294,432 matches
-
disciplină academică. Însă dorește să participe și la ‘cultura populară’, cel puțin prin validarea științifică a “etichetelor ecologice” din publicitate, aplicate pe produsele și serviciile oferite de industrii. Etichetele ecologice creează dimensiunea transversala prin care organizația economică este legată de piață. Eticheta ecologică pentru publicitatea unui produs nu este un exemplu de vulgarizare a științei, ci de divulgare a științei. Se considera că Ecologia Industrială poate fi realmente implementată că știința a dezvoltării durabile, numai dacă „piratează” codurile culturii populare. Faconda
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de la Kalundborg nu a fost proiectat în mod special printr-o implementare expresă a principiilor Ecologiei Industriale, si in strict acord cu o planificare strategică ambientală. Succesul foarte vizibil de acolo este numai rezultatul spontan al jocului ‘forțelor’ economiei de piață liberă, dar în respectarea spontană a raționalității instrumentale și a eticii utilitariene de către întreg personalul managerial din acele întreprinderi economice. Totuși există două sau trei perspective conceptuale distincte asupra parcului industrial de la Kalundborg. În prima dintre acestea, plecându-se de la
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
sistem economic; de asemenea Alfred Marhall propunea conceptul « economiei de scală ». “Externalitățile” lui Alfred Marhall sunt valori în sens nietzschean, reprezentând toate condițiile de mediu ambiant care asigură creșterea puterii economice; dar a caror valoare economică nu este stabilită de piață economică, spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu « internalitățile » acestei piețe. Apoi, celălalt concept neoclasic, « economia de scală » poate fi exemplificat actualmente prin succesul economic al comasării fermelor agricole, de succesul companiei europene Airbus, precum și de simbolul celor patru cercuri înlănțuite ale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de scală ». “Externalitățile” lui Alfred Marhall sunt valori în sens nietzschean, reprezentând toate condițiile de mediu ambiant care asigură creșterea puterii economice; dar a caror valoare economică nu este stabilită de piață economică, spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu « internalitățile » acestei piețe. Apoi, celălalt concept neoclasic, « economia de scală » poate fi exemplificat actualmente prin succesul economic al comasării fermelor agricole, de succesul companiei europene Airbus, precum și de simbolul celor patru cercuri înlănțuite ale firmei de automobile Audi. Taxonomia ‘parcurilor industriale’ poate fi
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
afganilor si-mpotriva tuturor popoarelor ălora virite cu forța în imperiul sovietic. Uiți, pur și simplu, de holocaust, uiți că milioanele de evrei, țigani, slavi, nu erau decît în mica parte, cetățeni germani.In al treilea rînd, reduci liberalismul la .. PIAȚA! Uiți că liberalism înseamnă și pluralism și drepturi și libertăți , adică democrație. Iar dacă denunți cu ațița rivna faptul că “Organizația Internațională a Comerțului nu recunoaște Carta Drepturilor Omului”, de ce nu adaugi că aceasta Carta n-are nici pe departe
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
expoziții și, într-un fel vedeta acesteia, este Alexandru Moser Padina. Plecat de multă vreme din România și decedat cu vreo cîțiva ani în urmă în Elveția, Padina este și el puțin cunoscut, iar lucrările sale circulă destul de rar pe piața de artă și deloc în proiecte culturale. Este pentru prima oară cînd un număr semnificativ de lucrări pot fi văzute laolaltă. Tablouri ample, cu un aer de muzeu, reprezentînd peisaje naturale și imagini urbane, lucrările lui Alexandru Padina au aerul
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
fundamentale, acelea pe care le-am amintit deja, dar care trebuie de multe ori repetate pentru a fi și însușite: pictura ca fenomen complex, debarasată de mitologii și de personalități hegemonice, și colecționarul ca ferment cultural, ca partener demn pe piața bunurilor simbolice și ca factor activ în gestionarea și transmiterea patrimoniului. Performanța lui Vasile Parizescu și a lui Marian Constantin stă tocmai în această demonstrație că spațiul culturii este mult mai amplu, mai nuanțat, mai flexibil și mai viu decît
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
de Medicină. Presupun că acum lucrurile nu mai stau așa. în ce privește însă specializările din domeniul literar, trebuie să remarc că unele sînt pe cale de dispariție. Există în principiu cel puțin două cauze principale: una ține de programele universitare, alta, de piața forței de muncă. De ani buni în facultățile de Litere nu mai există nici o pregătire specifică pentru editarea de carte, cercetare istoriografică (și bibliografică) ori studiu de text. Facultatea pe care am absolvit-o eu însumi acum patru decenii se
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
n-are însă o ediție critică încheiată și ireproșabilă. Nici Eminescu! Cenzura a avut și ea un cuvînt de spus. Nereluate, după 1989, destule dintre edițiile critice anterioare au mari lacune. Politica editorială actuală are în vedere scoaterea rapidă pe piață a unor cărți foarte solicitate, indiferent de acuratețea textului. O ediție școlară sau populară e mai căutată decît una critică. Et pour cause! Neexistînd interesul editorilor, puținii absolvenți de Litere care ar dori să se consacre filologiei își caută altceva
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
mai vinovat? Cel care i-a solicitat încrederea sau cel care i-a acorda- t-o? Iau un exemplu dintre cele mai izbitoare - Costin Georgescu, șeful SRI după Virgil Măgureanu. Mut, incapabil și tranzacționist, dl Georgescu nu făcea nici de șef de piață la Matache. Sub noua Putere, cel care ar fi trebuit să fi fost un om de încredere al fostei Puteri și-a negociat un post călduț de ambasador, spre deosebire de Virgil Măgureanu. Iarăși un caz de notorietate, cel al fostului premier
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
ocupa cu negoțul." Muzeul Zambaccian a fost închis după 1977, cînd tablourile au fost transferate la Muzeul Colecțiilor de pe Calea Victoriei, și redeschis chiar după Revoluție. Re-vista ne reamintește și că s-au împlinit 10 ani de la moartea Andei Călugăreanu. În PIAȚA LITERARĂ nr. 17, un interviu cu dl Gh. Grigurcu. Să relevăm două lucruri. Mai întîi un elogiu al cronicii literare, care, i se pare dlui Grigurcu, nu și-a epuizat resursele după 1989, așa cum afirmă unii și alții. "A condamna
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
salută o nouă victorie a guvernului Năstase împotriva corupției și clientelismului: Guvernul PSD a oficializat secretomania despre afacerile clienților politici. Registrul Comerțului nu mai este public. La rîndul său Nicolae Prelipceanu își intitulează editorialul din același ziar: Economie mafiotă de piață, titlul ne scutește de detalii. În sfîrșit, din același ziar am cules știrea că partidul de gu-vernămînt are cu un baron mai mult: Deputatul Dan Verbina stăpînește o bună parte din Delta Dunării. Un titlu scos parcă din Budai Deleanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
pentru el, în domeniul politicii externe e masiv eclipsat de către versatul Iliescu, dar mai ales de către surprinzător de activul Mircea Geoană. Ca să nu mai spun că până și Petre Roman ori Adrian Severin fac figuri mai convingătoare decât omul din Piața Victoriei. Dl Năstase știe foarte bine că în materie de progres economic n-a fost capabil de mai nimic. Sprijinul, pe față sau mascat, adus sistemului comunist din economie, complicitatea dubioasă cu sindicatele, incapacitatea de a atrage investitori străini sunt
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
mea...: (tragi)comicul absurd. S-ar putea spune și că trăsătura definitorie a acestei scrieri este fără îndoială sarcasmul. Pentru a-și pune și mai mult în evidență intenția, autorul face următoarea precizare superfluă: Orice asemănare cu realitatea economiei de piață din România, este pur și simplu aiurea. Scrierea acestei cărți are la bază exclusiv realități din lumea bună a occidentului..., semnat Haralampy Vreischte, muncitor sezonier. Și totuși... acțiunea din roman se desfășoară la Londra, deși ceea ce fac ori spun personajele
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
ori cu brațul întins implorator spre împăratul impasibil. Față făcu, - după mine, - Oceaniei primitive, arta romană, fântâna expusă pe pardosea având ghizdul cam de trei metri și ceva, concretețea existenței atât de civilizate în raport cu Oceanul măreț, însă ilogic, ignar; pavimentele piețelor și caselor turburător de prezente cu urme de pași ce plisară abia vizibil marmura de pe jos împodobită cu chenare florale, animaliere; sala cu busturile marilor bărbați de stat romani, un adevărat tribunal al buletinelor de identitate clasice chemate spre audiere
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
Un veritabil suprarealism combinatoriu pare să prezideze selecția subiectelor și, uneori, așezarea lor în spațiu. Tradiția jocului cu mărgelele de bronz n-a fost instaurată de regimul comunist și n-a pierit o dată cu el. Copia Lupei Capitoline, instalată inițial în Piața Sf. Gheorghe, mutată ulterior în Dealul Mitropoliei, a poposit după 1948 în Piața Dorobanți, iar acum o vedem în Piața Romană. Statuia soldatului sovietic, al cărei soclu neobișnuit de înalt îi inspirase lui Păstorel un catren greu de reprodus, a
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
în spațiu. Tradiția jocului cu mărgelele de bronz n-a fost instaurată de regimul comunist și n-a pierit o dată cu el. Copia Lupei Capitoline, instalată inițial în Piața Sf. Gheorghe, mutată ulterior în Dealul Mitropoliei, a poposit după 1948 în Piața Dorobanți, iar acum o vedem în Piața Romană. Statuia soldatului sovietic, al cărei soclu neobișnuit de înalt îi inspirase lui Păstorel un catren greu de reprodus, a migrat din Piața Victoriei într-un spațiu vecin de pe Șoseaua Kisselef, spre a
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
bronz n-a fost instaurată de regimul comunist și n-a pierit o dată cu el. Copia Lupei Capitoline, instalată inițial în Piața Sf. Gheorghe, mutată ulterior în Dealul Mitropoliei, a poposit după 1948 în Piața Dorobanți, iar acum o vedem în Piața Romană. Statuia soldatului sovietic, al cărei soclu neobișnuit de înalt îi inspirase lui Păstorel un catren greu de reprodus, a migrat din Piața Victoriei într-un spațiu vecin de pe Șoseaua Kisselef, spre a ajunge după '90 în cimitirul militar de la
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
mutată ulterior în Dealul Mitropoliei, a poposit după 1948 în Piața Dorobanți, iar acum o vedem în Piața Romană. Statuia soldatului sovietic, al cărei soclu neobișnuit de înalt îi inspirase lui Păstorel un catren greu de reprodus, a migrat din Piața Victoriei într-un spațiu vecin de pe Șoseaua Kisselef, spre a ajunge după '90 în cimitirul militar de la Pipera, soclul pierzîndu-se pe parcurs. Ceva asemănător a pățit, nu demult, și statuia lui Caragiale. Lucrarea sculptorului Constantin Baraschi zăbovise cîteva decenii în
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
Lenin într-o astfel de ținută, adică în strictă și elocventă conformitate cu viziunea caragialescă asupra revoluției: "Steaguri, muzici, chiote, tămbălău..." Tot din articolul menționat mai aflăm că Mihai Buculei este artistul cel mai potrivit spre a umple golul din Piața Scînteii: "Elev al lui Boris Caragea, al cărui atelier îl și folosește acum, el pare a fi mandatat să repare simbolic, în același spațiu de creație și de execuție, ceea ce profesorul și înaintașul său a perturbat prin realizarea arogantei statui
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
capră vecinului"; un frumos vapor recent lansat pe valurile Dunării nu va face croaziere ca să câștige neamul de capre autohtone, ci vecinii vecinilor, din Haiti sau de aiurea. S-au vândut copii (câte "organe" de ființe românești au intrat pe piața mondială, înnobilând cu ADN-ul nostru alte ființe umane!). Se vând fete-prostituate, se vând tineri fie că mâna de lucru necalificata dar ieftină, fie de diverse specialități, dar mai ales medici până una alta mai modești că pretenții, informaticieni (mulți
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
trecut deja cîțiva ani de cînd a fost amplasată la Timișoara, în cadrul complexului de monumente cunoscut sub numele de Memorialul revoluției, compoziția Sf. Gheorghe a sculptoriței Silvia Radu. înainte de a fi trimisă spre a-și ocupă locul rezervat în minusculă Piața Sf. Gheorghe, lucrarea a fost expusă o vreme, pentru a fi văzută și de către bucureșteni, în curtea Muzeului colecțiilor, în spațiul aferent Galeriei Catacomba. Dacă ea a fost sau nu văzută de către un număr semnificativ de oameni este, acum, mai
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
de secrețiile propagandistice de toate culorile, a plutit o vreme prin aer, s-a transmis folcloric prin cercuri destul de restrînse, apoi, asemenea oricărei existente imponderabile s-a pierdut în eter, acolo unde îi era și locul. Iar Sf. Gheorghe din Piață Sf. Gheorghe a fost uitat și abandonat în eterul ceva mai precis al micului careu dintre clădirile timișorene. Dar dincolo de orice disfuncție a memoriei și de apariția oricăror priorități cotidiene, lucrarea Silviei Radu nu poate fi nici uitată și nici
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
ca al Franței, decisă să nu-și uite faptele de arme... Paradoxal, Franța, țară a Păcii. Când te gândești ce muzeu ar mai trânti Afganistanul terorist ieșit învingător în lupta cu SUA... De altfel, Parisul a închinat cea mai mare Piață a lui, Invalizilor, - însuși numele fiind decăzut și el, ruginit, ros de trecerea Timpului, ca o armă, - Esplanada copleșitoare... Îmi trebuie un mare efort ca să-mi reprim o greață subțire ce mă cuprinde privind grandoarea dărăpănată oarecum a Monumentului în mijlocul
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
trecutului se integrează firesc dinamicei actuale a vieții de concert, de spectacol, dinamicei privind circulația imprimărilor discografice. O nouă montare, o savuroasă înfățișare, în parte previzibilă, pe alocuri simplificată, în bună parte dinamizată... ...acesta este noua versiune a baletului "La Piață" de Mihail Jora, versiune datorată mastrului Ion Tugearu, semnatarul regiei și coregrafiei spectacolului. Opera bucureșteană și-a îndeplinit, astfel, o obligație de onoare; ...își onorează titulatura de instituție națională reintroducând în repertoriu titlurile românești, lucrări absente pe parcursul ultimelor stagiuni din
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]