117 matches
-
Sălajului, aflat la 34 de km de municipiul Zalău. Formează o unitatea administrativă comună împreună cu Horoatu Cehului, Motiș, Nadiș și Ulciug. Cehu Silvaniei se află în bazinul râului Sălajului, pe valea acestui rău aflându-se Rezervatia naturală "Lunca cu lalea pestrița". Două localități - Cuciulat și Moigrad - plasează județul în topul "zonelor de maxim interes". La Cuciulat, o localitate de pe malul Someșului, într-o peșteră dintr-o zonă de exploatare a pietrei de calcar, au fost descoperite picturi rupestre, datând de 12
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
, cunoscut și sub numele de Paianjen Jorō (jap), este un membru al genului "Nephila", paianjeni țesători sferici aurii. Femelă are o lungime de 17 - 25 mm, iar masculul este de 7-10 mm. Femelă are o colorație foarte pestrița, nuanșele dominante sunt galben, negru, albastru și roșu. Opistosoma masculului este roșietica, prosoma și picioarele sunt brune spre negru. Femelele construiesc o pânză până la 1 metru în diametru; firele de matase sunt de culoare galbenă, reflectând bine lumina soarelui. Împerecherea
Nephila clavata () [Corola-website/Science/319304_a_320633]
-
90/91 11) Rapid 26 8 5 13 37-54 21p linie clasament 91/92 15) Rapid 28 6 2 20 30-90 14p La conducerea asociației au fost Matei Mihai, Moga Ion și Neagu Vasile.Pe banca tehnică regăsim nume importante:Pestrița Iob, Nae Georgescu (Rapid București), Simula Iob (Știință Constantă), Vasile Enache (Farul Constantă), Turcu M (Farul Constantă), Titi Dumitriu(Rapid București)-sub conducerea căruia echipa a jucat un baraj de promovare la divizia B însă l-a pierdut. Au venit
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
rezervației: bujor de stepa ("Paeonia tenuifolia"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), tartan ("Crambe tataria"), stânjenelul galben ("Iris humulis ssp. arenaria"), stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica" și "Asyneuma canescens"), cătușnica ("Nepeta ucrainica"), zăvăcusta ("Astragalus dasyanthus"), sipica ("Cephalaria transylvanica"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis"), trânji ("Neottia nidus-avis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), untul vacii ("Orchis morio"), salvie ("Salvia transsylvanica") sau "Waldsteinia geoides" - o specie din familia Rosaceae. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Videoreportaj Reportaje
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
fragilis"), salamandra ("Salamandra salamandra"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca-râioasă-verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"); Pești: lostrița ("Hucho hucho"), lipan ("Thymallus thymallus"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus") zglăvoc ("Cottus gobio"), zglăvoaca pestrița ("Cottus coecilopus"), păstrăv de apă dulce ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), scobar ("Chondrostoma nasus"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens" și doi
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
militaris, Orchis mascula, Orchis tridentata"), bujori ("Orchis laxiflora"), gemănarița ("Orchis papilionacea"), luminoasă ("Clematis recta"), salvie ("Salvia amplexicaulis"), gârbița ("Limodorum abortivum"), mlăștinița ("Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine"), odogaci ("Saponaria glutinosa"), molotru pitic ("Trigonella monspeliaca"), milițea roșie ("Silene armeria"), untul-vacii ("Orchis mario"), lalea pestrița din specia "Fritillaria montană", pribolnic ("Orchis sima") sau lucerna ("Medicago arabica"). Fauna parcului este una diversificata și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Myotis daubentonii"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"); Păsări: ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare ("Melanerpes carolinus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), codobatura ("Motacilla albă"), pitulice ("Sylvia nisoria"), pupăza ("Upupa epops"), pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), măceș ("Roșa canina"), salba moale ("Euonymus europaeus") sau lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus"), ghiocei ("Galanthus elwesii"), ghiocei de baltă ("Leucojum aestivum"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), trânji ("Neottia nidus-avis"), usturoi sălbatic ("Allium guttatum"), pătlagina ("Plantago schwarzenbergiana"), stupinița ("Platanthera bifolia") sau joldeală ("Serratula wolffii") La baza desemnării sitului se află
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
rotundatum"), unghia păsării ("Violă dacica"), cupa-vacii ("Linnaea borealis"), urechea iepurelui ("Bupleurum longifolium"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), mălaiul cucului ("Luzula pallescens"), mierluța ("Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița ("Platanthera bifolia"), morcoveanca ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), scorzonera ("Scorzonera purpurea"), cruciulița ("Senecio aquaticus ssp. barbareifolius"), spălăcioasa ("Senecio
Cușma (sit SCI) () [Corola-website/Science/331203_a_332532]
-
Păsări (protejate prin "Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), șoim călător ("Falco peregrinus"), corb ("Corvus corax"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), pițigoi mare ("Parus major"), ciocănitoarea pestrița de grădină ("Dendrocopos syriacus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), silvia porumbacă ("Sylvia nisoria");. Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), gârlița mare ("Anser albifrons"), gașcă de vară ("Anser anser"), rata fluierătoare ("Anas penelope"), rata mare ("Anas platyrhynchos"), rata pestrița ("Anas strepera"), rata sulițar ("Anas acută"), rata cârâitoare ("Anas querquedula"), rata lingurar ("Anas clypeata"), rata cu cap castaniu ("Aythya ferină"), rata moțata ("Aythya fuligula"), rata scufundătoare ("Aythya marila"), rata sunătoare ("Bucephala clangula"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); printre care: fag balcanic ("Fagus moesiaca"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), ienupăr ("Juniperus communis"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), tulichina ("Daphne mezereum"), clopoței ("Campanula grossekii"), rânjică ("Cardamine flexuosa"), brândușa de toamnă ("Crocus banaticus"), pufulița ("Epilobium montanum"), laleaua pestrița ("Fritillaria meleagris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vioreaua ("Scilla bifolia"), opaița ("Silene heuffelii") sau iarbă moale ("Stellaria holostea"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Păsări: cocos de munte ("Tetrao urogallus"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"); Nevertebrate cavernicole: trei specii rare de paianjeni ("Ischyropsalis manicata, Micrargus herbigradus
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009: acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), gaia roșie ("Milvus milvus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea pestrița mare ("Dendrocopos major"), ciocănitoarea verde ("Picuș viridis"), cânepar ("Carduelis cannabina"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), privighetoarea de zăvoi ("Luscina luscina"), turturica ("Streptopelia țurțur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimu"), șarpele de
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
atrage într-o poveste de dragoste în urma căreia îi înfrânge voința și încearcă să-i ia corpul în stăpânire. Fitz își dă seama că singurul mod în care-l poate salva pe prinț este uciderea pisicii în corpul căreia sălășuiește pestrița. El revine alături de Bufon și Ochi Întunecați și, cu ajutorul unui vicleșug, își duce planul la îndeplinire. Prințul este devastat de pierdere, lucru valabil și pentru Fitz: în urma rănilor și a vârstei înaintate, lupul moare. Reveniți la Buckkeep, Fitz acceptă sarcina
Misiunea Bufonului () [Corola-website/Science/333916_a_335245]
-
cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"); Păsări: acvila de stâncă ("Aquila chrysaetos"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), corb ("Corvus corax"), fluturaș de stâncă ("Tichodroma muraria"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea pestrița mare ("Dendrocopos major"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), ghionoaie verde (Picuș viridis), forfecuța gălbuie ("Loxia curvirostra"), cinteza ("Fringilla coelebs"), huhurez mare ("Strix uralensis"), huhurez-mic ("Strix aluco"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), drepneaua mare ("Apus melba"), ciuf de pădure ("Asio otus"), pitulice de
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
Cephalanthera rubra"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), o specie ("Conringia austriacă") din familia Brassicaceae, golomăț ("Dactylis glomerata"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), orhidee (din speciile "Epipactis microphylla" și"Spiranthes spiralis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), lalea pestrița ("Fritillaria orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz comun ("Helleborus purpurascens"), ochincea ("Gențiana cruciata"), gențiana ("Gentianella ciliata"), talpa-gâștii ("Geranium lucidum"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. candida"), vulturica ("Hieracium caespitosum"), lăptuca ("Lactuca viminea"), gârbița ("Limodorum abortivum"), drețe ("Lysimachia nemorum"), mierluța ("Minuartia verna"), sugătoare ("Monotropa
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]