128 matches
-
La Cusanus, entitățile și legile acestei geometrii sînt fundamentate de o instanță nesituabilă, fără poziție, care desfășoară din Privirea ei întreg spațiul de poziții sau de perspective al universului. Pentru cardinal, lumea este o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
originar și de diviziunea finală (și fatală) între izbăviți și osîndiți. Libertatea umană nu e concepută în termeni de alegere, de vină, judecată, merit și sentință. Actul christic, actul lui homo maximus mobilizează orice persoană să își realizeze deplin posibilitățile perspectivale, să tindă spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
perspectivele, dar e, în sine, dincolo de perspectivă. înaintînd în viziune, intelectul înțelege că Fața Ta adevărată e detașată de orice reducție Ea e forma absolută, fața tuturor fețelor. Ceea ce propune Cusanus intelectului este să asume coprezența în tensiune a viziunii perspectivale și a viziunii proprii divinului, care înfășoară totalitatea perspectivelor și a existentelor în Privirea infinită, trans perspectivală. Slăbiciunea apofatică a transcendenței în modernitatea tîrzie Gîndirea simbolică, cu a sa regulă a analogiei inverse, privește realul de la ambele capete, din ambele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
detașată de orice reducție Ea e forma absolută, fața tuturor fețelor. Ceea ce propune Cusanus intelectului este să asume coprezența în tensiune a viziunii perspectivale și a viziunii proprii divinului, care înfășoară totalitatea perspectivelor și a existentelor în Privirea infinită, trans perspectivală. Slăbiciunea apofatică a transcendenței în modernitatea tîrzie Gîndirea simbolică, cu a sa regulă a analogiei inverse, privește realul de la ambele capete, din ambele puncte de vedere, cel perspectival și cel trans-perspectival. Ea identifică în împrejurările cele mai banale oglindirea transcendenței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
divinului, care înfășoară totalitatea perspectivelor și a existentelor în Privirea infinită, trans perspectivală. Slăbiciunea apofatică a transcendenței în modernitatea tîrzie Gîndirea simbolică, cu a sa regulă a analogiei inverse, privește realul de la ambele capete, din ambele puncte de vedere, cel perspectival și cel trans-perspectival. Ea identifică în împrejurările cele mai banale oglindirea transcendenței, în lucrurile umile răsfrîngerea celor supreme. De aceea, poate pregăti întrucîtva întîlnirea ochilor. Spectacolul public și mediatic, spectacolul vieții noastre curente, cu toată contingența lui prea adesea derizorie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și cu logica ireductibilă a fiecărei tradiții , putem presimți diferența de nivel dintre formele sub care transcendentul se comunică și natura lui de neîngrădit, incomprehensibilă. Putem aproxima astfel distanța verticală care, despărțindu-ne de el, ne interpelează. Pluralismul și condiția perspectivală încrederea în diversitate în modernitatea tîrzie, unitatea pare să-și fi pierdut prestigiul, puterea de atracție, caracterul de normă spre care aspirăm. Suverană de cînd lumea, în mentalitățile vechi și chiar pînă la mijlocul secolului XX, i se preferă astăzi multiplicitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
confrunta, fără o instanță de autoritate care să le domine, căci statul nu este decît garantul pentru desfășurarea în condiții de legalitate a întîlnirii lor. Iată o situație care ne îndeamnă să concepem individul nu drept centru, ci drept centru perspectival : creator al unei perspective asupra realului, organizîndu-l potrivit propriului punct de vedere, unificator și totodată parțial. De altfel, în Renaștere, inventarea și celebrarea individului au fost însoțite ori chiar pregătite de inventarea perspectivei, de gîndirea și reprezentarea (multi)perspectivală a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
centru perspectival : creator al unei perspective asupra realului, organizîndu-l potrivit propriului punct de vedere, unificator și totodată parțial. De altfel, în Renaștere, inventarea și celebrarea individului au fost însoțite ori chiar pregătite de inventarea perspectivei, de gîndirea și reprezentarea (multi)perspectivală a spațiului. Pentru Simone Weil, perspectiva e o categorie care poate da chiar definiția individului. Ea îi rezumă capacitatea de a se raporta, cognitiv și activ, la real, dar îi indică totodată limitările, parțialitatea, părtinirea inerentă a evaluărilor și a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a se raporta, cognitiv și activ, la real, dar îi indică totodată limitările, parțialitatea, părtinirea inerentă a evaluărilor și a judecății, erorile de perspectivă. Mai mult, condiția de ființă-în lume se poate defini și ea prin supunerea la același regim perspectival. Atîta vreme cît omul se situează doar în sistemul de referință mundan, el rămîne punct, element, poziție în spațiul lumii, se raportează la alte puncte, elemente, poziții din acest spațiu și, ca atare, nu poate produce decît acte (cognitive, etice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
gîndită într-un model plan de pluralism. Dar aceeași capacitate poate fi orientată către Unitatea transcendentă, manifestă în neîncheierea lumii noastre sociale ; poate deveni perspectivă nu asupra realului, ci către sursa lui ; poate fi gîndită într-un model de geometrie perspectivală dominată de un Pol atotcuprinzător. în al doilea model, fiecare persoană își păstrează calitatea de centru, dar de centru perspectival orientat spre transcendent. Ireductibil, în specificitatea lui, la alte centre perspectivale, el este în același timp compatibil, armonizabil cu celelalte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
noastre sociale ; poate deveni perspectivă nu asupra realului, ci către sursa lui ; poate fi gîndită într-un model de geometrie perspectivală dominată de un Pol atotcuprinzător. în al doilea model, fiecare persoană își păstrează calitatea de centru, dar de centru perspectival orientat spre transcendent. Ireductibil, în specificitatea lui, la alte centre perspectivale, el este în același timp compatibil, armonizabil cu celelalte. Există o garanție de principiu a armonizării perspectivelor, dat fiind că toate vizează același Pol care le cuprinde și le
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lui ; poate fi gîndită într-un model de geometrie perspectivală dominată de un Pol atotcuprinzător. în al doilea model, fiecare persoană își păstrează calitatea de centru, dar de centru perspectival orientat spre transcendent. Ireductibil, în specificitatea lui, la alte centre perspectivale, el este în același timp compatibil, armonizabil cu celelalte. Există o garanție de principiu a armonizării perspectivelor, dat fiind că toate vizează același Pol care le cuprinde și le desmărginește în unitatea lui trans-perspectivală. Acesta e modelul cognitiv și contemplativ
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fiece entitate creată are o rază de comunicare directă cu realitatea ultimă ; fiecare își recunoaște totodată caracterul parțial, de perspectivă asupra acestei realități ; în fiecare există, în sfîrșit, posibilitatea de a-și intensifica participarea la Unitatea trans-perspectivală. Persoana, în calitate de centru perspectival, e în același timp parțială ea coexistă cu alte centre perspectivale și totală : e totalitate potențială a realului, prin participare la Unitatea pe care o vizează. Efortul spiritual revine la a actualiza cît mai mult din potențialul de totalitate pus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ultimă ; fiecare își recunoaște totodată caracterul parțial, de perspectivă asupra acestei realități ; în fiecare există, în sfîrșit, posibilitatea de a-și intensifica participarea la Unitatea trans-perspectivală. Persoana, în calitate de centru perspectival, e în același timp parțială ea coexistă cu alte centre perspectivale și totală : e totalitate potențială a realului, prin participare la Unitatea pe care o vizează. Efortul spiritual revine la a actualiza cît mai mult din potențialul de totalitate pus în tine. * Pentru mentalitatea modelată de concepția antico-medievală despre univers, tezele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
La Cusanus, entitățile și legile acestei geometrii sînt fundamentate de o instanță nesituabilă, fără poziție, care desfășoară din Privirea ei întreg spațiul de poziții sau de perspective al universului. Pentru cardinal, lumea este o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
originar și de diviziunea finală (și fatală) între izbăviți și osîndiți. Libertatea umană nu e concepută în termeni de alegere, de vină, judecată, merit și sentință. Actul christic, actul lui homo maximus mobilizează orice persoană să își realizeze deplin posibilitățile perspectivale, să tindă spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spre Limita trans-perspectivală a umanului. Prin accentul pus pe libertatea neculpabilizată a omului, pe creativitatea lui de la cea tehnică la cea intelectuală și spirituală , Cusanus este un foarte îndrăzneț inițiator de modernitate. Prin accentul pus pe convergența persoanei în calitate de centru perspectival spre Polul transcendent, Cusanus este inițiatorul unui alt fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
perspectivele, dar e, în sine, dincolo de perspectivă. înaintînd în viziune, intelectul înțelege că Fața Ta adevărată e detașată de orice reducție Ea e forma absolută, fața tuturor fețelor. Ceea ce propune Cusanus intelectului este să asume coprezența în tensiune a viziunii perspectivale și a viziunii proprii divinului, care înfășoară totalitatea perspectivelor și a existentelor în Privirea infinită, trans perspectivală. Slăbiciunea apofatică a transcendenței în modernitatea tîrzie Gîndirea simbolică, cu a sa regulă a analogiei inverse, privește realul de la ambele capete, din ambele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
detașată de orice reducție Ea e forma absolută, fața tuturor fețelor. Ceea ce propune Cusanus intelectului este să asume coprezența în tensiune a viziunii perspectivale și a viziunii proprii divinului, care înfășoară totalitatea perspectivelor și a existentelor în Privirea infinită, trans perspectivală. Slăbiciunea apofatică a transcendenței în modernitatea tîrzie Gîndirea simbolică, cu a sa regulă a analogiei inverse, privește realul de la ambele capete, din ambele puncte de vedere, cel perspectival și cel trans-perspectival. Ea identifică în împrejurările cele mai banale oglindirea transcendenței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
divinului, care înfășoară totalitatea perspectivelor și a existentelor în Privirea infinită, trans perspectivală. Slăbiciunea apofatică a transcendenței în modernitatea tîrzie Gîndirea simbolică, cu a sa regulă a analogiei inverse, privește realul de la ambele capete, din ambele puncte de vedere, cel perspectival și cel trans-perspectival. Ea identifică în împrejurările cele mai banale oglindirea transcendenței, în lucrurile umile răsfrîngerea celor supreme. De aceea, poate pregăti întrucîtva întîlnirea ochilor. Spectacolul public și mediatic, spectacolul vieții noastre curente, cu toată contingența lui prea adesea derizorie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
noi generații de cercetători, dar și mijloacele în care cercetătorii și-au făcut cunoscute rezultatele muncii lor (cărți, reviste, reuniuni internaționale etc.). Ea trebuie sa cuprindă, deopotrivă, reușitele și erorile sale. Orice alt cuprins reduce istoria sociologiei la una parțială, perspectivală, esențialmente incompletă, dar necesară dacă îndeplinește obiectivul pe care-l propune autorul. Mai există însă un aspect care nu trebuie scăpat din vedere pentru că el complică și mai mult elaborarea istoriei sociologiei fără cusur. Sociologia își extinde aria de interes
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
începând cu Malthus și terminând cu Haeckel. Oamenii de știință se transformă în heralzi ai apocalipsei vizând deformările succesive la care corpul social este supus, devenind în urma unor mutații degenerative un corp monstruos. „Simț enorm și văz monstruos” se înscrie perspectival în parcursul epocii, din care autorul scoate doar un reflex. Revenirea la judecata sociologică înscrie „democrația” ca pe un agent dizolvant al modernității în tabloul mendelevian al noxelor ei, o modalitate de defor- mare plebiscitară. În viziunea pe care Caragiale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la un reglaj al parametrilor, la o focalizare a obiectivului. Dezechilibrul se află în miezul acestei încercări de stabilire a proporțiilor. Telescoparea insignifiantului eveniment fără nicio conse- cință istorică, nici măcar la nivel local se bazează pe această funcționare a dispozitivului perspectival prin care suntem invitați să privim evenimentul, o deformare atent regizată. Revoluția se înscrie sub semnul excesului având ca expresie violența. Însă avem o deturnare a violenței chiar în cadrul de referință, de la joc la revoluție, de la revoluție la fiesta marcată
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
asamblat acest dispozitiv critic deghizat de o serie de locuri comune, iar reglarea obiectivului a făcut parte din strategia sa de omologare a evenimentului. Remarcăm faptul că relativizarea coordonatelor spațio-temporale, în avantajul unei perspective esențialiste a rolului istoric, permite licențele perspectivale ulterioare. Deformarea ține de raportarea intenționat eronată la o scară a grandiosului istoric al cărui model exemplar îl constituie declinul mari- lor imperii. „Mărirea” și „decadența” sunt cele două axe care configurează legenda evenimentelor marcante. Augu- mentarea evenimentelor care însoțesc
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]