198 matches
-
atât a fibrelor musculare circulare cât și a celor longitudinale. Evacuarea stomacului se face prin unde peristaltice care străbat organul spre duoden, chimul gastric fiind evacuat prin orificiul piloric în momentul în care presiunea din antrul piloric depășește rezistența sfincterului piloric. Reglarea motricității stomacului se face prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase se împart în mecanisme nervoase extrinseci și mecanisme nervoase intrinseci. Mecanismele nervoase extrinseci sunt asigurate de sistemul nervos vegetativ prin componentele simpatică și parasimpatică. Excitantul fiziologic al
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
substanței cenușii din măduvă. Căile eferente sunt cuprinse în nervii vagi și nervii splanhnici în funcție de componenta vegetativă. Parasimpaticul crește tonusul, frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului și relaxează pilorul. Ortosimpaticul scade tonusul, scade frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului și concomitent sfincterul piloric se contractă. Mecanismul nervos intrinsec este realizat în principal prin plexurile nervoase colinergice Meissner și Auerbach (care sunt plexuri nervoase submucoase și mienterice), controlate permanent de parasimpatic și ortosimpatic. Mecanismul nervos intrinsec are rolul să amplifice sau să scadă activitatea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
amplifice sau să scadă activitatea motorie și secretorie a stomacului. Mecanismul nervos central este realizat prin sistemul limbic. Mecanismul umoral este asigurat de hormoni locali eliberați la nivelul stomacului sau intestinului, cei mai importanți fiind: gastrina - eliberată în regiunea antrului piloric prin destindere de către chimul gastric și prin contactul cu chimul gastric, are ca efecte stimularea contracției și scăderea tonusuliu regiunii fundice colecistokinina, secretina, somatostatina, eliberați la nivelul stomacului, diminuă motricitatea antrului piloric, contractă pilorul, toate acestea având ca rezultat prelungirea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mai importanți fiind: gastrina - eliberată în regiunea antrului piloric prin destindere de către chimul gastric și prin contactul cu chimul gastric, are ca efecte stimularea contracției și scăderea tonusuliu regiunii fundice colecistokinina, secretina, somatostatina, eliberați la nivelul stomacului, diminuă motricitatea antrului piloric, contractă pilorul, toate acestea având ca rezultat prelungirea evacuării stomacului motilinul este hormonul care are rolul să crească frecvența contracțiilor și deci să favorizeze evacuarea stomacului Fenomenele chimice ale etapei gastrice sau digestia gastrică propriu-zisă reprezintă transformările suferite de alimente
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
iar hipertonicitatea reduce evacuarea gastrică. Conținutul duodenal cu un pH mai mic de 3,5 întârzie evacuarea gastrică. De asemeni, prezența acidului în duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și stimularea contracțiilor pilorice. Prezența aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și stimularea contracțiilor pilorice. Prezența aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate în duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric de prima porțiune a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500 ml de suc gastric în 24 ore; debitul secretor crește în perioadele digestive
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de suc pancreatic bogat în conținut enzimatic; amplifică stimularea secreției pancreatice alcaline de către secretină; inhibă evacuarea gastrică; exercită un efect trofic asupra pancreasului; crește secreția de enterokinază; crește motilitatea intestinului subțire și a colonului; alături de secretină, CCK crește tonusul sfincterului piloric, prevenind astfel refluxul conținutului duodenal în stomac; gastrina și CCK stimulează secreția de glucagon. Secreția de CCK este stimulată la contactul mucoasei intestinale cu produși de digestie, în special peptide și aminoacizi precum și de prezența în duoden a acizilor grași
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
structură similară cu cea a glucagonului, GLI, VIP, GIP. Rolurile secretinei: determină stimularea secreției de bicarbonat de către celulele ductale ale pancreasului și a tractului biliar, stimulează secreția apoasă a sucului pancreatic, scade secreția de suc gastric, poate determina contracția sfincterului piloric. Secreția de secretină este stimulată de produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ale epiteliului glandular care sunt în general polipoide, singulare și bine diferențiate. Adenoamele pot fi împărțite în trei mari tipuri pe baza modelului de creștere: tubular, papilar și tubulo-papilar [1]. Citologic ele sunt clasificate în următoarele tipuri: de tipul glandelor pilorice, de tip intestinal, foveolar și biliar [1,4]. Celulele Paneth și cele neuroendocrine sunt prezente adeseori. Prin definiție, adenoamele de tipul glandelor pilorice au cel puțin o neoplazie intraepitelială de grad inferior. Adenoamele de tip intestinal prezintă o asemănare puternică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
de creștere: tubular, papilar și tubulo-papilar [1]. Citologic ele sunt clasificate în următoarele tipuri: de tipul glandelor pilorice, de tip intestinal, foveolar și biliar [1,4]. Celulele Paneth și cele neuroendocrine sunt prezente adeseori. Prin definiție, adenoamele de tipul glandelor pilorice au cel puțin o neoplazie intraepitelială de grad inferior. Adenoamele de tip intestinal prezintă o asemănare puternică cu cele de colon [1,4,5]. Tipul foveolar este pus în evidență de anticorpi pentru MUC5AC și MUC6 [1]. NEOPLAZIA INTRAEPITELIALĂ BILIARĂ
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
4]. În funcție de intensitatea modificărilor celulare sunt recunoscute trei grade ale neoplaziei: scăzut (BillN-1), intermediar (BillN-2) și înalt (BillN-3) fără un corespondent macroscopic care să poată fi recunoscut [1]. BillN-3 se dezvoltă, de obicei, pe un fond de metaplazie intestinală sau pilorică sau în sinusurile Rokitansky-Aschoff și poate prezenta cinci fenotipuri celulare: biliar, intestinal, oncocitic, scuamos și celule în inel cu pecete [1,4]. Celulele displazice sunt imunopozitive pentru CEA, S100, CA 19-9 și p53[1], ultimul fiind util și în diferențierea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
2-5 ore după mese, uneori noaptea și sunt mai violente decât În cazul ulcerului gastric, intensitatea fiind În funcție de profunzimea ulcerației țesuturilor. Boala evoluează cu crize foarte dureroase, localizate În epigastru și poate da complicații (gastroragie, hematemeză, melenă, perforația peritoneului, stenoză pilorică și duodenală), Întrucât rana pătrunde mai În profunzime, poate produce hemoragii ulceroase, fără a avansa spre cancerizare. Calmarea durerilor apar după ingestia de alimente. Tratamentele naturiste Folosirea fitoterapiei are o foarte lungă tradiție, fiind recomandate plante cu principii active slab
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cortizon, butazolidină, indometacin, diclofenac, fenilbutazonă etc. Spitalizarea obligatorie și intervențiile chirurgicale sunt necesare numai În cazuri de complicații foarte grave: -hemoragii masive și repetate cu vărsături ca zațul de cafea și melene cu scaune negre; -perforații cu dureri atroce; -stenoză pilorică cu vome frecvente Întrucât alimentele ingerate nu pot traversa pilorul; -ulcer malign. Până la Începerea operației se aplică o pungă cu gheață pe abdomen și se administrează antibiotice. Tratamentul balneoclimateric Se recomandă să se facă numai În perioada de acalmie, fără
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
a cancerului, mai ales dacă se asociază cu consumul excesiv de alcool. Evoluția cancerului gastric Înregistrează unele complicații ca : hemoragii prin gură cu sânge negru ca zațul de cafea, producerea de metastaze În ficat, pancreas, oase, plămâni sau În colon, steatoză pilorică, ajungând până la leucemie, cașexie (slăbire și anemie extremă) și În final deces. Localizarea cancerului gastric este În regiunea antrală, pilor, curbura mică și mai rar În zona marii tuberizări. Între 90-95 % dintre cancerele de stomac iau naștere În țesuturile glandulare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
nișe mari și adânci iar bulbul duodenal apare mărit și deformat. Pentru a mări șansele de vindecare, diagnosticarea bolii trebuie să se facă cât mai precoce știind că evoluția acestei afecțiuni este foarte rapidă, intervenind hemoragiile digestive, stenoza gastrică și pilorică, perforațiile În peritoneu, alterările În coagularea sângelui, tulburările psihice și slăbirea rapidă a corpului. Treptat, tumoarea invadează spre alte organe (ficat, esofag, oase, peritoneu, plămâni, creier) prin metastazare, declanșând hepatomegalie, splenomegalie, ascită, tumori În sfera genitală, manifestări pulmonare și simptome
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
traumatice sau postoperatorii), eventualele echimoze, peteșii, prezența tuburilor de dren, a pansamentelor sau plăgilor. Palparea poate fi superficială (decelează hiperestezia cutanată din sindromul peritonitic) sau profundă (pentru evidențierea limitelor ficatului, splinei,uterului sau a formațiunilor tumorale). De asemenea, în stenozele pilorice/ duodenale poate fi prezent capotajul à jeun. Nu trebuie uitată explorarea zonelor „slabe” abdominale (regiunea inghinală, cicatricea ombilicală etc.). Percuția evidențiază matitatea hepatică, sonoritatea colică; în distensiile abdominale (ocluzii, ileus dinamic) se constată hipersonoritate și timpanism. Ascultația se va efectua
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
acido-bazică. În cazul uropatiilor obstructive sondajul vezical sau cateterizarea ureterală sunt salutare. Afecțiuni grave extrarenale pot determina prin pierderile masive de lichide sau blocarea acestora în spațiul III apariția insuficienței renale acute funcționale, când prima măsură terapeutică este hidratarea (stenoză pilorică decompensată, ocluzii intestinale, arsuri grave pe suprafață întinsă etc.). Monitorizarea funcției renale se va realiza prin măsurarea diurezei a eliminărilor urinare pe 24 ore, uroculturi etc. Examenul sumar de urină poate orienta imediat către afecțiuni inflamatorii reno-ureterale (cilindri în sediment
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
10% pe masa de operație sau lavajul rectului cu Betadină concentrată (circa 100 ml). S-au mai folosit și alte modalități de pregătire colică: irigația intestinală pe sondă nazogastrică, administrarea Manitolului 20%, etc. Pregătirea stomacului; în cazul stenozelor duodenale și pilorice, când stomacul se dilată foarte mult, aspirația și lavajul gastric pe sondă naso-gastrică sau tub Fauchet sunt absolut necesare pentru reușita intervenției. 4.6. ÎNGRIJIRILE POSTOPERATORII Intervenția chirurgicală, reprezintă momentul de maxim stress pentru bonav și familie Agresiunea chirurgicală este
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
greutății, dar și îmbunătățirea parametrilor respiratori, circulației sangvine, corectarea tulburărilor statice). La acestea se pot adăuga psihoterapia și tratamentul chirurgical (enterectomii, adipectomii) [49]. Opusul obezității este slăbirea excesivă sau cașexia. Cauzele cașexiei sunt subnutriția, afecțiunile endocrine (cașexia hipofizară), digestive (stenoza pilorică), psihice, toxico- infecțioase, neoplazice. Un alt tip de cașexie este maladia Simonds, în care organismul este într- o stare accentuată de denutriție, cu atrofia musculaturii membrelor, cauza fiind anorexia nervoasă. Cașexia hipofizară este determinată de hipofuncția glandei respective, tulburările evoluând
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sunt secretate în tractul digestiv, unde devin active, prin scindarea unor fragmente peptidice inhibitoare. Endopeptidazele acționează atât în mediu acid, cât și în mediu alcalin. Din această subgrupă fac parte pepsina, tripsina, chimotripsina chimozina, catepsinele. Pepsina este secretată în regiunea pilorică a stomacului sub formă de pepsinogen, precursor inactiv. Sub acțiunea HCl din stomac la un pH 1,5-2,5 pepsinogenul se transformă în pepsină activă: Prezentă în sucul gastric, pepsina hidrolizează legăturile peptidice dintre un aminoacid aromatic și unul dicarboxilic
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]