110 matches
-
ca urmare a Decretului 410, viața monahală întreținută în permanență de călugări a fost întreruptă, de la acea dată schitul devenind biserică de mir. În urma cutremurului din 4 martie 1977, biserica a fost afectată, fiind refăcută în întregime cu ajutorul credincioșilor din Pietrăria și a Mitropoliei Moldovei și Sucevei și cu efortul depus de preotul paroh Gheorghe Ciucă și de îngrijitorul Petru Radu. Schitul Tărâță a fost redeschis după 1990 ca mănăstire de călugări, biserica fiind reparată cu acest prilej. În anul 1998
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
Radu. Schitul Tărâță a fost redeschis după 1990 ca mănăstire de călugări, biserica fiind reparată cu acest prilej. În anul 1998, mitropolitul Daniel Ciobotea i-a schimbat denumirea în Mănăstirea Piatra Sfântă, având în vedere și apropierea de zona numită Pietrărie. În prezent se construiește o biserică nouă în stil tradițional moldovenesc, cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" Biserica este modestă ca înfățișare arhitecturală, fiind construită din piatră cu învelitoare de tablă pe șarpantă. Arhitectura este simplă, are un plan treflat, cu
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
este o mănăstire de călugări amplasată în preajma municipiului Iași, în pădurile Podișului Central Moldovenesc, sub dealul Pietrăriei, în comuna Bârnova. La mănăstire se poate ajunge pe drumul spre Vaslui; imediat după Hanul Trei Sarmale, pe partea dreaptă, se desprinde un drum pe care se poate ajunge în satul Bârnova (10 km). este situată într-un pitoresc cadru
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
pe plan bisericesc, cronicarul Miron Costin adaugă și că a zidit ""așijdere și Bârnova, lângă Iași, care apoi au fârșit-oă Dabije-vodă"" . Amintind din nou ctitoriile domnitorului, cronicarul umanist subliniază că ""și au urdzit și Bârnova pre numele său, supt dealul Pietrăria lângă Iași"". O altă mărturie este hrisovul domnesc scris la Iași în Cancelaria domnitorului Miron Barnovschi în ziua de 11 noiembrie 1628: "“Io Miron Barnovschi Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Iată au venit înaintea domniei mele
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
care, la rândul lor, vor condiționa stilul mudéjar. Cucerirea ulterioară a Andaluziei va da naștere unui mudejár mai tânăr și cu accente preluate direct din arhitectura tradițională. O figură de primă importanță în mudéjar este zidarul și lumea lui, în comparație cu pietrăria și cioplitorii în piatră. “Zidarul”, “arhitectul”, se folosește de cărămidă, ghips, lemn. Statutul său de “cucerit” îl transformă în mână de lucru ieftină și dispusă să construiască orice îi cere clientul său, fie acestea biserici, sinagogi, cetăți, palate. Mai târziu
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
mai bune opere ale sale, "Străin în țară străină" (1961) și "Luna e o doamnă crudă" (1966). Începând din 1970, Heinlein a avut o serie de probleme de sănătate, întrerupte de perioadele obositoare în care se ocupa de pasiunea sa, pietrăria (în corespondența sa privată s-a referit la această pasiune ca la "ocupația uzuală, preferată, desfășurată între scrierea cărților"). Deceniul a început cu o peritonită, după care a necesitat mai bine de doi ani de recuperare. De îndată ce s-a simțit
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
au reconstruit navele, realizându-se o hală amplă cu patru travee. Noua biserică hală în stilul goticului târziu a fost terminată în anul 1495. Din 1480 s-a păstrat un contract cu meșterul sibian Andreas Lapicida, referitor la lucrările de pietrărie. Probabil că în secolul XIII biserica a fost înconjurată de o curtină simplă, pentru ca în jurul anului 1500 să fie transformtă într-o cetate puternică, la care fortificația este o incintă dublă ce urmează un traiect pentagonal neregulat și este întărită
Biserica fortificată din Cristian, Sibiu () [Corola-website/Science/324390_a_325719]
-
din Iași precum și alte spitale din Moldova, de la mijlocul secolului al XVIII-lea până la reforma sanitară din 1948. Începuturile Epitropiei se situează în 1734 când Dimitrie Bosie, mic boier, donează locul de la Măgura Iașilor (loc aflat astăzi pe teritoriul satului Pietrăria) pentru a fi cimitirul celor morți în epidemia de cimă. Grigore Ghica Vodă construiește pe acest loc un schit de piatră - cunoscut mai târziu sub numele de Schitul Sihăstriei sau Schitul Tărîță, astăzi Mănăstirea Piatra Sfântă - unde organizează un lazaret
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
mormânt princiar din secolele IV - III a.Chr., adăpostește și elemente de istorie locală, precum și vitrine cu piese de arheologie originale datând din perioada culturii cucuteniene. Situată în marginea de nord a satului Cucuteni, pe dealul Gosan, în punctul „La pietrărie”, necropola tumulară daco-getică este datată în secolul al IV-lea a.Chr. și prezintă opt tumuli (movile funerare). Trei dintre acestea au fost cercetate sistematic de către arheologi, cea mai mare dintre ele (movila nr. 2, cu înălțimea de 3,30
Muzeul Sitului Arheologic Cucuteni () [Corola-website/Science/331350_a_332679]
-
un pietrar german, a murit când Loos avea nouă ani. Tânărul a moștenit deficiența de auz a tatălui său și a suferit de pe urma acestui handicap de-a lungul vieții sale. Mama lui a continuat să se ocupe de atelierul de pietrărie după moartea soțului ei. Loos a urmat studii la mai multe școli gimnaziale, precum și la o școală tehnică din Liberec, iar în 1889 a absolvit o școală tehnică din Brünn. Mai târziu, el a studiat la Universitatea de Tehnologie din
Adolf Loos () [Corola-website/Science/336226_a_337555]