316 matches
-
Mihai Drăgan n-a scăpat nici el de acest blestem. în general, nu putea să iasă din figura omului serios, preocupat, unidirecțional. Sesiza ușor comicul din diverse situații și afirmații, nu-i ocolea pe glumeți, era uneori tare în ironii, „pișca”, urzica, înțepa, avea acuitate, dar n-avea jovialitate. Putea să surîdă, nu și să rîdă. în două decenii de relații apropiate, nu cred că l-am văzut barem o dată hohotind. În schimb, cu fruntea plecată, concentrat - mai mereu. Scrisorile sale
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
-l vizitez. Mai am aici un prieten deosebit, pe domnul Baby, de origine austriac din Modling, de lângă Viena. E conferențiar și are casă grea, cu trei copii, iar soția nu câștigă, ocupându-se cu menajul. Dar are altă hibă. E pișcat de morbul politicii hitleriste, e violent și e nevoit să ia drumul țării sale. Un alt musafir aici e domnul Mill, profesor la facultatea din Corvallis (Oregon) de pe malul Pacificului, care a venit cu soția. Am colegi 4-5 chinezi și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de oameni liberi. După masa de seară, ne-am spus rugăciunea și ne-am culcat fiecare acolo unde ne repartizase mama. Atacul bestiilor țopăitoare s-a declanșat în timpul nopții. Simțeam că pe trupul meu se plimbă niște gângănii care mă pișcă, mă înțeapă, și care îmi provoacă un disconfort insuportabil. Mă întorceam când pe o parte, când pe cealaltă, mă scărpinam acolo unde pișcătura era mai dureroasă și apetitul vampirului era direct proporțional cu intensitatea absorbției. Fără rezultat. Încercările mele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
care va da ouă la altul pentru pus cloșcă mai înainte de a pune dînsul își va lua sporul puilor ce va pune. E bine să schimbi prin sat ouă cînd vrei să pui vreo cloșcă, căci poate ale tale sînt pișcate* de străini. Cînd dai puii mici afară, să-i pui în poală, să ieși afară cu ochii închiși și, puindu-i în ogradă, să zici: „Cum nu văd eu amu, așa să nu vadă cioara puii.“ Puii, cînd ies primăvara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oi sau vaci, ele vor muri. Din sare și ouă de ți se fură, nu-ți merge bine. Dacă vrei ca hoții să nu-ți fure banii, spală-i bine și apoi presară-i cu sare și piper. Cînd te pișcă șoarecele în casă înseamnă că de cei din casă ești furat. Cînd cumperi un cuțit nou, prima bucățică pe care o tai cu el dă-o cînelui, dacă vrei să nu-ți fure cuțitul. Furtună Cînd afară e furtună, românul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu foarfecele semnul crucii. Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Cînd oaia sare și zburdă, face a vreme rea. Cînd vei avea pagubă în oi semn este că ți-a „pișcat“ cineva din haine. Oii care nu i se tunde lîna, ci se lasă a-i cădea singură, trăiește mult. Cînd ți-a pișca din lîna oilor, îți mor oile. Să nu strîngi lîna de la oaie moartă, că-ți mor oile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și zburdă, face a vreme rea. Cînd vei avea pagubă în oi semn este că ți-a „pișcat“ cineva din haine. Oii care nu i se tunde lîna, ci se lasă a-i cădea singură, trăiește mult. Cînd ți-a pișca din lîna oilor, îți mor oile. Să nu strîngi lîna de la oaie moartă, că-ți mor oile. Dacă se va sminti ceva din fructul oilor, pe loc va urma o pagubă între oi. în ziua de Ajunul Crăciunului, dacă-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o oprești ca s-o dai la vite s-o mănînce, iar pe a mare s-o dai popii. Vita neagră cu pete albe pe spinare ține-o, că-i de spor. Cînd se vinde o vită, este bine a pișca ceva păr din frunte și coadă și a-l păstra undeva, și a zice că vinde numai vita, iară nu și norocul. Cînd vinzi o vită, păstrează un smoc de păr de la dînsa, ca să ai no roc la altele. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rea. Cînd se văd trei sori pe cer, are să fie vreme rea. Cînd trec cioarele în stoluri mari, fac a vreme rea. Cînd zburdă vitele. Cînd porcul duce paie-n gură și-și face bîrlog, vestește vreme rea. Cînd muștile pișcă rău e semn de vijelie. Cînd huiește pădurea. Cînd te mănîncă urechile e a vreme rea. Cînd fug negure în sus. Cînd e ceață mare pe păduri. Cînd arde fundul ceaunului, va vremui. Se crede că dacă sare mîța prin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găină mic, cu coajă moale părul-porcului - boală de degete pecingine - boală de piele perdea - adăpost pentru vite pescăraș - pescăruș pestelcă - șorț pesti (a) - a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
meu. Eu o consider, față de o vârsta atât de Înaintată, ca prea energică, totuși pare că corpul a luptat cu succes prin toate crizele. Domnul scrie Însuși: Prea onorate domnule Kuhne, Deja de mai multe săptămâni, luni și trimestre mă pișcă mereu prin degete de a va scrie; din pricina curelor, băilor și a timpului frumos nu parvin Însă la aceasta. Deoarece În urma fotografierii mele mi se prezintă un nou prilej cu atât mai mult de a vă scrie, nu voiesc să
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
sau în câteva săptămâni. Putem întâlni larve de vierme-sârmă tot timpul anului, în majoritatea solurilor. Acestea trăiesc între doi și cinci ani și se deplasează numai cu câțiva metri în această perioadă. Atenție: dacă le luați în mână, vă pot pișca. Daunele pe care le poate provoca Viermele-sârmă este o insectă foarte dăunătoare, care atacă tot felul de plante: porumbul, cartofii, sfecla, bobul, salata verde, speciile de varză, morcovii, ceapa și chiar plantele aromate. Mănâncă atât partea subterană a plantelor, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
Vasile rămîne uluit, năucit, cu gura căscată. Apoi reușește să articuleze. Este ginerele meu... l-am trimis după țigări... Oamenii rămîn și ei cu gura căscată. O mare tristețe se citește pe fața lor. Teroristul nu era terorist. Ce dezamăgire ! Pișca la Ghireni Timpul înseamnă bani. Cunoșteau acest lucru chiar și țăranii din satul Ghireni. De sărbători nu se muncea, se juca pișca, dar adevărul enunțat mai sus nu era uitat. Ce este pișca ? Se rezema o scîndură, roasă de atîta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ei cu gura căscată. O mare tristețe se citește pe fața lor. Teroristul nu era terorist. Ce dezamăgire ! Pișca la Ghireni Timpul înseamnă bani. Cunoșteau acest lucru chiar și țăranii din satul Ghireni. De sărbători nu se muncea, se juca pișca, dar adevărul enunțat mai sus nu era uitat. Ce este pișca ? Se rezema o scîndură, roasă de atîta folosință, de un perete. Avea înălțimea cam de doi metri și, în general, se sprijinea de ceva, ca să stea în poziție aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lor. Teroristul nu era terorist. Ce dezamăgire ! Pișca la Ghireni Timpul înseamnă bani. Cunoșteau acest lucru chiar și țăranii din satul Ghireni. De sărbători nu se muncea, se juca pișca, dar adevărul enunțat mai sus nu era uitat. Ce este pișca ? Se rezema o scîndură, roasă de atîta folosință, de un perete. Avea înălțimea cam de doi metri și, în general, se sprijinea de ceva, ca să stea în poziție aproape verticală. În fața scîndurii era pămînt bătătorit, fără pic de iarbă sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
folosință, de un perete. Avea înălțimea cam de doi metri și, în general, se sprijinea de ceva, ca să stea în poziție aproape verticală. În fața scîndurii era pămînt bătătorit, fără pic de iarbă sau troscot. Oamenii se adunau și ca să joace pișca. Primul izbea de scîndură o monedă, scoasă din circulație. Moneda sărea la vreo 3-4 metri distanță de scîndură. Astfel s-a născut matca, adică moneda centrală. După această etapă, fiecare izbea cîte o monedă de scîndură. Dacă moneda bătută de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
culegea totul. Uneori, pămîntul era acoperit de monezi, doar că, afurisit ghinion, în jurul mătcii era terenul gol. Comentarii, glume și rîs pe săturate. Jocul începea de dimineață și înceta seara, cînd întunericul îi împiedica să mai continue. Pasiunile iscate de pișcă la cei mari se transmiteau și la cei mici. Numai că ei n-aveau monezi, în schimb aveau nasturi din belșug. Copiii aveau grijă să taie de la haine nasturii, dar cu măsură. Adică un nasture se tăia și unul rămînea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bătăile aplicate de mamele lor erau însoțite și de strigături. Dacă cineva dorea să intre în joc mai tîrziu, atunci trebuia să aștepte ca unul să cîștige. În ziua aceea, de Sfinții Constantin și Elena, Dinu a ieșit la o pișcă. Nu era norocos și din acest motiv intra rar în joc. Prefera să chibițeze, să rîdă, să profite de un moment de relaxare. Pe terenul bătătorit erau atîtea monezi că unele erau încălecate peste altele. În jurul mătcii era gol, parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spunea nevastă-sa. Eram la ei acasă cu Milica, nevasta-sa, și Dinu dormea dus. Și atunci cine, femeie? -Vreun român, că mai glumești cu muierile lor. Pînă la urmă Goangă nu mai știe cine l-a pocnit, dar la pișcă nu mai suflă cu atîta foc. Costică Cotiugă urmașul lui Erik Cel Roșu Paralel cu rîul Prut șerpuiește un drum vechi de cînd lumea și la fel de bine întreținut ca și acum două mii de ani. Dinspre satul Miorcani un punctuleț, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
salutul meu: Mi-a fost atît de dor de voi! Cuprins Cuvîntul autorului 7 Capitolul I Incursiuni prin memorie 19 Același pămînt 21 Ispită și păcat 24 Mămăliguța lui moș' Vasile 27 Tovarăși de viață 30 Teroristul din Ghireni 33 Pișca la Ghireni 35 Costică Cotiugă urmașul lui Erik Cel Roșu 38 Balauri vechi și noi 42 M-a chelfănit poporul 46 Comunista din Ghireni 50 Berbecul de la cruce 53 Cu uratul la Conac 56 Comoara satanei 59 În vremea foametei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ne e jenă să recunoaștem că suntem niște ratați, că n-avem nici un viitor. Io măcar am scăparea asta cu scrisul. Dar sunt atâția colegi tabula rasa. Și io am nevoie de oameni care să mă incite, care să-mi piște orgoliul, să mă oblige să-i cuceresc, nu de legume. Vreau oameni pe care să fie nevoie să-i uimesc permanent. Colegi care n-au la ce se gândi. Cursurile de tip: „Cum să...“ nu le pun mintea la contribuție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
vintrele îi spinteca”. Cantemir nu se sfiește să folosească aici formele consacrate ale urâtului - dezgustătorul, hidosul, scârbosul - ca într-o înspăimântătoare viziune medievală: “Puii ohendrii, din pântece-i ieșind, peste trup i să împleteciia, de grumadzi i să colăciia, îl pișca, îl mușca, și nu laptele, carile nu avea, ce singele, carile de prin toate vinele i să scurea, îi sugea”. Pare un tablou din Judecata de Apoi a unui mare păcătos! Hameleonul își amintește de cornul miraculos al Inorogului, cu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
am scăpat de el, la un fel de bufet am luat covrigei Liliput și un suc. În glumă, l-am apostrofat pe vânzător că aveau câini răi pe acolo, la care el m-a consolat că dacă nu m-a pișcat, e bine. În această a doua parte a drumului treceam prin sate frumoase, cu (lucru care mă interesa) cofetării și magazine. De acolo a început "să țipe” bicicleta la vale. La Bran n-am mai oprit la castel, știindu-l
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
tot prin miriștea dușmănoasă, agresivă și inconștientă, împiedicându-ne frecvent de rugii de mure care se întindeau pe toată suprafața miriștii, asemenea unor liane din jungla inospitalieră, dar crescute pe orizontală. Praful drumului, înfierbântat la maximum, ne ardea tălpile desculțe, pișcate de miriștea nemiloasă de pe tarlalele de grâu recent secerate. În fața ușii holului, cuplați doi câte doi, coboram "combustibilul" din spatele nostru, depunându-l pe pământ cu deosebită precauție spre a nu se sfărâma. Of, Doamne! Eram terminați. "Lăsați copiii și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
public, unul dintre cei mai apropiați prieteni și suporteri ai Domniei sale, „un elefant megaloman”, cât și faptul că împotriva maladiei respective nu există leac. După apariția răspunsului meu, dl Breban a tăcut mâlc, rezumându-se pentru o vreme să mă piște, cu o stângace întorsătură de frază, în texte obscure. A așteptat să vadă cum se așează lucrurile: cine, cum și cât a pierdut; cine, cum și ce a câștigat; cine, de ce și cât a uitat. Acum, Domnia sa pare a-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]