „necreată”, iar nu în faptul de a fi „o Realitate personală”. Critica istorică adusă de patrologul belgian André de Halleux personalismului „neo-ortodox” al Mitropolitului Ioannis Zizioulas poate fi aplicată, ex principio, și teologiei trinitare a Părintelui D. Stăniloae 3. Una dintre cele mai generoase contribuții teologice ale Pr. Dumitru Stăniloae ni se par a fi reflecțiile sale din Dogmatica ortodoxă asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Rădulescu-Motru, C., Vocația factor hotărâtor în cultura popoarelor, București, Editura Casa Școalelor, 1932; reeditare la Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1997. Rădulescu-Motru, Constantin, Cultura română și politicianismul, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1998. Rădulescu-Motru, Constantin, Personalimul energetic, București, 1927, f.e., reeditare Personalismul energetic și alte scrieri, studiu, antologie și note de Gh. Al. Cazan, Editura Eminescu, București, 1984. Rădulescu-Motru, Constantin, Psihologia poporului român, Editura Albatros, Buscurești, 1999. Rădulescu-Motru, Constantin, Puterea sufletească, Ediție îngrijită și revizuită de Dumitru Burghelea, Editura Moldova, 1995 Renan
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
literatură. În 1872 e în București, pentru a pregăti volumul de poezii Prima verba, apărut în același an. Fusese înscris - mai mult de formă - la Institutul Schewitz și chiar la Facultatea de Litere. Situația tot mai precară a averii familiale, „personalismul său acut” (Adrian Marino) și complexul genialoid, legat, de acum, indestructibil, de o conștiință a misiunii poetului (dar grefat pe mândria sa aristocrată), îl determină să se arunce în politică, în care vedea o cale directă către reușită și succes
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
critică, liberul examen, alegerea, inventivitatea : iată virtuțile în care se recunoaște sau la care vibrează omul comun al zilelor noastre. Simone Weil concepea în L'Enracinement un proiect de societate bazat pe obligația necondiționată a libertății umane înrădăcinate în transcendent. Personalismul eschatologic al lui Nikolai Berdiaev pleda pentru o ierarhie care să stabilească primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Ar părea că, cel puțin în mod formal, modernitatea tîrzie le împlinește așteptările. Nu considera Berdiaev că libertatea omului creator
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acest fel, evoluția În procesul de instituționalizare a partidelor politice nu se constituie drept un factor generator al profesionalizării și deci al rupturii definitive cu practicile clienteliste, ci, mai degrabă, consolidarea partidelor la nivel organizațional produce un tranfer al locus-ului personalismului. Asistăm mai degrabă la o difuziune mai subtilă a procedurilor și la o mascare a relațiilor diadice și personale prin dominarea guvernului de către partid. Bruierea frontierelor Între conducerea partidului și funcția publică Întărește și consolidează partidele politice, Însă, În același
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Banks și Textor, A Cross-polity Survey 43. Ei au propus o serie de 57 variabile dihotomizate, dintre care majoritatea erau în mod direct politice: articularea și agregarea intereselor, carisma liderilor, libertatea grupurilor de opoziție, libertatea presei, rolul poliției, caracterul birocrației, personalismul, occidentalizarea și altele. Autorii au preferat aspecte semnificative ale vieții politice unor variabile cuantificabile dar neimportante, chiar dacă dihotomizarea lor era nesigură. Ei au dat răspunsuri aproximative unor întrebări bine formulate. O altă codificare a unor variabile care nu sunt cuantificabile
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
carte a lui Banks și Textor, A Cross-Polity Survey 7. Aceștia au propus o serie de 57 de variabile dihotomice, multe dintre acestea fiind politice: articularea intereselor și agregarea, carisma lidershipului, liberatea grupului opoziției, libertatea presei, rolul poliției, caracterul birocrației, personalismo, occidentalizarea și altele. Autorii au preferat niște aspecte semnificative ale vieții politice pentru a cuantifica însă variabile neimportante, chiar dacă dihotomiile lor au fost într-o oarecare măsură incerte. Aceștia au furnizat răspunsuri aproximative la întrebările bune. Cel de-al treilea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
teologie și naționalism în România modernă). În epoca de aur a patristicii sau în febrilul sfârșit de veac XIX al Rusiei pravoslavnice, existau teologi care inundau cu forța virtuții și răbdarea inteligenței atâtea tărâmuri de mister și revelare. Dacă astăzi personalismul atât de popular printre teologii moderni n-ar rămâne doar o etichetă, atunci el s-ar reflecta într-un pasionat dialog cu cei care mai jertfesc încă unui „zeu necunoscut”. Dacă ar fi să urmăm modelul patristic al teologiei - un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Rusia facând aici o figură aparte. Gravitația către polul urban al societății nu este doar consecința unei dezertări antiascetice în fața lipsurilor vieții la țară. Orașul este un arhetip mistic și o marcă stilistică ce, în sine, nu are nimic împotriva personalismului viu al tradiției ortodoxe. Cetatea istorică trebuie mereu imaginată într-o tensiune a unei polifonii narativ-conceptuale. Nevoile economice se modifică, spațiul locuirii se lărgește, trepidația deplasărilor transfrontaliere se accentuează, raporturile de vecinătate dintre individ și comunitate se transformă, iar răspunsurile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pocăință ajunge la rugăciunea netulburată de gânduri și domnește, ca un căpitan peste un vas, chiar și asupra celor mai fine mișcări ale sufletului și trupului. Realizarea principiului ipostatic nu ține deci de o simplă decizie intelectuală de a îmbrățișa „personalismul dialogic” al teologilor moderni, ci de un mod al existenței plenare, cea care caracterizează viața Sfintei Treimi. Teologia persoanei și roadele compasiuniitc " Teologia persoanei și roadele compasiunii" Teologia persoanei este - în cazul arhimandritului Sofronie - o revelație a concretului în viața
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a rămas prea ortodoxă, fiindcă Rădulescu-Motru e un conglomerat de tendințe, fiind psiholog, estetician, filozof, logician, scriind la fel de bine în domeniul logicii, ca și în domeniul psihologiei, Tratatul de psihologie sau Puterea sufletească, ca și în domeniul filozofiei culturii, de la Personalismul energetic până la Teoria vocației, Românismul și altele. Linia aceasta Maiorescu este, ca și cealaltă, care vine prin pozitivism, este a informației enciclopedice, în măsura în care se mai putea face într-o perioadă de mare abundență de informație o adevărată explozie informațională. Trebuie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
autodezvăluiri (a unei auto-revelări a ceva constitutiv, deci în fond deja dat, preexistent intrării sale în actualitate). Dacă adepții existențialismului înțelegeau destinalul de la înălțimea unei eterne fatalități de tip descriptiv (ca drum al esenței imuabile în variate chipuri de manifestare), personalismul și filosofia reflexivității îngăduie libertatea fundamentală a procesului de auto-determinare și concep edificarea de sine în termenii unicității și ai originalității absolute. Aici comerțul cu esența este de tip constructiv, iar sarcina zidirii propriei personalități aparține în întregime educației ca
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fundamentală a conștiinței). Cele trei tipuri de obiect nu admit înrudiri fundamentale de natură să apropie corespondenții lor intenționali. Dacă sectorul ontologic al conștiinței de sine o poate transforma pe aceasta metaforic în instanță, atunci autonomia și unitatea subiectului transformă personalismul în filosofie a reflexivității (el căpătând un relief binemeritat în constelația concepțiilor posibile care vizează individul uman). Structura personalității și a fluxului destinal în general au nevoie de un aparat tehnic de interpretare, de un limbaj al decodării filosofice în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ricchezza della ragione. Denaro, valori, identità, Îl mulino, Bologna, 2011. 9 J. Maritain, Diritti umani e la legge naturale, Vită e Pensiero, Milano, 1976. 10 A.Sen, La democrazia degli altri, Mondadori, Milano, 2009. 11 Ibidem. 12 E. Mounier, Îl personalismo (1949), Ave Editrice, Romă, 1964. 13 G. Mialaret, Introduzione alle scienze dell'educazione, Laterza, Roma-Bari, 1989. 14 J. Maritain, Humanisme intégral, Fernand Aubier, Paris, 1963. 15 E. Mounier, Îl personalismo (1949), Ave Editrice, Romă, 1964. 16 G. Mialaret, Introduzione alle
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
altri, Mondadori, Milano, 2009. 11 Ibidem. 12 E. Mounier, Îl personalismo (1949), Ave Editrice, Romă, 1964. 13 G. Mialaret, Introduzione alle scienze dell'educazione, Laterza, Roma-Bari, 1989. 14 J. Maritain, Humanisme intégral, Fernand Aubier, Paris, 1963. 15 E. Mounier, Îl personalismo (1949), Ave Editrice, Romă, 1964. 16 G. Mialaret, Introduzione alle scienze dell'educazione, Laterza, Roma-Bari, 1989. 17 S. Calaprice, Alla ricerca di identità, La Scuola, Brescia, 2004. 18 M. Castoldi, Didattica generale, Mondadori Università, Milano, 2010. 19 U. Margiotta, Competenza
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
la sfidă della complessità, Sperhng&Koupfer, Milano, 1990 IDEM , La sfidă della complessità, Le lettere, Firenze, 2010. MORRIS, G.S., Pedagogic principles and education, University press, Baltimora, 1980. MOUNIER, E., Qu'est ce que le personnalisme?, Oeuvres, Paris, 1962. IDEM, Îl personalismo (1949), Ave Editrice, Romă, 1964. IDEM., Trattato del carattere (1947), Franco Angeli, Milano, 1990. MUNARI, A., Îl sapere ritrovato. Conoscenza, apprendimento, formazione, Guerini, Milano, 1997. MUSCHITIELLO, A., Competenze e capabilities, come cambia la formazione, Progedit, Bari 2012. IDEM, Formazione e
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
George Panciul, Vasile Borneanu, Teofil Steriad, Alexandru Bistrițianu, Al. Soare. Producția dramatică este ilustrată de actul V din piesa istorică în cinci acte intitulată 1330, de A. Stătescu. Eseul filosofic este bogat reprezentat prin C. Rădulescu-Motru, Cultura europeană (7-8/1926), Personalism anarhic și personalism energetic (3-4/1927), Perspectivele noii generații (5-6/1928), Cultură și vocație (7-8/1928), Creație și vocație (1-3/1931) - unele texte sunt fragmente din lucrarea Personalismul energetic) - ale lui Al. Dima (O schiță a stadiului actual al problemelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
Borneanu, Teofil Steriad, Alexandru Bistrițianu, Al. Soare. Producția dramatică este ilustrată de actul V din piesa istorică în cinci acte intitulată 1330, de A. Stătescu. Eseul filosofic este bogat reprezentat prin C. Rădulescu-Motru, Cultura europeană (7-8/1926), Personalism anarhic și personalism energetic (3-4/1927), Perspectivele noii generații (5-6/1928), Cultură și vocație (7-8/1928), Creație și vocație (1-3/1931) - unele texte sunt fragmente din lucrarea Personalismul energetic) - ale lui Al. Dima (O schiță a stadiului actual al problemelor filosofice, 9-10/1926
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]