356 matches
-
altele. Kubelik fu atât de surprins și de încântat, încât a doua zi voind să mă cunoască mai de aproape, făcu o vizită părinților împreună cu impresarul său. Mă ruga să-i mai cânt încă și îmi prooroci o mare carieră pianistică. Tot în iarna aceea cunoscui pe Pablo de Sarasate și pe credincioasa sa acompaniatoare, strălucita pianistă Bertha Marx. Sarasate te fascina cu jocul său plin de dulceațăși foc demonic. Și în fața acestor artiști mari a trebuit să execut unele bucăți
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
ca profesor pe Emil Paul, un artist de o rară erudiție, iar istoria muzicii o urmam cu profesorul Ktretzshmar, cunoscut muzicograf.Cursul lui Reisenauer era de două ori pe săptămână, în clasă având ca și colegi peste 40 de elemente pianistice, din toate continentele. Spre surprinderea mea, primirea mea de către ceilalți colegi de clasă fu cât se poate de caldă. Vestea examenului meu în fața maestrului se răspândise repede. Era un deliciu să asiști la asemenea lecții, cum le făcea marele pianist
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
un an de studiu intens în vederea examenului de încheiere a studiilor mele muzicale. Începuseră repetițiile cu orchestra Conservatorului. Rând pe rând se perindau absolvenții diferitelor clase, unii destul de interesanți. În anul școlar precedent două „stele”, una de cânt iar alta pianistică, apărură pe scena Conservatorului din Leipzig:Frieda Gerhard, mult protejată și mai târziu nedespărțita prietenă a lui A. Nikisch, care își schimbă prozaicul nume de Frieda în Elena Gerhard, nume devenit pe urmă celebru în arta cântului german, și Paula
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
De altfel casa era împodobită cu obiecte vechi, prețioase amintiri din trecut. În acest timp cunosc pe compozitorul polonez Francisk de Brzezinsky, care fiind în ultimul an de copoziție al Prof. Zöllner, se făcu dintr-o dată cunoscut prin unele lucrări pianistice de mare valoare. De o aleasă cultură, aristocrat polonez, un rafinat în artă (în afară de muzică mai profesase și avocatura la Paris), acest artist superior mi-a lăsat amintiri neșterse. O afectuoasă prietenie se legă între omul matur și copila de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
și ritmate (pe diviziune ternară sau în sferturi de timp), dat fiind că instrumentistul nu poate ataca simultan mai mult de două înălțimi sonore. În schimb, pianul poate imita țambalul sau, mai ales pentru piesele lente, se preferă un stil pianistic similar cu cel folosit în piesele „slow” de jazz. Acordeonul și chitara execută acordurile placat (nearpegiat); ele pot servi și ca instrumente soliste. Formațiile instrumentale mai apropiate de spiritul tradițional se pot acompania și cu o brace (vioară sau violă
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
drept „cea mai mare realizare” din acest grup de piese și „una dintre cele mai formidabile compoziții ale lui Liszt”, sonata Dante este o lucrare substanțială pentru pian solo, reprezentând totodată una dintre cele mai dificile piese din repertoriul standard pianistic. Inițial de dimensiuni mici, Dante a fost revizuită de Liszt În 1849, atunci când a primit și titlul Împrumutat de la opera omonimă a lui Victor Hugo. Sonata Dante redă scene din Divina Comedie, Însă acestea nu sunt Într-o ordine strict
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
elevă a lui Skriabin și Prokofiev) și la numai 10 ani concerta cu Orchestră Filarmonica din Moscova. Studiază la Conservatorul din Moscova cu Alexander Goldenweiser și apoi este influențat de marele Sofronitzky. Ziarele l-au denumit „ultimul mare romantic al pianisticii ruse”, devine de tânăr faimos pentru tehnică să pianistica incredibilă și intră în legendă faptul că putea cânta ultima mișcare a sonatei no 2 de Chopin în mai puțin de 50 de secunde. Câștigător al Concursului Franz Liszt de la Budapesta
Lazar Berman () [Corola-website/Science/311865_a_313194]
-
10 ani concerta cu Orchestră Filarmonica din Moscova. Studiază la Conservatorul din Moscova cu Alexander Goldenweiser și apoi este influențat de marele Sofronitzky. Ziarele l-au denumit „ultimul mare romantic al pianisticii ruse”, devine de tânăr faimos pentru tehnică să pianistica incredibilă și intră în legendă faptul că putea cânta ultima mișcare a sonatei no 2 de Chopin în mai puțin de 50 de secunde. Câștigător al Concursului Franz Liszt de la Budapesta și Concursului Regina Elisabeta din Belgia, este socotit „al
Lazar Berman () [Corola-website/Science/311865_a_313194]
-
care să rămână, fără întrerupere, în ierarhia Hot R&B/Hip-Hop Songs, pentru o perioadă mai mare de un an. Albumul a fost foarte bine primit de către critici, care au remarcat incredibilele calități vocale ale artistei și talentul în arta pianisticii. Albumul a debutat pe locul întâi în topul vânzărilor din S.U.A. Datorită acestui album, Alicia a devenit una dintre cele mai cunoscute cântărețe de origine americană, obținând în anul 2004 opt premii Billboard și o mulțime de premii internaționale. Ea
The Diary of Alicia Keys () [Corola-website/Science/318333_a_319662]
-
tușeului”<footnote Idem, pag. 14 footnote>. Și mai mare rezistență a întâmpinat indicația de pedalizare temei refrenului Rondo-ului din Sonata în Do major op. 53, care prevede păstrarea pedalei apăsate pe un timp încă mai îndelungat, sub o desfășurare pianistică foarte mobilă, suprapunând armonii de dominantă și tonică, majore și minore, în mod repetat, la toate reluările refrenului. Și în acest caz, Czerny spune hotărât: „Acest Rondo de caracter pastoral este bazat în întregime pe folosirea pedalei, care aici apare
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
deosebită grijă și dragoste. Anul trecut Dinu Lipatti a avut cinstea să cânte împreună cu maestrul, sonatina să pentru violina și pian, care a dovedit că tânărul muzician nu înțelege să-și îngrădească marele sau talent în cercul restrâns al virtuozității pianistice. De rândul acesta, alt tânăr fruntaș al generației sale, Paul Constantinescu a avut bucuria să-și asculte tot o sonatina, cântată de Enescu în al treilea al său concert. Și cred că amândoi au fost mulțumiți: Enescu pentru că a putut
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ?i GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ?i MUZICALE by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
pian de la vârsta de 3 ani și se va dedica unei cariere muzicale. Este căsătorit și are un copil. Începe să studieze pianul și teoria muzicală la vârsta de 6 ani, cu Eugenia Ionescu. Continua studiul cu Florica Musicescu (arta pianistică) și academicianul Mihail Jora (armonie și compoziție), profesor al lui Dinu Lipatti și prieten apropiat al lui George Enescu. În perioada 1962-1964 studiază la "Conservatorul Rimski-Korsakov" din Sankt Petersburg, la clasa profesoarei Tatiana Kravcenko. Între 1965-1967 își continuă studiile la
Dan Grigore () [Corola-website/Science/305531_a_306860]
-
a făcut în Germania la sfârșitul anilor '30 pentru Polydor. A înregistrat multe din compozițiile lui Chopin printre care toate studiile, preludiile și baladele, trei impromptuuri, câteva nocturne, poloneze și scherzo în si b minor. Cele mai importantante caracteristici ale pianisticii lui Koczalski sunt claritatea și transparența. El reprezintă opusul școlii lui Leschetizky bazată pe greutatea brațului și producerea unui sunet puternic. Studiile sunt cântate cu foarte puțină pedală, în particular Op.25 nr.1 și nr.11. Studiile sunt interpretate
Raoul Koczalski () [Corola-website/Science/312589_a_313918]
-
Dumitru Avakian Momente pianistice importante, petrecute în ultimele săptămâni la Bucureș ti, pe scena Ateneului Român, în Studioul Radio de pe str. Berthelot, s-au dovedit a fi veritabile evenimente asupra cărora nu poți să nu meditezi; observând trasee, cercetând determinări ce condiționează împreună marele
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
s-au dovedit a fi veritabile evenimente asupra cărora nu poți să nu meditezi; observând trasee, cercetând determinări ce condiționează împreună marele moment artistic al recitalului, impactul acestuia în spațiul public. În mijloc de iunie, ziua cea mare a cântului pianistic ne-a fost oferită de Institutul Francez, cel care a organizat o extinsă etalare a valorilor unei școli de nobilă personalitate artistică. În plus, recitalul susținut de Brigitte Engerer și cel oferit de Bertrand Chamayou, o după-amiază și o seară
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
pe o meditație filosofică hrănită de lecturi din Petrarca, Dante, din Goethe, este inspirată de marile călătorii, cele care înflăcărează inspirația, imaginația călătorului; este un veritabil excurs ce se poate întrupa în pagini memorabile așa cum se întâmplă în marele poem pianistic, Sonata în Si, una dintre creațiile atinse de geniul poetic al duhului romantic, cel care animă sunetul aflat în vecinătatea cuvântului. Este un opus care nu a intrat de această dată în unghiul de atenție al organizatorilor acestui eveniment. Momentul
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
Este un opus care nu a intrat de această dată în unghiul de atenție al organizatorilor acestui eveniment. Momentul de specială greutate l-a constituit evoluția pianistului Bertrand Chamayou; l-aș numi ca fiind unul dintre lupii cei tineri ai pianisticii franceze actuale. Pe parcursul a trei reprize mari, desfășurate până spre miezul nopții, ne-a oferit cele trei cicluri de lucrări lisztiene, „Ani de pelerinaj”, Elveția și Italia. De pe „Malul izvorului” la nocturna „Clopotele Genevei”, de la misteriosul „Il pensieroso” la cele
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
continua tradiția lisztiană a muzicii franceze, drum marcat cu decenii în urmă de Samson François; poate mai mult decât ilustrul său predecesor, Chamayou dezvoltă o veritabilă magie timbrală ce se instituie cu sens de viziune orchestrală. Este drumul unei școli pianistice care pornește în secolul al XIX-lea de la Liszt însuși și continuă în secolul trecut, în perioada interbelică, cu Ravel, cu Cortot. Claritate, rafinament timbral de largă extensie, vibrație poetică înaltă, sunt atributele acestei mari școli în pianistica europeană. Constatând
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
unei școli pianistice care pornește în secolul al XIX-lea de la Liszt însuși și continuă în secolul trecut, în perioada interbelică, cu Ravel, cu Cortot. Claritate, rafinament timbral de largă extensie, vibrație poetică înaltă, sunt atributele acestei mari școli în pianistica europeană. Constatând această direcționare poți observa motivul pentru care nu Beethoven și nu Robert Schumann ci tocmai muzica lui Debussy și Ravel se dovedește a fi atât de apropiată personalității tânărului pianist Cedric Tiberghien, prezent și el cu săptămâni în
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
Robert Schumann ci tocmai muzica lui Debussy și Ravel se dovedește a fi atât de apropiată personalității tânărului pianist Cedric Tiberghien, prezent și el cu săptămâni în urmă pe podiumul de concert de la Ateneu. Revenind la ziua cea mare a pianisticii franceze voi menționa că aceasta a debutat cu recitalul susținut de Brigitte Engerer, o personalitate cu totul specială în peisajul vieții muzicale din țara sa. Este artistul acelei maturități ce se situează la zenitul unei prodigioase cariere artistice. A urmat
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
școlii franceze câștigând laurii celebrei competiții „Marguerite Long - Jacques Thibaud”; a urmat un prelungit stagiu de perfecționare la Conservatorul din Moscova sub îndrumarea celebrului, a carismaticului pianist și pedagog Stanislas Neuhaus; datele de forță, de profunzime, de consistență ale tonului pianistic se îmbină aici cu spiritul quasi-cartesian al ordinii, aspect atent întărit în plan expresiv. A oferit un evantai larg de zece lucrări lisztiene mai puțin cântate în mod curent în sălile de concert, momente dintre care se detașează celebrul cânt
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
Music Group” din Statele Unite, în seria „Opera Omnia”, pe 15 CD-uri. De asemenea, editura muzicală „Sân Nicobian” din New York, i-a publicat în exclusivitate partiturile sale. Din anul 2014 arre loc la Reșița Concursul și Festivalul Internațional de interpretre pianistica și compoziție „Sabin Pautza” organizat de Societatea pntru Cultură „METARSIS” Doctor Honoris Causa al Universității „Valahia” din Târgoviște. Membru al Clubului din 2007, Reșița
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
Prefață Ordonată și minuțioasă, fără a fi ostentativă, autoarea lucrării « Creația pianistică a lui Claude Debussy, între concept și interpretare » dezvoltă o multitudine de trasee intelectule, culturale în lucrarea sa profund motivată ca demers al cercetării aplicative. Astfel, dintr-un bun început, Prolegomenele imaginează un mozaic de aspecte contextuale capabile să justifice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
motivată ca demers al cercetării aplicative. Astfel, dintr-un bun început, Prolegomenele imaginează un mozaic de aspecte contextuale capabile să justifice mediul cultural european în care se va fi integrat Debussy și - totdată, să argumenteze neîncetata actualitate a artei sale pianistice, sintetic integrată în suma entităților artistice (literare, plastice, multiplu timbral muzicale) de atunci, de acum, până într-un viitor pe care îl dorim cât mai durabil. Autoarea Ioana Stănescu invită cu eleganță spirituală în paginile care dezvoltă capitolele I - IV
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
spirituală în paginile care dezvoltă capitolele I - IV pe cei care îi citesc cu admirație exprimarea în egală măsură conceptuală, muzicologică, precum și sensibil estetizată, la un excurs profesional, critic - adică atât analitic, cât și sintetic - în lumile sonore ale miniaturilor pianistice, adevărate arhetipuri de gen, articulate în algoritmuri sui generis, caietele de Stampe, Imagini și Preludii. Analizele își fundamentează rezultatele pe criterii morfologice, conferind importanță și relevanță tuturor detaliilor constructive debussy - ene, de la figurile melodice și metroritmice, până la delimitarea structurală a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]