819 matches
-
vrut să te strâng în brațe,/ Indiferent, ca o lacrimă de post,/ făcând mătănii în fiece dimineață/ cu chip de prescură”. Ce poate fi mai înălțător decât acest îndemn al poetului prof. George Baciu, care îmbină cu atâta măiestrie comparația, personificarea, hiperbola... în care găsim o inspirație de geniu și o trăire intensă a poetului în atâtea momente petrecute pe scena vieții (pe lângă care nu a călcat nepăsător), ci a zugrăvit adevărate dantelării ale „catedralei sufletului omenesc” aflat într-o schimbarea
CRONICA DE CARTE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_de_carte_george_baciu_1351630688.html [Corola-blog/BlogPost/358028_a_359357]
-
de vitejie al înaintașilor îi sunt prilej de-a râde-n zori de zi fericit. Dacă e într-o sfântă Vineri, după apus (când soarele stropește în culori de curcubee după geana munților) cu dragoste de poet neîntrecut al comparației, personificării și hiperbolei nebănuite... își scoate inima și o așează în balansoar și, ca să nu răcească, o învelește cu o "felie" din lințoliul razelor de lună, iar ca să se liniștească "inimă ce mi te zbați?..." îi pune gândul ca pe o
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_marin_voican_ghioroiu_1372526361.html [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
în orașul tău”. Unul dintre poeții cabaliști care au cântat Șabatul este Rabi Șlomo Halevy Alkabetz din Țfat (Safed) din secolul al XVI-lea. El este autorul poeziei ebraice Leha dody (Ieși în întâmpinare, dragul meu). Este cântecul întâmpinării Șabatului. Personificarea apare sub forma raportului între mire și mireasă. Primele două versuri sunt refrenul cântecului și ele se repetă după fiecare strofă. Poezia este scrisă în monorimă strofică: rima diferă de la o strofă la alta. Prima literă a primului vers din
PRINŢESA ŞABAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1457191325.html [Corola-blog/BlogPost/372559_a_373888]
-
ramul adormit” ș.a. Metafore: “adăpostul zorilor//se clădește// secetă de cer//în fiecare stâncă; „pădurea de cuvinte nespuse”; „cuvântul//zidit întors în vorbe flămânde//; „adierea care închină firul de iarbă//din vasul de lut; „pe creștetul efemerului//se așterne lumina”. Personificări: „seara își întoarce privirea”; „suspinul se face fluture”; „îndoiala se zbate în plasă”; „sărutul izvorăște”; „chiciura//cu mâna cumpănă//întinde pânza”; „timpul//mângâie trupul//în care pulsez”; „minciuna bate din palme”; „timpul se dezbracă de timp”; „soarele//tremură de frig
PROF. VASILE POPOVICI, MEMBRU LSR – FILIALA IAŞI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_la_o_carte_ingerii_urca_la_maria_ileana_belean_1341825675.html [Corola-blog/BlogPost/341959_a_343288]
-
o va purta, în ciuda trecerii ireparabile a timpului, iubitei. Mai mult, trecerea timpului amplifică trăirea aceasta de prețuire. Mijloacele artistice sunt figurile de stil utilizate. În prima strofă, ele sunt puține, autorul preferând o expresie simplă, dar profundă. Totuși, reținem personificarea: or trece anii, forma de viitor popular: or (trece), precum și cuvintele cu valoare stilistică de epitete: nu știu cum ș-un nu știu ce. Epitetele au rolul de a ilustra aspecte deosebite ale unei persoane, în cazul de față, farmecul misterios al interlocutorului feminin
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/ghid-de-pregatire-pentru-bacalaureat-2013-limba-si-literatura-romana-3/ [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
un scriitor de talent ca Menuț Maximinian interviul devine o adevărată lucrare de cultură și creație, așa cum descoperim în acest volum, intitulat cu concretețe,”Stop Reportofon “. Încă din titlu, autorul acestei cărți îi dă reportofonului, acel instrument indispensabil ziaristului, o personificare epifanică, fiindcă acolo unde lumina se arată începe dragostea să lucreze. Dialogurile din această carte luate în perioada anilor 2002-2011, ne dezvăluie diversitatea în unitate a opiniilor celor intervievați. Felul subtil de conducere al dialogului realizat de către autor, face ca
INTERVIUL CA DESTĂINUIRE AUTOREFLEXIVĂ ŞI LECŢIE DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviul_ca_destainuire_autoreflexiva_si_lectie_de_viata.html [Corola-blog/BlogPost/356934_a_358263]
-
pe pământ, și de aceea era mare plânset și frică mare pretutindeni. Speriat de-a binelea, împăratul fusese convins că acel vis avea o prevestire malefică, și ceea ce văzuse în vis credea că era legat de cultul zeului Phoebus Apollo, personificare a soarelui, care dorea mai întâi să dea un semn înfricoșător lumii și mai apoi să-i pedepsească pe oameni. Tiberius era cu atât mai înspăimântat, deoarece, după ce preluase puterea de la Augustus, restaurase toate templele din Roma inclusiv pe cel
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415055189.html [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
critic” și precauție. Despre aventurile cățeluței Sașa lăsată în casă, singură, este mai bine ca micii cititori să se lămurească singuri. Ea face „Năzdrăvănii și obrăznicii”, de nedescris. Daniela Firicel folosește în narațiune multe mijloace de stil: epitete, comparații, sintagme, personificări, dialoguri vii, descrieri, analiză psihologică. De asemenea, umorul este prezent, aproape la fiecare pagină a poveștii. Autoarea este familiarizată cu sintagme aproape necunoscute copiilor de vârsta ei: „instinctul de conservare”; „pluteau pe apa...sâmbetei”; „rămase în colțul ei ca într-
(CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Literatura_copiilor_o_poveste_minunata_cezarina_adamescu_1338387706.html [Corola-blog/BlogPost/371145_a_372474]
-
dacilor, perpetuate de-a lungul vremii. Încă din cele mai vechi timpuri imaginația românilor a născut legende superstiții, povești cu strigoi, moroi, pricolici sau ființe nepămîntene malefice, obiceiuri care se respectă și azi în unele zone ale țării. „Sîntandrei“ sau personificarea lupului, a fost o divinitate geto-dacă peste care creștinii au suprapus pe Apostolul Andrei Cel Întîi chemat, care s-a bucurat de mare respect în fața divinității precreștine, numele zeului uzurpat, pierzîndu-se în negura timpului. Este bine de ținut seama că
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_sfantului_andrei_legende_superstitii.html [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
grămezi de frunze se ivesc``. Lia Ruse are simțul esteticului dezvoltat în metafore ce sugerează coloristica autumnală -cuvântul ``pâlpâind``- are efect vizual ce reliefează simfonia de culori;... epitetul plastic ``scămoasă e lumina`` accentuează atmosfera liniștită ( Septembrie coboară). În general, predomină personificarea însoțită de melancolie : ``Și soarelui îi cresc genele prea lungi/ Cum scurtează ziua treptat, alt cuțit/ Frunzele se clatină, Tu știi,... ca atunci... Tu știi). Orice amănunt al decorului evocă o clipă de iubire. Delicată, sfioasă, zâmbind amintirilor, atinge tema
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lia_ruse_1421858759.html [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
la greci, „Cupidon” sau „Amor” la romani, „Kama” la hinduși, „Apis” la egipteni). Dar, pentru a fi așa, ar trebui ca „Dragobetele” să nu fie doar numele unei sărbători sau al unei zile, ci și numele unui „personaj”, denumirea unei personificări, așa cum sunt „zeii iubirii” enumerați anterior. Există în mitologia românească un „personaj” cu numele Dragobete? Răspunsul este afirmativ și ne este furnizat tot de Simeon Florea Marian, în același studiu, în același volum, mai exact în capitolul „Baba Dochia”, în
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_marian_malciu_1329992509.html [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
liric este de a găsi mijloacele de exprimare și modalitatea de punere în discurs: „să spun ceva / Dar nu știu cum...” („Departe de mine”). Însă odată aduse în limbaj, evenimentele existențiale capătă amprentă de eternitate, căci „scrisul imortalizează tăirile” („Nu ajunge”). Prin personificare, natura accede la cuvânt: „Natura ne vorbește mereu / Prin frunze / Ce mișcă în vânt...” („Zile senine”). Capitole ale cărții sunt copilăria și adolescența, aceasta din urmă conținând-o pe prima prin relaționare cu care se profilează ca „umbră de maturitate
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/flaviu-george-predescu-metafora-vietii-carte-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339628_a_340957]
-
de pe margine. Doamnă președintă, există o poveste populară englezească despre regele Canute care, dând ordinul ca mareea să nu înainteze și să îi ude picioarele, le-a arătat curtenilor că nici măcar regii nu sunt scutiți de realitate. Procedând astfel, a devenit personificarea aroganței nebune. Regele Canute continuă să trăiască în Consiliul Uniunii Europene, care își începe și își încheie concluzia asupra chestiunilor arctice cu presupusa importanță a încălzirii globale. Aceasta presupune refuzul de a accepta realitatea științifică. Conform Centrului național american pentru zăpadă
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
Așadar, permiteți-mi să-i răspund mai întâi dlui Papanikolaou. Mai devreme, am discutat despre raportul dlui Coelho și necesitatea de a proteja Schengen ca pe una dintre cele mai frumoase realizări ale Uniunii Europene. Dreptul de a circula liber este, într-adevăr, o personificare foarte importantă a proiectului european. Turiștii fac în fiecare an peste 1,25 de miliarde de călătorii transfrontaliere în interiorul UE. Libera circulație reprezintă, de asemenea, un impuls important și un avantaj pentru piața unică, așa că protejarea acestei realizări este esențială pentru Comisie
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
literară), elegie, enumerație, epilog, episod, epitet, romantism, eseu, expozițiune, fabulos, fantastic, folclor, gen literar, genul liric, genul epic genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistică, interogație retorica, intrigă, inversiune, invocație meditație, metaforă, modernism, narațiune, narator, nuvelă, oda, oximoron, parnasianism, rondel, personaj, personificare, povestire, poem, prolog, realism, refren, român, romantism, sincronism, schița, tradiționalism, sămănătorism, poporanism, satiră, simbolism, sonet, stil, stil oral, stil funcțional, sublim, tragic, stil direct, stil indirect, verosimil. Sunt valabile următoarele manuale: 1. Limba și literatura română, manual pentru clasa a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Rebreanu. b) Poezia: poezia romantică, poezia modernă. ... ● Concepte operaționale asociate: structura discursului poetic (elemente de compoziție: titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării poetice: mărci lexicogramaticale ale eului poetic; elemente de prozodie); figuri semantice (aliterația, antiteza, comparația, epitetul, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția); ● Conținuturi: Conceptele operaționale se vor aplica pe două texte poetice aparținând următorilor autori: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Vasile Alecsandri, Nichita Stănescu. c) Dramaturgia - specii ale genului dramatic: comedia, drama. ... ● Concepte operaționale asociate: structura discursului dramatic (act, scenă, tablou, conflict
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Petrescu. b) Poezia: Poezia romantică; Poezia modernă. ... ● Concepte operaționale: structura discursului poetic (titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării poetice: mărci lexico-gramaticale ale eului poetic; elemente de prozodie); figuri de stil (aliterația, asonan��a, antiteza, comparația, epitetul, enumerația, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția). ● Conținuturi: Conceptele operaționale se vor aplica pe două texte poetice aparținând următorilor autori: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nichita Stănescu. c) Dramaturgia: Specii ale genului dramatic: comedia, drama. ... ● Concepte operaționale: structura discursului dramatic (act, scenă, tablou, didascalii, conflict
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
indirect liber, repere spațiale, repere temporale); personaje (tipologie, modalități de caracterizare, limbajul naratorului). b) Poezia pentru copii ... Concepte operaționale asociate: elemente de compoziție: titlu, motiv literar, idee poetică etc.; elemente de prozodie; figuri semantice (aliterația, antiteza, comparația, epitetul, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția). NOTĂ: Componenta Limba și literatura română din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module: ● redactarea unui eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ în care să se aplice conceptele operaționale enumerate în programă, pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257952_a_259281]
-
Mechurik Koscurik s kamaratmi ... 1.3. Teorie literară 1.3.1. Genuri și specii: opera literară; pastelul; opera epica; balada populară; cântecul popular; creația populară; fabula; schița; povestirea, basmul; 1.3.2. Figurile de stil și tropi: comparația, epitetul, repetiția, personificarea. 1.3.3. Mijloace lexicale: arhaisme, cuvinte învechite etc. 1.3.4. Structura operei literare: moduri de expunere: narațiunea, descrierea, dialogul; vorbirea directă, indirectă 1.3.5. Elemente de prozodie: rimă, tipuri de rimă, monorima, rimă împerecheata, rimă încrucișata, rimă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
autorul, naratorul, personajul; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; subiectul operei literare; momentele subiectului; timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. - Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metaforă. Alegoria. Inversiunea. - Strofa și versul. Rimă (monorima, rimă împerecheata, încrucișata, îmbrățișată). Măsură. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). - Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
logică și cronologică a unui text literar sau non- ideilor/a întâmplărilor dintr-un text; literar, pornind de la - moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog); cerințe date - subiectul operei literare; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteza); - sensul propriu și sensul figurat ale unor cuvinte într-un context dat; - trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere; - trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula; - texte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
a unor informații receptate prin lectură; - cartea - obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ; - descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară - portret fizic și portret moral); - structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber); - figurile de stil: personificarea, comparația, enumerarea, repetiția, epitetul, antiteza, metafora; - sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat; - genuri și specii (genurile epic, liric și dramatic); - textul: texte literare aparținând diverselor genuri și specii și textul nonliterar utilitar; - redactare de mesaje, instrucțiuni; - completare de texte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
proiect. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII 1. LECTURĂ/ CITIRE Cartea (actualizare) Rolul ilustrațiilor. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Așezarea în pagină. Volumul. Teoria literară: ● Structura textului narativ. Narațiunea. Descrierea (scopul, destinatarul). Dialogul. Personajul: caracterizarea sumară - portretul fizic și portretul moral. ● Figurile de stil: Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul. Pentru realizarea obiectivelor din programa școlară se vor studia texte literare și nonliterare, de mică întindere, ușoare și plăcute. Pentru textele literare se recomandă următoarele specii: fabula, basmul, povestirea, poezii pentru copii, snoave, ghicitori. Pentru textele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206914_a_208243]
-
timp, spațiu, modalități de caracterizare a personajelor, relațiile dintre personaje) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta; eul liric); - subiectul operei literare, momentele subiectului; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză); - sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa); - trăsăturile specifice genului epic și liric, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216453_a_217782]
-
2. Teoria literaturii: 1.2.1. Opera literară. Construcția operei literare. Opere poetice și în proză: opera lirică (poezia, imnul, satira) și opera epică (povestirea, schița). Descrierea în poezie și proză (portretul). 1.2.2. Mijloace artistice. Repetiția. Antiteza. Metafora. Personificare. Epitet. 1.2.3. Versul. Rima. Ritmul (iambic, trohaic). 1.3. Textul. 1.3.1. Texte literare: populare, biblice, culte. Texte non literare (utilitare). 1.3.2. Tipuri de texte: colomeica, cântec popular, povestirea, schița, descrierea, imnul și satira etc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211944_a_213273]