174 matches
-
pe interlocutor să producă o anumită schimbare în lumea reală. Putem acționa, prin limbaj, asupra interlocutorului, fie printr-o „utilizare rațională” a limbajului și avem de a face, în acest caz, cu convingerea acestuia, fie printro „utilizare estetică” ce determină persuadarea cogn afectivă a interlocutorului, fie printr-o „utilizare mascată”, adică manipularea acestuia. Ideea de bază este că limbajul este act și prin intermediul lui putem acționa asupra celorlalți. 1.3.4. Limbajul ca mediu al cunoașterii și mediator al acțiunii sociale
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
avocatului” (apud Romedea, 1999:165). Argumentarea se ferește atât “de demersurile strict raționale, poate prea deductive ale demonstrației, dar și de iraționalitatea unei vorbiri de dragul efectului persuasiv”. (Sălăvăstru, 1996:292). Prin urmare, demersul argumentativ poate lua două forme: convingerea și persuadarea, în funcție de natura argumentelor și operațiilor sau mecanismelor predominante în secvența discursivă. 4.3.2. A convinge și a persuada Se pare că distincția convingere-persuadare ce ține, în prezent, de domeniul discursivității, își are origine în distincția anticilor între episteme (știință
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și ne modelează acțiunile.” (Peirce, 1990:115 ). Având, așadar, ca prim scop asumarea unei idei de către interlocutor, locutorul argumentează în favoarea acelei idei, teze iar argumentarea lui poate fi “convingătoare” sau “persuasivă”, altfel spus argumentarea ca și convingere și argumentarea ca persuadare. Această distincție o regăsim la Perelman și Olbrechts Tyteca, care afirmau: “ne propunem a numi persuasivă o argumentare care nu pretinde a avea valoare decât pentru un auditoriu particular și de a numi convingătoare aceea care este gândită să obțină
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a numi persuasivă o argumentare care nu pretinde a avea valoare decât pentru un auditoriu particular și de a numi convingătoare aceea care este gândită să obțină adeziunea oricărei ființe raționale.” (apud Sălăvăstru, 1996:206). Convingerea este valabilă pentru toți, persuadarea ține doar la unii pentru că toți avem aceleași principii logice dar nu toți avem aceleași gusturi. Totuși, diferența între cele două acte discursive nu ține atât de “natura auditorului” cât mai ales de “materia” și “forma materiei” vehiculate de cele
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
convingere sunt mai degrabă constrângătoare decât seducătoare, totuși ea va purta mai degrabă marca “fuzzy”, destinul fiindu-i opinabilul. În actul convingerii, chiar dacă se are în vedere un rezultat, accentul cade pe legitimitatea modului în care e justificat acel rezultat. Persuadarea ca act argumentativ aruncă în lupta discursivă, mai degrabă, argumente bazate pe analogie și operații retorico-estetice sau stilistice (de ordonare, de “ornare” și altele), mecanisme ce țin, mai curând, de sensibilitatea subiectivă decât de raționalitate, vizând în special dimensiunea emoțională
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mai degrabă, argumente bazate pe analogie și operații retorico-estetice sau stilistice (de ordonare, de “ornare” și altele), mecanisme ce țin, mai curând, de sensibilitatea subiectivă decât de raționalitate, vizând în special dimensiunea emoțională a interlocutorului. Argumentele și operațiile vehiculate de persuadare sunt seducătoare și sugestive nu constrângătoare, tinzând spre cealaltă extremă, cea irațională, a seducției prin cuvinte, care de cele mai multe ori ia forma “persuasiunii clandestine” sau manipulării prin cuvinte. În actul persuadării accentul cade pe rezultatul obținut și mai puțin pe
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
dimensiunea emoțională a interlocutorului. Argumentele și operațiile vehiculate de persuadare sunt seducătoare și sugestive nu constrângătoare, tinzând spre cealaltă extremă, cea irațională, a seducției prin cuvinte, care de cele mai multe ori ia forma “persuasiunii clandestine” sau manipulării prin cuvinte. În actul persuadării accentul cade pe rezultatul obținut și mai puțin pe modalitățile prin care se ajunge la el. Uneori, însă, persuadarea este mai puțin un act argumentativ și mai mult un act asertiv, fiind, mai curând, o asertare sugestivă. Argumentarea, totuși, poate
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
extremă, cea irațională, a seducției prin cuvinte, care de cele mai multe ori ia forma “persuasiunii clandestine” sau manipulării prin cuvinte. În actul persuadării accentul cade pe rezultatul obținut și mai puțin pe modalitățile prin care se ajunge la el. Uneori, însă, persuadarea este mai puțin un act argumentativ și mai mult un act asertiv, fiind, mai curând, o asertare sugestivă. Argumentarea, totuși, poate fi văzută și ca o conjugare de aserțiuni. “Problema delicată” este că “orice intervenție discursivă performativă este și persuasivă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
discursului.” (Slama-Cazacu, 2000:39-40). Așadar, locutorul sau oratorul poate folosi discursul sau intervenția discursivă nu doar cu scopul informativ ci și ca stratagemă, “șiretlic” discursiv în vederea ducerii în eroare sau manipulării interlocutorului. Dacă argumentarea ca și convingere și argumentarea ca persuadare sunt modalități de influențare cu caracter rațional și conștinet, chiar dacă se recurge și la mijloace de ordinul sensibilității, afectivității, manipularea prin limbaj constă în “a face pe oameni să se comporte într-un anumit mod fără ca ei so știe - cum
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
receptorilor; Scopul comunicării (poate fi explicit sau implicit, declarat de participanții la actul de comunicare sau observant la nivel subtextual și subliminal (sub nivelul conștiinței, ce nu poate provoca o reacție, în urma unor strategii tot mai dezvoltate) poate fi: informarea; persuadarea; argumentarea; explicarea; atenționarea (prin mesaje scurte, în general); destinderea (gluma, bancul); descrierea; exprimarea emoțiilor, a sentimentelor; sensibilizarea (înrudită, ca efect, cu promovarea); relaționarea (cu o componentă socială accentuată); predicția (date statistice care pot ajuta la luarea unor decizi pentru viitor
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
să povestim! 2. FUNCȚIA PERSUASIVĂ/ CONATIVĂ/ RETORICA/ DE APEL/ INSTRUMENTALĂ (axată pe RECEPTOR) *Orientează enunțul către receptor *Scop : servește la incitarea acestuia la acțiune /respectiv la încetarea acțiunii prin ordine, îndemnuri, rugăminți, interdicții; se urmărește un anumit răspuns de la receptor, persuadarea lui. Se exprimă gramatical prin persoana a II-a la pronume și la verb, vocativ la substantiv și imperativ la verb. *O întâlnim mai ales în teatru, dar și în orice comunicare ce apelează la dialog sau monolog (comunicarea informală
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
o problemă) * Dialogul de negociere (se practică în cazul unor conflicte de interese) * Dalogul de informare (schimb de informații între mai multe persoane) * Dialogul deliberativ (implică o dilemă ce trebuie rezolvată) * Dialogul persuasiv (se bazează pe opinii conflictuale, fiecare încercând persuadarea interlocutorului) * Dialogul în trei (locutor, interlocutor, public) EXERCIȚII DIALOGUL 4. Într-un ziar citești următorul anunț: “În data de 21 mai 2006 a fost lansată suita de lecții interactive “Învață cu noi”. Lecțiile sunt concepute în conformitate cu programa școlară în vigoare
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
sau accentual de insistență (subliniază intenția vorbitorului), inflexiunile vocii (variații făcute cu un anumit scop), fluierat (admirativ sau depreciativ) etc. Rolul comunicării paraverbale Comunicarea paraverbală este importantă deoarece, prin aceasta, se poate accentua o idee sau un cuvânt, contribuind la persuadarea receptorului. Ea poate reda starea sufletească a celui ce comunică, siguranța de sine. Prezența elementelor paraverbale, în scris Autorul poate face anumite notații, în text, referitoare la elementele paraverbale, putând preciza în mod direct modul în care un personaj își
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
de bază ale acesteia; * redefinirea raportului bibliotecă-utilizator particular sau colectiv, pornind de la cunoașterea publicului țintă al bibliotecii și continuând cu formarea acestuia ca utilizator al serviciului public; * redimensionarea rolului și locului lecturii în era informațională parcursă de omenire, care presupune persuadarea pe formarea deprinderilor de lectură, îndrumarea și permanentizarea ei; * performarea sistemului informațional propriu și a accesului la alte rețele, încât să asigure rapid și complet cerințele utilizatorului; * implicarea în proiectele de importanță națională și internațională prin valorificarea fondurilor: educație adultă
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
și negative, vorbitorii aproximează într-o enumerare entități pe care nu le numesc din motive care adesea se întrepătrund: nu știu să le numească la momentul discursului, le consideră suficient de evidente pentru interlocutor, amplifică retoric șirul elementelor enumerate pentru persuadarea interlocutorului. Enunțul se încheie imprecis, printr-un pronume/adjectiv pronominal nehotărât sau negativ: fără titlu, fără rezumat, fără nimic (34), [articulații↓ coloană↓ tot tot tot (82), pun eu bani de la mine și: tot (182), sau telefonia mobilă <R care se
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ca știință unitară a formelor raționării, prin aceasta atenuându-se barierele dintre analitică (sau apodictică: a se Înțelege teoria demonstrației) și dialectică (sau topică: adică teoria argumentării prin dialog), respectiv dintre acestea două și retorică, disciplina vizând genurile oratoriei și persuadarea În cursul argumentării prin discurs, pe care Aristotel o plasa sub chip de anexă a uneia dintre cele trei „științe practice“. 7. În perspectiva aceleiași realități, inteligența artificială (de care suntem asaltați În orizonturile vieții științifice, ca și pe făgașele
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
realizat în cele din urmă acordul. (O remarcă: ar fi interesant de urmărit în istoria românilor cum s-a manifestat concret capacitatea lor de negociere și de identificare de soluții eficiente în momente de criză). Practic, una din modalitățile de persuadare eficientă a comunităților românești a fost constituită de mitul conducătorului, cu multiplele sale ipostaze istorice și spirituale. Imaginea monarhului absolut este, precum în imaginarul de sorginte bizantină, un pivot al mentalităților locale, fiind reprezentată mai ales în cultura populară, dar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
predicația) și un act ilocuționar (punerea unei întrebări, formularea unei promisiuni, a unui ordin etc.), ultimele două tipuri de acte fiind legate de forma lingvistică. Pe lîngă acestea, există și un al patrulea tip, dar cu caracter opțional: actele perlocuționare (persuadarea, convingerea, înfricoșarea etc.). Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, enunțurile sînt segmentabile în unități ce corespund fiecare (cel puțin) unui act de vorbire (care poate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
demonstrație indirectă (sau apagogică) care probează falsitatea unei teze ce contrazice teza de demonstrat și atunci se conchide asupra adevărului acesteia din urmă. În toate situațiile însă, demonstrația este o procedură de a convinge în legătură cu ceva, este o formă de persuadare a locutorului pornind de la ceea ce el admite că este adevărat sau evident. Întrucît, din punctul de vedere al schemei logice pe care o urmează, demonstrația se apropie de argumentare, s-a încercat uneori departajarea conceptuală a lor, considerîndu-se că demonstrația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acte comunicative. Funcția unui enunț poate fi de a informa sau de a influența, astfel încît enunțul Mi-a trimis o scrisoare conține o informare, în vreme ce enuțurile Trimite-mi o scrisoare! și Nu-mi mai trimite nici o scrisoare! sînt destinate persuadării. Realizarea enunțurilor cu scopuri determinate și cu trăsături adaptate acestor scopuri reprezintă, de fapt, o concretizare a funcțiilor limbii, care se află la baza ideilor Școlii lingvistice de la Praga, în principiu, această problemă fiind o consecință a opiniei că structura
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se produce prin două tipuri de situații: 1) autoritatea instituțională, care este conferită de statutul subiectului ca autoritate de cunoaștere (expert, specialist) sau ca autoritate cu putere de decizie (responsabil al unei organizații), 2) autoritatea personală, fondată pe activitatea de persuadare sau de seducție a subiectului, care se poate suprapune celeilalte autorități. V. captație, credibilitate, strategie de discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LEXEM. Interpretat din perspectivă semantică, lexemul desemnează unitatea funcțională fundamentală dintr-un cîmp lexical, care se relevă în limbă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de stânga, a mișcărilor democratice și progresiste în multe țări vestice sunt tot atâtea forțe potențiale sau reale ale schimbării (Dolgu în Concepția președintelui Nicolae Ceaușescu...: 1976, 70-106). Leninismul romantic era convins de puterea perseverenței și de capacitatea sa de persuadare la nivel internațional. Dar între militantismul său, pe de o parte, și ponderea sa politică, pe de altă parte, exista o defazare care, în loc să se estompeze sau măcar să rămână constantă, se va accentua progresiv. În ceea ce privește morala și "etica socialistă", activitatea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
bază ale acesteia; * redefinirea raportului bibliotecă utilizator particular sau colectiv, pornind de la cunoașterea publicului țintă al bibliotecii și continuând cu formarea acestuia ca utilizator al serviciului public; * redimensionarea rolului și locului lecturii în era informațională parcursă de omenire, care presupune persuadarea pe formarea deprinderilor de lectură, îndrumarea și permanentizarea ei; * performarea sistemului informațional propriu și a accesului la alte rețele, încât să asigure rapid și complet cerințele utilizatorului; * implicarea în proiectele de importanță națională și internațională prin valorificarea fondurilor: educație adultă
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
rezolva dificultățile care survin în comunicare. Intenția de a-i convinge pe ceilalți joacă un rol important în procesul de comunicare, aceasta numindu-se și comunicare persuasivă. Între grupuri de culturi diferite ar trebui să funcționeze cel mai bine. Dacă persuadarea reușește sau nu acest lucru depinde de o serie de factori, dintre care: * calitatea argumentelor; * prestigiul vorbitorului; * contextul social; * limbajul, mimica, tonul și atitudinea. Comunicarea persuasivă ca mediere interculturală presupune interdependența dintre finalitatea și mijloacele comunicării, dintre pragmatică și semantică
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
nouă de elevi; • facilitarea învățării prin asigurarea atractivității în predarea cunoștințelor; • construirea și menținerea unei relații de parteneriat cu elevii prin valorizarea gesturilor; • creșterea motivației școlare a elevilor prin captarea atenției, transmiterea entuziasmului profesional, trezirea interesului pentru disciplina de studiu; • persuadarea elevilor prin credibilitatea, onestitatea și expresivitatea personală, susținute de comunicarea gestuală; • realizarea economiei de timp în procesul de predare-învățare-evaluare prin îndeplinirea simultană a unor sarcini diferite; • diminuarea și stoparea comportamentelor indezirabile ale elevilor. Noutatea demersului investigativ al lucrării decurge din
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]