226 matches
-
ființă aurorală. Realcătuită astfel, Îmbogățită cu semnificații pe care le sugerează doar, dulceața de fragi propune din capul locului o opoziție ireconciliabilă Între artificiu și naturalețe, Între Încercarea infructuoasă de a păstra nealterată o frăgezime efemeră și mireasma inconfundabilă dar pieritoare a ființei autentice. Este, de fapt, o sintagmă care denunță o incompatibilitate și o impostură. O altă sintagmă cu detentă polisemantică este de ziua muncii din poemul: “de ziua muncii - / uscându-se la soare / pielea unui cal”. În economia textului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ființă aurorală. Realcătuită astfel, Îmbogățită cu semnificații pe care le sugerează doar, dulceața de fragi propune din capul locului o opoziție ireconciliabilă Între artificiu și naturalețe, Între Încercarea infructuoasă de a păstra nealterată o frăgezime efemeră și mireasma inconfundabilă dar pieritoare a ființei autentice. Este, de fapt, o sintagmă care denunță o incompatibilitate și o impostură. Fragii nu pot fi resimțiți (și nu există aievea și nealterați) decît În locul și la vremea care le aparține și cărora le sînt destinați: În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
neființă este reliefată semantic (trecătoare, se trec) și stilistic. Comparația dezvoltată cu care se încheie prima strofă apelează la imagini dinamice și la motivul acvatic pentru a sugera zbuciumul van al oamenilor care se perindă în lume asemeni valurilor iute pieritoare. Ultimele două versuri ale acestei secvențe creează o imagine contrastivă între efeme ritatea miilor de unde și sânul mării infinit, exprimând ideea că oamenilor le este hărăzită doar clipa cea repede din infinitul vieții fără de sfârșit. În același timp, refe rirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat. - Variantele 11-15 Filiera teoretică - Profilul umanist; Filiera vocațională - Profilul pedagogic - VARIANTA 11 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: 1. Sunt numai o verigă din marea îndoire, Fragilă, unitatea mie pieritoare; dar Un roi de existențe din moartea mea răsar, Șiadevăratul nume ce port e: Unduire. 2. Deci, arcuit sub timpuri, desfășur lung țesut De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare, Și blondul șir de forme, urcând din soaren soare, În largul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de sensul unui efort general: cel al materiei țintind a se însufleți și a participa la Idee. Proces figurat în planul realist al cărții (apt însă și de o lectură alegorică) de sinteza cristalului pur, incoruptibil, din masa lâncedă, putridă, pieritoare, în fabrica de zahăr - teatru neașteptat al clocotului morții și renașterii. Gulică Unanian, personajul din Cimitirul Buna-Vestire, are o situație aparte, propria sa viziune ironico-grotescă subordonându-se celei auctoriale. Batjocorit de semeni pentru neîndemânarea (datorată curăției sale) cu care ratează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
același text: Au trecut ani și ani de zile fără s-o mai fi văzut pe Baba Dana, dar deseori îmi aduceam aminte de spusele ei. Pentru un scriitor nu poate fi o reușită mai mare, iar pentru un om pieritor nu poate fi nimic mai mult decât atât. Bibliografie I. TEXTE ȘI DOCUMENTE A. Opera lui Ioan Slavici Slavici Ioan, Opere, vol. 1, text stabilit, variante și glosar: Dumitru Pop, Ion Șeulean, Octavian Șchiau; note de Dumitru Pop, prefață de
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
joacă de fapt între Forța ca principiu universal și determinările ei finite. E ca și când ar exista o incompatibilitate între nemărginirea libertății ei și îngrădirea, către ea însăși, a acestei libertăți într-o ipostază finită. E ca și când energia care însuflețește entitățile pieritoare ar năzui și cumva ar putea izbuti să se înalțe la statutul ei originar. Iubirea dintre muritori Spunem că Iliada este un poem războinic și, prin ceea ce se desfășoară în ea, de bună seamă așa și este. Dar, pe de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
așezate pe temelii de nezdruncinat, urmându-se după legi neabătute și bune. Și oamenii la fel, ca șir de generații, apărând, dispărând și apărând iar în lumină și în nesfârșirea timpului. Dar omul, ca ins, e vulnerabil și de tot pieritor, doar omul, care se naște, se bucură, suferă și moare. Care are o singură viață, de trăit o singură dată. Și care este unic, insubstituibil și irepetabil. Individul uman este singura realitate totodată pătimitoare și pieritoare. Iar viața lui și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
vulnerabil și de tot pieritor, doar omul, care se naște, se bucură, suferă și moare. Care are o singură viață, de trăit o singură dată. Și care este unic, insubstituibil și irepetabil. Individul uman este singura realitate totodată pătimitoare și pieritoare. Iar viața lui și conștiința lui de sine sunt structurate pe aceste două date definitorii și fundamentale. De răspunsul fiecăruia la ele depind demnitatea lui și locul lui în ierarhia existențelor din univers. Și cu cât este mai mare puterea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
sunt cele mai nefericite? Ar fi putut să se întrebe cum de s-au molipsit caii de la durerea omenească, cum de pot fi părtași la iubire și moarte, cum, nemuritori fiind, au ajuns să le pese într-atât de ceva pieritor. Ahile în acțiunea Iliadei Pentru a ajunge la o judecată și un sens, se cuvin întâi enumerate, ca văzute dinafară, actele lui Ahile, acelea care constituie Ahileida și care determină întreaga acțiune a epopeii. Când e să înceapă a zecea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ceea ce nu i-a fost dat. Este un destin neîmplinit, de aici tristețea. Dar destinul lui mai spune ceva, dincolo de tristețe. Prin el, Forța își dezminte caracterul linear și inerțial, se întoarce asupra ei înseși, transformând destinul prescris unei entități pieritoare în paradigmă a capacității ei eterne de a inventa forme atipice. Fără de care cele tipice, formele eterne ale vieții, ar părea un simplu dat inert. Fără tragicul înscris în ființa lumii, nu am avea măsura bucuriei cosmice de a fi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
peste chipul acelui copil, Vremi se petrec, Gânduri zboară iute și jos Ca în preajma furtunii, Arbori mari visează visele nopții, Visele lumii, crude vise, Stele plâng și râd și tac, atotștiutoare, Veacuri trec cu marile pânze umflate de vânt, Ochi pieritori se deschid presimțind bucuria Copilului lumii, dormind În adâncul puterii vântului nopții.
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
continuă. Ea se pregătește, în această lume, prin dominația calmă a spiritului asupra trupului de carne ; se împlinește cînd ființa umană atinge principiul ceresc al trupului său. La cel din urmă se referea Origen cînd pretindea că laxitatea față de corpul pieritor tocește simțurile spirituale, minează vivacitatea celuilalt trup, îl amorțește. în pustia egipteană, Antonie și emulii săi încercau să-și conducă trupul de carne spre întîlnirea cu principiul lui. Posturile, disciplina rugăciunii și a muncii manuale nu urmăreau să mortifice trupul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tocește simțurile spirituale, minează vivacitatea celuilalt trup, îl amorțește. în pustia egipteană, Antonie și emulii săi încercau să-și conducă trupul de carne spre întîlnirea cu principiul lui. Posturile, disciplina rugăciunii și a muncii manuale nu urmăreau să mortifice trupul pieritor, ci să-l subțieze, să-l facă să regăsească întrucîtva liniștea, respirația, consistența ce-i fuseseră proprii în Paradis. Ei încercau să ducă trupul cît mai departe în aventura persoanei lor integrale. Departe de a-l reprima, asceții severi ai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și stâlpii de lumină ai Bisericii, marii Sfinți, sunt legați prin ascultare de comunitatea duhovnicească, în special de ierarhia harică, fără de care Trupul mistic al lui Hristos, Biserica, n-ar fi decât o masă de trupuri muritoare, ca oricare viețuitoare pieritoare, fără posibilitatea transfigurării. Nici o comunitate sectantă nu asimilează energiile Dumnezeiești din Sfânta Împărtășanie cu Trupul și Sângele lui Hristos. De aceea ajung la a propovădui și legifera sodomia, libertinajul, pruncuciderea și incestul, ca și cum aceste păcate ar fi virtuțile care condiționează
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ale culturii noastre unde persistă, uimitor de vie, ceea ce eu am numit „gîndirea sălbatică”. Cînd își pun cercei în urechi, femeile noastre și noi, care le privim, știm încă, în chip nelămurit, că e vorba de o întărire a trupului pieritor cu ajutorul unor substanțe nepieritoare. Bijuteriile, care transformă părțile moi în părți tari, realizează o mediere între viață și moarte. De altfel, nu se transmit ele din generație în generație ? Iar dacă pot îndeplini această funcție, motivul este acela că, îmbinînd
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
și colegii mei am fost niște privilegiați; numai marii actori își respectă suficient publicul pentru a se pregăti pentru el. Numai marii profesori se pregătesc pentru umili studenți și îi iau într-o călătorie care nu implică nici improvizația iute pieritoare, nici catehismul dictării propriilor tomuri. Iar această știință a drămuirii științei face probabil diferența dintre profesorii buni și cei excepționali. Ca doctorandă, am avut privilegiul de a beneficia de coordonarea ei atentă și exigentă. O exigență care a dat libertate
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și pulbere totul și totu-i nimica; Toate în lume se nasc fără să aibă vreun rost" (Glykon 10, 124) "Cenușă suntem noi câți eram greci, Nădejdi de morți avem, închise în mormânt." (Palladas, 10, 90) Toate trec de la noi, pieritorii, fiind pieritoare, Iar dacă nu, înșiși noi trecem de ele mereu" (Lucian, 10, 31) "Muști de-o zi" ar spune Eminescu despre ceea ce lui Lucian îi pare "pieritor". Până la îndoială dacă viața există cu adevărat nu e decât un pas
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
totul și totu-i nimica; Toate în lume se nasc fără să aibă vreun rost" (Glykon 10, 124) "Cenușă suntem noi câți eram greci, Nădejdi de morți avem, închise în mormânt." (Palladas, 10, 90) Toate trec de la noi, pieritorii, fiind pieritoare, Iar dacă nu, înșiși noi trecem de ele mereu" (Lucian, 10, 31) "Muști de-o zi" ar spune Eminescu despre ceea ce lui Lucian îi pare "pieritor". Până la îndoială dacă viața există cu adevărat nu e decât un pas: "Oare-am
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
morți avem, închise în mormânt." (Palladas, 10, 90) Toate trec de la noi, pieritorii, fiind pieritoare, Iar dacă nu, înșiși noi trecem de ele mereu" (Lucian, 10, 31) "Muști de-o zi" ar spune Eminescu despre ceea ce lui Lucian îi pare "pieritor". Până la îndoială dacă viața există cu adevărat nu e decât un pas: "Oare-am murit și doar ne pare că trăim... Când luăm drept viață ceea ce e numai vis? Sau poate noi trăim și viața a murit? (Palladas, 10, 82
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de valoroși și care a fost, în sfârșit, consolidat prin atâtea bogății, va putea să dispară într‑o zi. Căci este cu neputință ca ceea ce este făcut prin putere omenească să nu fie distrus prin putere neomenească. Cu adevărat, lucrurile pieritoare sunt lucrare a celor pieritori” (7, 15). Imperiul Roman va urma pur și simplu destinul altor mari imperii care l‑au precedat: egiptean, persan, grec și asirian (respectăm ordinea dată de Lactanțiu). Viziunea politică a apologetului este constant una organicist
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fost, în sfârșit, consolidat prin atâtea bogății, va putea să dispară într‑o zi. Căci este cu neputință ca ceea ce este făcut prin putere omenească să nu fie distrus prin putere neomenească. Cu adevărat, lucrurile pieritoare sunt lucrare a celor pieritori” (7, 15). Imperiul Roman va urma pur și simplu destinul altor mari imperii care l‑au precedat: egiptean, persan, grec și asirian (respectăm ordinea dată de Lactanțiu). Viziunea politică a apologetului este constant una organicist‑ciclică. Imperiul Roman este asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
amăgească? Cum de l‑am urmat noi? Cum ne‑am lăsat prinși în plasa lui? Cum de am căzut în mreaja lui cea murdară? Cum oare nu am înțeles Scripturile, deși le‑am auzit?”. Într‑adevăr, cei lipiți de lucrurile pieritoare și de patimile trecătoare se vor apropia cu mare ușurință de diavol și vor primi pecetea lui (Apoc. 6,16), pe când cei care au citit Scripturile și le‑au avut aproape, înțelegând sensul lor, aceia vor ști să evite capcanele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu totul negativ, orice mod determinat de-a fi, totuși, pe de altă parte, se întîlnește și la ei felul mai pur de reprezentare al panteismului adineaori amintit, panteism care scoate în evidență imanența divinului în individualul dat intuiției și pieritor. Fără îndoială, în acest fel de a cunoaște am putea crede că regăsim mai mult o asemănare cu acea unitate nemijlocită a gîndului pur și a sensibilului pe care am întîlnit-o la parsi; dar la parși Unicul și Excelentul este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fericirea cea mai mare a omului este moartea" (326, 11); deoarece "nu există leac pentru cei morți" (330, 9); iar "moartea celui născut este tot atît de sigură ca și nașterea celui mort" (331, 4); "tot ce se naște e pieritor" (331, 7); "bătrînețea și moartea sînt doi lupi nimicitori ai viețuitoarelor, fie tari, fie slabe, fie mici, fie mari" (340, 16); "moartea nu iubește și nu urăște pe nimeni; ei ne plecăm capul cu toții, ca firele de iarbă în fața furiei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]