118 matches
-
fi acoperit de ridicol; chiar În noaptea aceea m-am strecurat În vârful picioarelor În cușeta ei și, ciucit pe vine, sprijinindu-mi țeasta visătoare de ușă și punând ochiul la gaura cheii, am Început să fredonez confidențial Mon ami Pierrot. Din pașnicul răgaz pe care luptătorul Îl câștigă În toiul unei bătălii cum este viața m-a deșteptat puritanismul demodat al colonelului Harrap. Într-adevăr, ghiujul bărbos, relicvă a piraterescului război purtat În Cuba, m-a luat pe după umeri, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a bunghit că șozurile mergea din rău În mai rău. Cu sănătosu gând să-i Împlementez o doză babană dă veseleală, m-am nemerit să-i duc Într-o duminică, care atmosfera ei să arăta aparentă, pă piticii Îmbrăcați În pierrot a lu doctoru Margulis, iar luni l-am dedulcit pă juma la monomania cu mersu la pescuit În bălți. Ce nebuneală-ntre urechi și cu pescuitu ăla: că tomna io am rămas bușbeu ca tontu. Monșeru dă Broscoui-țestos iera În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Roșie. Se uita la ea fără speranță, la fel de uimit de măreția Rusiei cum fusese și Jim de camera familiei Frankel. — Hitler va fi la Moscova de Crăciun. Germanii Înaintează mereu. Mama sa stătea la fereastră, Îmbrăcată În costumul ei de Pierrot, privind cerul de decembrie, de culoarea oțelului. Coada lungă a unui zmeu funerar chinez se ondula de-a lungul străzii, dînd din cap În timp ce Își arunca zîmbetul feroce spre casele europene. Probabil că ninge la Moscova. Poate că vremea rea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Amherst Avenue era plin de mașinile europenilor care se duceau la petrecerea de Crăciun. În toate cartierele occidentalilor, oamenii purtau costume de bal mascat, de parcă tot Shanghai-ul devenise un oraș al clovnilor. 2 Cerșetori și acrobați În costume de Pierrot și de pirat, părinții lui ședeau tăcuți În timp ce o porniră spre Hungjao, o regiune, aflată la opt kilometri vest de Shanghai. De obicei, mama lui Îi atrăgea atenția lui Yang să aibă grijă să nu-l calce pe bătrînul cerșetor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
actorilor din Lunghua, Ce Înseamnă să fii onest, dar domnul Wentworth refuzase să-l distribuie. ...Avem aici programe, distracții, conferințe Și muzică și dansuri avem, după dorințe... Repetiția nu era reușită. Cele patru fete din cor, Îmbrăcate În costume de Pierrot, stăteau pe așa-zisa scenă din lăzi de ambalaj, Încercînd să memoreze cîntecul. Supărate din cauza raidului aerian, femeile Îl ignorau pe domnul Wentworth și erau atente la cer. În ciuda luminii fierbinți a soarelui, Își frecau brațele ca să se Încălzească. Auditoriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
vor trece În același mod. Zeci de rachete de tenis atîrnau de mînerele valizelor; mai erau și bastoane de cricket din Extremul Orient și undițe de pescuit, ba chiar și un set de crose de golf legate de costumele de Pierrot, cărate de domnul și doamna Wentworth. În zdrențe și subnutriți, prizonierii se tîrau pe șosea cu saboții lor de lemn și se alcătuiau o procesiune lungă de vreo trei sute de metri. Efortul de a-și căra bagajele Începuse deja să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
muniții. Fu uimit văzînd sute de valize zăcînd pe drumul pustiu. Epuizați de efortul de a-și căra lucrurile, prizonierii le abandonaseră deja fără o vorbă. Valizele și coșurile de nuiele, rachetele de tenis, bastoanele de cricket și costumele de Pierrot zăceau În lumina soarelui, ca bagajele unui grup de turiști care dispăruseră În cer. Ținîndu-și bine cutia de lemn, Jim iuți pasul. După atîția ani fără nimic care să-i aparțină, nu voia să arunce nimic acum. Se gîndi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să dea o raită prin lagărul pustiu. Deja simțea că Lunghua se adună din nou În jurul său. CÎnd se apropie de spital, Începu să spere că doctorul Ransome ar putea fi acolo. La intrarea În Baraca 6, un costum de Pierrot udat de ploaie al Studenților În anul doi la Lunghua zăcea Într-o baltă de noroi. Jim se opri să curețe cutia Spam. Spălă eticheta cu dantelele costumului, amintindu-și lecțiile doctorului Ransome despre igienă. Jaluzelele de bambus erau lăsate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
persoană și „persoanele” au căpătat mai multă importanță decât etc., nu e ciudat, oare, că de atunci operele lor „normale” sau „anormale” n-au mai zguduit lumea, inspirația lor n-a mai ajuns la Jules et Jim și nici la Pierrot nebunul, iar lumea a ajuns să-i privească și să-i consume „normal”, ca pe doi artiști normali, care azi o nimeresc, mâine plictisesc, poimâine nu mai au nici un haz, iar la sfârșitul vieții nu mai au nimic „de spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
naive ale serilor: zâna cu degete pe pleoape, zâna cu degete pe buze. Basmele și chipurile ingenue ale povestei se amestecă astfel printre aventurile și siluetele rafinate ale vieței prezente, în gândurile omenești, ca într-un Veglione tumultos, uncie mofluzul Pierrot, arlechinul cu clopoței, fracul sinistru, toga ridicolă, clovnii nenumărați, Hamletul nesăbuit trag în dansul lor vedenii albe, învăluite în vălurile diafane ale idealului și înconjură îngîmfările cu rochii perlate, cinismul în maiou de baie, pijamalele nerușinărei curente, ușoarele aeroplane ale
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Gérard de Nerval, figura spînzuratului este o fantasmă dominantă a decadentismului. Avangardismul va fi și el bîntuit de figura sinucigașului. Însă în cazurile mai susmenționate, avem de-a face cu o atitudine comică, estetică, în răspăr cu gravitatea gestului. Arlechinul, Pierrot Lunaire, „paiața cu clopoței” sau „fără de scufie” sînt expresii ale scindării tragicomediei postsimboliste; fascinația futuristă pentru teatrul de marionete nu e străină de ea. „Spînzurat” între două lumi, omul postsimbolist apare ca un homo artifex, manipulat ludic de un Păpușar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Opere (1938), „princese”, din același vers, e înlocuit cu „prințese” (p. 62). 5. „Concert nupțial”, în Calendarul Luceafărul 1915, p. 66. 6. „Țiganul”, în Obraze și măști, Ed. Cartea Romînească, 1922, p. 18. 7. Ed.Alcalay, BPT, 1907. 8. Rodo-, „Pierrot în negru”, în Viața Romînească, 8, vol.31, 1913, p. 292. Enigme 1. Opere, p. 116. 2. „Căruțașul”, în Scrieri alese, ediția cit., p. 267. 3. „Ființă supremă” e sinonimul formulei „ființă superioară”, folosită adesea în epocă, inclusiv în textele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Occident. Le XIXe siècle, ț.4, Plon, Paris, 2002, p.539-573 PESSIN, Alain, Le mythe du peuple et la société française du XIX siècle, P.U.F., Paris, 1992 PICQ, F., Libération des femmes, leș années mouvements, Seuil, Paris, 1993 PIERROT, Jean, Mythe et littérature, P.U.F., Paris, 1976 POPESCU, Marian, Drumul spre Itaca. De la text la imagine scenica, Meridiane, București, 1990 PREISS, Axel, XIXe siècle, Bordas, Paris, ț.2, p.1851-1891 PRUNER, Michel, L'analyse du texte de théâtre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
zgârcenia Parcelor neîndurate, care ne taie firul vieții cu foarfecele”. Surprinzătoare e, la Radu Stanca, sinceritatea poemelor, deși punerea în scenă nu lipsește. Balada erotică, începută, în chip tradițional, cu o notă fantastică, galopantă, e întoarsă spre motive intime, încât Pierrot-ul care se preface că plânge pentru a ne amuza plânge la sfârșit cu adevărat. Convertirea lirismului trubaduresc, fantastic până la macabru, în lirism intim, terorizat de ideea morții, e, aici, actul poetic hotărâtor. EUGEN SIMION SCRIERI: Problema cititului. Contribuții la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
dar marcate de amprenta melancoliei poeților „blestemați”. Ulterior sentimentul de anxietate e sporit de ironia amară, preluată de la G. Bacovia, ca în poemele Peisaj mut, Carnet intim. Influențele se resimt și în versurile apărute în ,,Cetatea literară” din 1926 (Flirt, Pierrot, Anonimat). Deși prins în unele tipare ce aparțin mai ales parnasianismului și simbolismului, poetul reușește într-o măsură să descopere un ton propriu. Comentatorii notează mai târziu un „ermetism structural” și „o putere de sinteză remarcabilă” (Emil Gulian). Mai bine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
de tren, ai încăpea cu totul Într-un vagon mai mare... Ftizicul D. Iacobescu (1893-1913) colectează din simbolismul francez imaginile potrivite propriei nostalgii, vapoare, porturi, mări polare, goelanzi, parcuri, havuzuri, într-o poezie vaporoasă, presărată cu elemente de "fêtes galantes", Pierroți, Columbine, lorzi, misse, menuete, gavote, claviruri, mandoline, ghitare, saloane roz, mov și gri, într-o atmosferă prea specific franceză, împinsă până la evocarea Bourbonilor. Nuanța personală se ivește în legătură cu condiția de bolnav a poetului, în încordarea auditivă la vibrațiile tăcerii, concepute
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Maroc, București, 1970 (în colaborare cu Dumitru Dumitrescu); Giaccomo Giovanni Casanova, Memorii, pref. Silvian Iosifescu, București, 1970; Maxime Delamare, Triplu salt mortal, București, [1970]; Rainer Maria Rilke, Auguste Rodin, București, 1970 (în colaborare cu Emil Manu); Raymond Quéneau, Amicul meu Pierrot, pref. Val Panaitescu, București, 1971; Vladimir Șefner, Fericitul ghinionist, București, 1971 (în colaborare cu Gabriela Lebiti); Alfred de Vigny, Servitute și grandoare de ostaș, pref. trad., București, 1971; Roland Dorgelès, Cruci de lemn, pref. trad., București, 1972; Karel Capek, Povestiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
376 Am împrumutat distincția realizată de Ion Negoițescu, în Poezia lui Eminescu (EPL, București, 1967, ediția a II-a, Editura Eminescu, București, 1970), cu privire la cele două dimensiuni ale poeziei eminesciene, cea din antume și cea din postume. 377 Apud Jean Pierrot, The Decadent Imagination 1880-1900, traducere de Derek Cotman, The University of Chicago Press, Chicago and Londra, 1981, p. 61. 378 Sigmund Freud, Opere 3. Psihologia inconștientului, colecție coordonată de Vasile Dem. Zamfirescu, traducere din limba germană de Gilbert Lepădatu, George
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]