204 matches
-
Piatră acră, schiste alunifere, alaun slate, bituminöser alaunschifer, se găsesc stânci păturoase atât din gios de monastirea Bisericani, cum și în valea Tarcăului, din sus de gura părăului Bolohanioșu, în ținutul Neamțul. Această piatră de la Bisericani se potrivește pentru producerea petrei acre și a vitriolului; însă acea de la Tarcău pentru producerea unei petre acre foarte curată și bune. Deci, fiind că însemnătoarea câtime de piatră acră trebuincioasă pentru boiele, medicamente, fabrică de hârtie ș.a. ce se aduce pe tot anul din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
celei a lui G. Călinescu, este că biografia se confundă în Amintiri din copilărie cu ficțiunea, aducând dovada atestării documentare. C. ia din text cele mai mici amănunte (o vorbă oarecare, aruncată de eroul-narator, faimosul Nică a lui Ștefan a Petrei, o aluzie, o propoziție spusă de alt personaj în cine știe ce împrejurare) și, completându-le cu informații luate din documente (starea civilă, scrisori, amintirile celor care l-au cunoscut pe autorul-narator), scoate la urmă un portret viu, complex, credibil. Nimeni nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
clericilor, apoi din școală, se luptă cu boala și este răpus în cele din urmă de ea). Iese la iveală, acum, și fațeta caragialescă a lui Creangă (autorul zice „avânt cațavencian”), manifestată prin inițiativele negustorești ale fiului lui Ștefan a Petrei și uneori prin perorațiile lui pe teme civice. Întrebarea este dacă diaconul le făcea serios sau în stilul acela prefăcut, umoristic care îl caracterizează. Sigur este că Dicționarul... lui C. relansează cazul Creangă în critica românească, atrăgând atenția asupra varietății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
Și ceilalți patru flăcăi ai lui Vasile (Ragelă) se sting de timpuriu, rând pe rând. A lor era o clopotniță sus pe deal. Clopotul de acolo dădea de știre când murea cineva sau dacă se apropia vreo furtună. Andrei al Petrei purta numele de Marcu și era cam repezit la vorbă și ciudat În felul lui. A făcut războiul fiind În armata maghiară. A căzut prizonier la ruși și astfel a cunoscut drumurile Siberiei. Destul de descurcăreț, reușește să fugă din prizonierat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nici noi prea aspru, ci să-i vedem mai mult faptele bune. Tot dintre gospodarii de frunte din sat era și vecinul său, Baciu Dănilă, venit aici de pe Dealul Armanului, și se trăgea din neamul Băcenilor. Ca și Andrei al Petrei, a cunoscut și el ghețurile Siberiei, de unde s-a Întors acasă evadând. Cum au ajuns acasă, a fost lucru de mirare! Urma apoi casa lui Morar Ion (Ion al lui Dumitru cu porecla Foiul). Nu se știe dacă a moștenit
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Neculiță, Petrușca și Costan și o fată, Onița, care avea să devină soția lui Ilie Groza. Casa lui destul de sărăcăcioasă urma celei a lui Ion al lui Dumitru Foiului În continuare urmau alți doi Marcu: Gheorghe, frate cu Andrei al Petrei și Simion al lui Ion al Ciței. La acest Simion al Ciței a stat multă vreme slugă unul din frații Runcan, Petrea și Vasile, cel dintâi devine bărbatul Mariei Petrei Cherii, iar Vasile Își face casă lângă Vaidaș Vasile. Curios
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
continuare urmau alți doi Marcu: Gheorghe, frate cu Andrei al Petrei și Simion al lui Ion al Ciței. La acest Simion al Ciței a stat multă vreme slugă unul din frații Runcan, Petrea și Vasile, cel dintâi devine bărbatul Mariei Petrei Cherii, iar Vasile Își face casă lângă Vaidaș Vasile. Curios acest nume Cheraca. N-am auzit ca români să dea astfel de nume de botez fiilor sau fiicelor lor. Probabil că era o poreclă. Acești frați, Runcan, erau orfani și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
consoartele, niciunul din cei doi feciori ai lui Nechita nu s-au dus prea departe să le caute. Badea Nuțu (Fuciu) a găsit in neamul Trâmbițașilor pe lelea Maria, iar fratele sau Neculai in neamul Marcanilor, sora cu Andrei al Petrei de pe Parau pe Lelea Anuța, care era o mândrețe de femeie În tinerețe, și a ținut ca și nepoatei ei să-i dea numele tot Anuța. Acum si aceasta a ajuns la vârsta a III a si s-a cam
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Riscurile vânătorului Vă torc o poveste adevărată, Întâmplată unui bun prieten al meu, tot vânător. Un copil oferea spre vânzare, nu În iarmaroc ci la un colț de stradă dintr’un cartier devenit sărac, nu o pupăză precum Nică al Petrei ci... un uliu. Un tânăr, cel mai bun prieten al meu, l’a cumpărat și l’a invitat să facă o vizită la Biologie. Bietul uliu a acceptat și, precum șoimul pe mâna vânătorului, a purces la drum. Însă doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de a face bucuria și supărarea părinților și de a o lua și el cu încetul pe acelaș drum pe care l-au luat sil vor lua toți . Așadar autorul prezintă copilăria copilului universal . Nica, fiu al lui Ștefan a Petrei Ciubotariul și al Smarandei Creangă merge la școala de cu toamnă , începandu-și învățarea de carte între opt și zece ani . Școală care o frecvență Nica era făcută de părintele Ioan . Lui Nica nu-i prea plăcea școală . Oricât de hazliu
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
coastelor Antarcticii, iarna trăind pe banchiză iar vara migrând mult spre sud pe țărmurile continentului. Colonii impresionante de pinguini ai acestei specii se întâlnesc în insula Ross. Se hrănesc îndeosebi cu krill antarctic. Dintre păsările zburătoare, se pot întâlni: skua, petrelul uriaș (Macronectes giganteus), petrelul antarctic (Thalassoica antarctica), o specie de pescăruș (Larus) și o specie de rândunică (Sterna). IV.3.7. UMANIZAREA ÎN ANTARCTICA Deși descoperit de la începutul secolulul XIX, continentul a fost neglijat până la începutul secolului XX, din cauza izolării
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pe banchiză iar vara migrând mult spre sud pe țărmurile continentului. Colonii impresionante de pinguini ai acestei specii se întâlnesc în insula Ross. Se hrănesc îndeosebi cu krill antarctic. Dintre păsările zburătoare, se pot întâlni: skua, petrelul uriaș (Macronectes giganteus), petrelul antarctic (Thalassoica antarctica), o specie de pescăruș (Larus) și o specie de rândunică (Sterna). IV.3.7. UMANIZAREA ÎN ANTARCTICA Deși descoperit de la începutul secolulul XIX, continentul a fost neglijat până la începutul secolului XX, din cauza izolării, a condițiilor naturale ostile
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
într-adevăr nebunii țin pămîntul în echilibru? "nous n'aimons pas la bombe!" Punct. Doamnelor și domnilor să mai iubim o bibliotecă. AUREL DUMITRAȘCU AN DE GRAȚIE Isolda umbla prin grădina copou și întreba cine îl cunoaște pe ștefan a petrei care-i pierduse ca ultimul nerușinat partiturile de la o capodoperă a lui wagner însă tîrgoveții și servitoarele de prin parc spuneau că n-au auzit de acest ștefan că nu cunosc decît pe mircea vintilă și "Muncă, Marfă, Bani" de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Mare ticăloșie peste tot! Mă tot frământ și mă tot zbucium să găsesc obiectul sau lucrul care mi-ar permite să mă prezint onorabil în fața Ta fără "a da cinstea pe rușine", după cum ar spune Nică al lui Ștefan al Petrei Ciubotarul nemuritorul creator al povestirii " Capra cu trei iezi". Pe de altă parte, Doamne, mi se pare deplasată rău, chiar condamnabilă inițiativa Ta cu peșcheșurile și cadourile astea obligatorii. Eu, în naivitatea mea, am crezut că Tu, care ne-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
școlii, Nică e înscris: Ștefănescu Ion. Mama Smaranda dorește să-l facă preot, fiind înscris la "fabrica de popi": Școala catihetică din Fălticeni, condusă de N. Conta ăunchiul filozofului Vasile Conta). Aici nu mai este Nică a lui Ștefan a Petrei, ci Ion Creangă, nume păstrat toată viața. Desființându-se Școala din Fălticeni ăcaricaturizată copios în Amintiri...), Creangă pleacă la Iași, prin insistențele mamei, care-l dorea neapărat preot. Ajunge elev la Seminarul teologic "Veniamin Costachi" de la Socola. Este notat la
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
după moartea scriitorului. Cartea oferă o relatare detaliată a copilăriei lui Ion Creangă, petrecută în ceea ce era atunci Principatul Moldovei, cu amănunte privind peisajul social al universului copilăriei sale, descriind relațiile dintre eroul principal, denumit Nică al lui Ștefan a Petrei sau Nic-a lui Ștefan a Petrei și alți oameni cu care a interacționat. Ea urmărește maturizarea lui Nică, de la o vârstă idilică în satul Humulești ăastăzi parte a orașului Târgu Neamț) la o adolescență rebelă și la pregătirea pentru intrarea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
relatare detaliată a copilăriei lui Ion Creangă, petrecută în ceea ce era atunci Principatul Moldovei, cu amănunte privind peisajul social al universului copilăriei sale, descriind relațiile dintre eroul principal, denumit Nică al lui Ștefan a Petrei sau Nic-a lui Ștefan a Petrei și alți oameni cu care a interacționat. Ea urmărește maturizarea lui Nică, de la o vârstă idilică în satul Humulești ăastăzi parte a orașului Târgu Neamț) la o adolescență rebelă și la pregătirea pentru intrarea în rândul preoțimii ortodoxe în centrele
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cititorul într-un univers de incertitudine modernistă, suferință și subiectivitate. 40 Diverse comentarii asupra textului s-au concentrat pe măsura diferenței dintre relatarea lui Creangă și detaliile reale ale biografiei sale, în particular asupra vieții în familia lui Ștefan a Petrei. George Călinescu susținea că scriitorul moldovean ar fi fost de fapt produsul unei familii monoparentale, fiind crescut doar de mama lui, Smaranda, care s-ar putea să nu-și formalizat niciodată legătura cu Ștefan. Dan Grădinaru, autorul unei biografii a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cărții, copilăria lui Nică trece prin mai multe etape, implicând modificarea unor trăsături. Preocuparea fundamentală a primilor ani de viață este jocul, fără ca Nică să se deosebească în acest sens de ―copilul universal-, așa cum apare în vorbele tatălui, Ștefan a Petrei: ―Dacă-i copil să se joace...... -. Institutorul,Creangă știe că jocul presupune spirit inventiv, bucurie ă―....mă făceam tot mai neastâmpărat...-). În consecință, jocul presupune ―năzbâtii-, năstrușnicii. Uneori, Nică, agasează prin năzdrăvăniile lui pe cei din jur care-l etichetează
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
autorul evocând ocupații, scene de familie și datini specifice acestui orizont rural.O asemenea scenă de familie este evocată tot la începutul părții a II-a a "Amintirilor": autorul reînvie, cu un zâmbet nostalgic, serile copilăriei, când tatăl ăStefan a Petrei) se întorcea de la pădure "înghețat de frig și plin de promoroacă", iar Smaranda îi povestea, cu năduf, toate năzdrăvăniile copiilor. Ca o confirmare a celor relatate, chiar în timpul acestor discuții, copiii scoteau "matele" și le "muștruluiau" "de la mergea colbul", încât
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și Păsări-Lăți-Lungilă, și Gerilă și Setilă sunt flăcăi șugubeți și „ai dracului-, ca și dascălii Mogorogea, Trăsnea și ceilalți din Amintiri, numai cât tratați epic. Și chiar capra și iezii ei nu-s decât megieși ai feciorului lui Ștefan a Petrei, o biată văduvă cu trei copii. Puneți în loc de capră - un nume femeiesc, în loc de iezi - copii și în loc de lup un țăran hain și veți avea o nuvelă din viața țărănească. Criticul remarcă faptul că unele dintre poveștile lui Creangă sunt aproape
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
adună „La Borțoasa” unde cântă Zavaidoc și se bea între altele „vin de Șaba”. Față de reputația autorului lor, personajele lui Creangă sunt foarte cumpătate. Economia rurală nu permitea, se vede, cheltuieli mari cu băutura. Smaranda îl ceartă pe Ștefan a Petrei pentru necumpătare. N-o deranjează băutul în sine, ci rispirea „sorcoveților”. Uneori lichidele se amestecă aberant. În Cel mai iubit dintre pământeni un personaj, care e și profesor (?), e caracterizat prin consumul excesiv de bere concomitent cu cafea filtru ceea ce îi
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
contemporani nu mai dau atenție călătoriilor pentru că s-au banalizat. Înainte vreme, un voiaj însemna însă ceva special și din cauză că dura enorm din pricina vitezelor reduse. De aceea s-a dezvoltat o literatură a călătoriei. Pentru Nică a lui Ștefan a Petrei drumul cu căruța la Fălticeni sau cu pluta pe Bistrița pare lung și aventuros, deși e vorba de câteva zeci de kilometri. Când se plimbă, personajele secolului XIX o pot lua pe jos, iar trăsurile îi urmează la pas în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
la noi intelectualul poate scoate fondurile absolut necesare creației doar accidental. La această încheiere trebuie să subscriem! Credința și sfințenia personajelor Și sufletul? Un abur care se plimbă. Maria Moromete Sufletul. Vax, sufletul! Stănică Rațiu Biserica, îi spune Ștefan a Petrei bigotei sale soții, e în inima omului. Personajele literaturii române nu prea se omoară cu practicile de cult religios și semnele exterioare ale credinței. În mediul rural, femeile sunt totuși mai practicante decât bărbații pe care îi ceartă pentru slaba
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cu ceas al Episcopiei, vizibil din tot orașul, ca piscul Toaca deasupra Ceahlăului. O găseam pe doamna speriată, pe mătuși la poartă, iar eu, derbedeu, pe străzile cu pavajul spart, abia veneam, nu veneam, ca Nică a lui Ștefan a Petrei, lectura mea obligatorie de peste zi, alături de Șoimii și Neamul Șoimăreștilor. Nu înțelegeam nimic din Țara de dincolo de negură, până am fost speriat de Insula misterioasă, dar acaparat de Cei trei mușchetari, care erau patru, și nu înțelegeam de ce. Ziua ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]