292 matches
-
în cerdacul casei. Obosită, după efortul despletirii părului, femeia își desface pieptarul, pe care, cu un gest visător, îl aruncă de pe umerii albi. Aici a intervenit Perpessicius: schimbînd ordinea versurilor, el lasă să se înțeleagă că femeia își aruncă nu pieptarul de pe umeri, ci părul pe umeri, mascînd oarecum goliciunea sînului. În plus, ca să aibă sens versul al doilea din terțină, înlocuiește prepoziția de pe cu simpla pe.În facsimil, este în mod incontestabil de pe. N-am altă idee mai bună decît
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
sub ochiul indiscret al poetului, a preferat să azvîrle pudic peste el părul auriu. (Poetul însuși de altfel a îndulcit un pic expresia: versul al doilea a avut o variantă, ștearsă, care suna așa: Să lunece de pe umerele goale. Tot pieptarul, nu părul).
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
să Înțeleagă ce se Întâmplă. Fură străpunși de săgeți În același timp, prăbușindu-se fără să mai apuce să dea alarma. Din marginea taberei, legat de roata căruței, Ștefănel nu văzu cum călăreții Își aruncă straiele de tătari, descoperindu-și pieptarele de piele peste care fluturau mantiile albe Însemnate cu semnul scutului și al spadei. Dar auzi, cutremurat, cornul de zimbru sunând de două ori: Garda Măriei Sale, depuneți armele! și știu că semnalul acesta nu era decât pentru el, căci numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
roșu de emoție și de bucurie. Se afla În dreapta voievodului Ștefan, ca un mire nășit de domnitorul țării, iar cuvintele și le găsea cu greutate. Era Îmbrăcat În uniforma albă a Apărătorilor, cu cămașă dantelată, deschisă la gât, și cu pieptar nou de piele incrustat cu semnul scutului și al spadei. Pășise pragul vârstei de treizeci de ani, din care ultimii unsprezece În șaua calului, cu sabia În mână, În corpul de elită condus de căpitanul Oană. Părul Îi era negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
tras la față și speriat, cu o veste de cea mai mare importanță. Căpitanul făcu un semn discret, iar Apărătorii Își readuseră săbiile În teacă. Curierul păru a refuza să răspundă, dar deodată văzu semnul scutului și al spadei de pe pieptarul de piele al căpitanului și, recunoscându-l, se bâlbâi: - Iertare, căpitane.... nu te-am recunoscut. Nu mă așteptam să fii aici, la ora aceasta din noapte... Atac tătar la hotarul Nistrului... - Când? - Semnalele de foc ale ciugilor spun că În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de femei și copii, cu desagi În spate, grăbind spre calea codrilor. Clopotul bisericii Începu să sune trist, În dungă. - Modruz! strigă Gâlcă. Adună bărbații din sat! - Se adună singuri, În fața bisericii! - Să mergem! Căpitanul Își Încinse sabia, Își puse pieptarul cu semnul scutului și al spadei și porni În fugă spre biserica de lemn din mijlocul satului. În spatele lui, zgomotul creștea, devenind tropot de cal. Erau mii, zeci de mii de cai. O forță uriașă, năvălind cu o viteză uluitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cineva această limbă? Răsturnat pe o parte, cu un umăr acoperit de sânge și cu gura plină de praf, Gâlcă spuse: - Da. - Cine ești? Întrebă străinul, privindu-l cu atenție. Apoi păru că observă ceva, descălecă și se aplecă asupra pieptarului de piele al căpitanului. - Ce este acest semn? Cine ești? Gâlcă nu răspunse. Mongolul reluă fără să se Înfurie: - Poți muri acum sau poți muri deseară. Asta nu are importanță. Poți vorbi prin tortură sau poți vorbi fiindcă așa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
o putea vedea. Spre mirarea slujitorului, căpitanul se ridicase În picioare și, după cum se vedea, reușise și să se Îmbrace singur cu pantalonii ușori din pânză de in, cămașa albă desfăcută la piept, centura de care atârna teaca spadei și pieptarul de piele. În picioare avea cizme ușoare, de călărie, din piele de căprioară. Deși păruse a nu lua În seamă intrarea lui Mitruț, căpitanul spuse deodată, cu un glas liniștit: - Pune șaua pe calul cel negru. - Dar, căpitane... domnița Erina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
închisă a părului și frumusețea femeilor sunt comune amânduror ramurelor. Și în străinătate țințarul păstrează portul său, asemănător cu al albanezului, cămașa cu cute până 'n genunchi, tunica galbenă deschisă, cu mânici înguste lucrate cu găitane negre, peste aceasta un pieptar cu jumătăți de mâneci și cu guler mare, brâu roșu, fes asemenea, iar în picioare opinci în forma sandalelor. Negustorii au un port amestecat turco - europienesc. Românii macedoneni se țin de biserica ortodoxă însă liturghia se citește românește. Pentru a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vizită lui Eddie Mars. La Cypress Club nu s-a schimbat nimic, iar înfățișarea gangsterului cu maniere de gentleman e cea bine cunoscută. Același om cenușiu, cu păr cenușiu atrăgător, ochi cenușii, sprâncene bine conturate, cenușii. Costumul de flanel cu pieptar dublu era cenușiu, cămașa era cenușiu-deschis, iar cravata de un cenușiu mai închis, cu excepția a două diamante roșii. Ceva e diferit, totuși. Jocul dragostei și al întâmplării i-a adus pe Marlowe și Mars în același spațiu - strâmt până la sufocare
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
dorința de a străbate ținuturi improprii, spiritul de aventură nelipsind în timpurile mitice și eroice. Inanna nu este sigură de izbîndă în călătoria sa. De aceea ia cu sine „cele șapte legi divine”, printre care însemnele vestimentare: Coroana Cîmpiei, Vergeaua, Pieptarul, precum și simboluri ale Vegetației, Erosului și Războiului. Totodată, își pregătește un aliat, slujbașul divin Ninșubur, pentru a interveni pe lîngă zeii cei mari, Enlil, Utu, Enki, în cazul în care situația ar deveni critică. Așa se și întîmplă. Cînd Ereșkigal
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
semnul bunei dispoziții, veseliei, frumuseții și rodniciei. Cînd Inanna-Iștar coboară în infern, „Spre țara depărtată, fără margini,/ De unde nimeni încă nu s-a-ntors”, își pune podoabe scumpe și grele, cunună strălucitoare în păr, cercei în urechi, colan, pietre prețioase în cingătoare, pieptar, brățări la mîini și la picioare. Într-un cuvînt, viața se pregătește să întîmpine moartea. Lipsă de tact a dovedit și Dumuzi cînd s-a îmbrăcat în haine alese, în așteptarea Inannei, ceea ce i-a fost fatal. Și tot o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
terminată printr-o codiță”. În tradiția românească inițierea Solomonarului este un act obligatoriu, acesta fiind singurul personaj din folclorul mitic la care actul inițierii este În mod expres menționat. În privința costumației, Solomonarului i se atribuie haine zdrențuroase și murdare: „șapte pieptare pe care nu le leapădă niciodată, nici pe căldura lui cuptor” Acest personaj are o traistă În care ține uneltele magice, o toporișcă de fier descântată, frâu din coajă de mesteacăn, și cartea de Învățătură cu descântece. Un ultim accesoriu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
chietori. Așa mândru 'mpodobiți, Cum suni pomii înfloriți, Cât în casă au venit, Casa toat' s-a veselit. Daru, daru ce și aducu? Crucea sfanta 'n mâna stângă, Și de a dreapta, busuiocu. Și la brau, un spic de grău. La pieptare, trandafiru. Daru, daru cui lor dare? Cruce or da bătrâniloru, Trandafiru' fetiloru. Busuioc fecioriloru, Grau' or da câmpuriloru. După fiecare strofă se cântă refrenul. Voi, acum, copiilor Voi, acum, copiilor, Și voi, buni, părinților, Lăudați, și lăudați și vă bucurați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un spic de grâu. La pieptare, trandafir, Dar, dar cui l-o dar? Cruce-or da bătrânilor, Tranfafirul fetelor. Busuioc feciorilor, Grâu or da câmpurilor. *după fiecare strofă se cântă refrenul. Ziurel de ziuă La poartă la Țaringrad Ziurel de ziuă , Șade-un fecior de-mpărat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
arborii-n grădină. Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiți cu ochii în lumină. Ai obosit, cu mâna ta cea fină În val de aur părul despletind. L-ai aruncat pe umeri de ninsoare, Desfaci visând pieptarul de la sân, Încet te-ardici și sufli-n lumânare... Deasupră-mi stele tremură prin ramuri, În întuneric ochii mei rămân, Ș-alături luna bate trist în geamuri. Închei aceste note, datorate lui Eminescu, despre care n-am îndrăznit niciodată să scriu
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
care la rândul său slujește unor domni de la oraș, păzindu-le imensele turme de porci. Stăpânul spațiului care înconjoară locul este un asemenea om pe numele său Lică Sămădăul, un porcar însă dintre cei ce poartă cămașă albă cu floricele, pieptar cu bumbi de argint și bici de carmajin, cu codâriștea de os împodobit cu flori tăiate și ghintulețe de aur. El stăpânea drumurile și spațiul din jurul locului, a cârciumii lui Ghiță. Din punctul său de vedere, spațiul deschis nu poate
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
chietori. Așa mândru 'mpodobiți, Cum suni pomii înfloriți, Cât în casă au venit, Casa toat' s-a veselit. Daru, daru ce și aducu? Crucea sfanta 'n mâna stângă, Și de a dreapta, busuiocu. Și la brau, un spic de grău. La pieptare, trandafiru. Daru, daru cui lor dare? Cruce or da bătrâniloru, Trandafiru' fetiloru. Busuioc fecioriloru, Grau' or da câmpuriloru. După fiecare strofă se cântă refrenul. Voi, acum, copiilor Voi, acum, copiilor, Și voi, buni, părinților, Lăudați, și lăudați și vă bucurați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un spic de grâu. La pieptare, trandafir, Dar, dar cui l-o dar? Cruce-or da bătrânilor, Tranfafirul fetelor. Busuioc feciorilor, Grâu or da câmpurilor. *după fiecare strofă se cântă refrenul. Ziurel de ziuă La poartă la Țaringrad Ziurel de ziuă , Șade-un fecior de-mpărat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
covoare foarte frumoase, Pucheni - țesături, Văleni - Malul cu Flori (DÎmbovița); Tismana - covoare, costume, cojoace pentru export, Runcu - covoare, Stănești - cusături, țesături, CrasnaNovaci - covoare, (Gorj) Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Talea (Prahova); Avrig - covoare, cusături și țesături, CÎrțișoara, Gura RÎului, Jina - cojoace, pieptare, căciuli, Rășinari - cojoace, covoare, carpete, sculptură În lemn, Săliște, Turnu Roșu - covoare, (Sibiu); Horezu și Vaideeni (VÎlcea). Ca și În multe alte zone din țară, cum ar fi cea de la Marginea (Suceava), Oituz (Bacău), Corund (Harghita), Iara (Cluj) și În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
del Rio, Cabana Toma; - Pensiuni turistice: Mândru, Sânziana, Crăcineasa 1, 2 și 3, Taban, Lacul de Argint, Norica, Călin, Maria Kober, Țepeș, Tărâmul Mândrului, Brad, Casa Lucas, Câmpeanu, Ihara, Conacul dintre Râuri. JINA. - centru etnografic și folcloric: centru artizanal, cojoace, pieptare, căciuli, etc., ansamblu folcloric laureat, festivalul folcloric „Sus pe muntele Jina” (ultima Duminică din iulie), vatră etnografică și folclorică. - Pensiunea Casa Morariu. ORLAT. - Săpături arhelogice: așezare neolitică, - fortificație Întărită cu valuri de pămînt, prevăzute cu palisade (sf. Sec. XI); - etnografie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
spre Roman, nod de semnificații la nivel mediu, neguri, platou cu lucernă, dungi de lăstăriș de salcîm, ciuboțica-cucului în desenele florii, haltă km 54, crucea Sfîntului Andrei, sînziene în holde, semnul cu luna alburiu, acolo pămîntul, acesta este prea frumos, pieptare pădurile, mameloane dealurile, agricultură în casele pămîntului, Sagna lăsătura între locuri rele, pantă degradată, gunoiște, rambleu purtat pe lunca Siretului, povestea căutată gîlmă cu gîlmă printre dealuri ieșind cu autoritatea Luna, taie terasele inferioare ale Moldovei, sub Roman depozit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
intensivă, cît mai ține, în totul n-a fost decît provizorat, Liteni pe firul de drum județean, în toiag și la costum, puțin mai ai pînă la biserică, lemne de foc trei căruțe cu inimă lungă, țiganul pe hățuri cu pieptar negru, mîneci albe, timpi ținuți pe vorbe schimbate cîte una, shi nhe înhîlhnim înh Burdhuhenhi, limită cu seducția fonfăielii, halta Bănești cîmpuri ondulate, Verești fier ruginit pe cer rambleul de Leorda, personalul Verești Botoșani n-a plecat, plugul locomotivei brăzdar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
toc, exploatarea în sine a propriei comori, brîie, bete, hacle, piepteni de lînă, tocălie, drugă, ea îndrugă, tendeici, întinde, suveică, furci de tors, erau și de doi metri, fuior de in, țesături de ștergare, merindar, tindeu de cap, șerpar, brîu, pieptare, codul de identificare natural veșmintele, catrințe cu trup vînăt, era nevoie de om în cultură, diorama Cervantes în lupta cu morile de vînt, inițial personajul la împăiat, apoi exponatul, perechea de tineri a vorbit nemțește, românește, ungurește cînd muzeografa ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tuns oile, suveică, tindeici, tehnicile să îmbraci, nu să cuprinzi corpul astral, fețe de pernă maghiare, fețe de pernă Tîrnave, fețe de pernă Valea Gurghiului, merindar, avangarda calcă puntea dintre folclor și biserică, șerpar de Valea Mureșului, șerpar de Tîrnave, pieptar femeiesc, pieptar, glugă, suman sărăduit de Valea Gurghiului, marca "Unitatea și continuitatea portului popular", marca CFR, femeile dace poartă cămașa încrețită la gît, metopa de la Adamclisi, gîturile de tip ~ , soba zveltă verde, inelele de mire din Călimani, prîsnele discuri solare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]