428 matches
-
dăruit în noapte de îngeri veghetori. Chemările și tristețile sunt apele reci ce le întâlnește în noapte. Dorul de părinți, este mistuitor. Uneori și tăcerea o doare... Anna Nora Rotaru-Papadimitriou este într-o căutare asiduă a descoperirii eului său poetic. Pioșenia versului religios, tematica filozofică, cuprinsă de acel fior liric unic, îi dau noblețe și statornicie. Ea scrie din iubire față de cuvânt, așternând în brațele noastre ca pe niște flori, poemele ce alcătuiesc acest volum. Sper, ca poeta Anna-Nora Rotaru-Papadimitriou, prinsă
ÎNTRE MAGIC ŞI SPIRIT de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/mariana_gurza_1495015694.html [Corola-blog/BlogPost/382979_a_384308]
-
preț piperat. La început nu-l folosise, până când, la ultimul cutremur, i se spărsese o mulțime din piesele colecției de porțelanuri vechi. Atunci, de necaz, se hotărâse să întrebuințeze fără menajamente tot ce nu-și îngăduise odinioară, toate achizițiile cu pioșenie păstrate, prin urmare și fotoliul, smulgând furios husa cu care îl protejase de când și-l adusese în casă. Să plece la L., orașul unde își dusese din tinerețe, după arestarea și moartea soțului ei, cunoscut lider național-țărănist înainte de război, existența
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Recviem_de_mozart.html [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
ora, vreți să vă opresc mâncare? -Da, te rog, lasă-mi un număr de telefon. -Când terminați și vreți, să veniți acasă, mă sunați și vin, să vă iau. A urcat treptele muzeului de istorie pătruns de un sentiment de pioșenie, un sentiment de patriotism, de stimă față de înaintașii acestor meleaguri. Pe aici trecuse Mihai, Viteazul Vodă, Frații Buzești, dar și Domnul Tudor. Cu inima cât un purice, emoționat, ca de fiecare dată când se întâlnea cu istoria, a plătit la
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1478175839.html [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
că,atunci când necesitățile societății umane au cerut-o, au introdus în vocabularul european o titulaturănouă, evoluatăprin manifestări, care nu este însă sinonimăcelei de cavaler însă apropiată uneiadintre cele mai vechi virtuțiomenești,vitejia. Acestei noțiuni i s-auadăugaut, pe lângăfaptele de eroism, pioșenia și curtoazia. Cuvântul cavaler desemna un titlu nobiliar,conferit celui care se remarca prin fapte mărețe de arme și credință.Moștenit în lumea medievalăoccidentalădin limba latină, eques,-itis, mult mai apropiat fonetic de caballaricius, substantiv adjectivat, folosit atât în Apusul
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
lui Crainic poezia: “Bucovinene, nu te juca. Versurile tale sună bine, mergi pe acest drum și vei realiza lucruri frumoase”. Dumitru Oniga a luat suspinul Zorilor din cutele portului popular prefăcându-l în curcubeu de metanie, convertindu-l apoi în pioșenia psalmului. Când gându-i deschide miezul de noapte, șoapta-i pe furiș i se cuibărește-n patima poeziei. La Crucea Ta am stat îngenuncheați, / când înfloreau în Ghetsimani măslinii, /să-ți sărutăm și rănile și spinii, /de patimile Tale luminați
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti_0.html [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
la 15 ianuarie și 15 iunie comunitățile localităților noastre îl comemorează, depunând flori la statuile lui, organizându-se simpozioane pe teme din opera sa. Oare aceste pelerinaje de două ori pe an la statuile lui nu sunt o formă de pioșenie față de o personalitate ce merită să o numiM „Sfântul Literaturii Române”!? Eminescu în acest răstimp a devenit în memoria noastră culturală un brand. Atât prin geniala sa operă dar și prin destinul său martiric, cum ar spune Adrian Dinu Rachieru
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_marele_noroc_al_litera_al_florin_tene_1357967162.html [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
se dă după simțirea sufletului" cum spunea cineva, chipuri și icoane, mai de demult sau mai recente, ale unor vrednici de pomenire ai neamului, culturii și clerului nostru drept-măritor. Dincolo de intenția evocării, Părintele Timotei Aioanei face programat un act de pioșenie față de cei care au temeluit mereu și mereu credință, frumusețe, tradiție și, în ultimă instanță, istorie, pentru edificiul conștiinței poporului român. De altfel, singur mărturisește că aceasta a fost și este motivația principală a scrisului său, deoarece: Adeseori uitarea se
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_timote_stelian_gombos_1333379202.html [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
sau normaliștii care asistau la lecțiile pe care acesta le ținea. Dragostea și respectul pentru „marele dascăl și artist, care a luminat și a încântat cu măiestria artei sale atâtea generații” răsuflă din fiecare cuvânt, din fiecare frază scrisă cu pioșenia cuvenită omului care a fost Ion Creangă de către fostul său elev, Jean Bart: „Printre atâția dascăli severi și înăcriți, el însuși scriitor, -care mi-au chinuit copilăria ani de-a rândul, îmi apare figura blândă și jovială a lui Domnul
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1488629155.html [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
Stigmate. Ed. Marineasa, Timișoara, 1993) Destinul Aleșilor (al Strămoșilor noștri) se împletește întotdeauna cu sensul mistic al mărturisirii, cu sensul unic al existenței în care se întrupează eroismul dac și dreapta credință jertfelnică: „Îngemănați cu eternitatea, strigă înfiorat, dar cu pioșenie nemuritorul Vasile Marin, morții noștri, din lumea lor de dincolo, ne ocrotesc și ne îndreaptă pașii... Mormintele lor sunt pretutindeni; ele alcătuiesc punctele cardinale pentru geografia spiritualității românești... Ei sunt izvorul de viață eternă pentru sufletele noastre... Purtăm cu toții cămașa
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1420113417.html [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
dedicat lui Eminescu reprezintă pentru Arghezi ceea ce reprezintă “Viață și opera lui Edgar Poe” pentru Baudelaire, inclusiv că viziune estetică și complementară a personalităților, însă după aproape o sută de ani si, parcă anume, într-o ipostază de retrospectivă pioasa (“pioșenia noastră depășită”), menită să rectitorească fiorul poetic pe care un poet anume, unic și mare, l-a lăsat moștenire. Dacă poetul francez, teoretizând poezia, transcria fără semnele citarii fraze din Poe, Arghezi va parafrază versuri proprii, sensul parafrazei atribuindu-i
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/Eveniment--Comemorari/george_anca_1497600283.html [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
daca nu s-ar pamfletiza spre a da viață unei stări, intermitențe asemeni vulcanilor (dacă s-ar sfârși unde începuse), dacă s-ar dedubla într-o profesiune de credință. O individualitate pecetluita în sine, exteriorizându-se doar magnetic, călcându-și “pioșenia depășită”, orgoliul satisfăcut - se înfățișează autentic actul împărtășirii despre geneză și soarta poeziei în eternitate. O spovedanie lui Eminescu nu mai avea rezonanță în epoca. Eminescu însuși va fi cu atat mai auzit cu cat cel care vorbește despre el
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/Eveniment--Comemorari/george_anca_1497600283.html [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
nu mai avea rezonanță în epoca. Eminescu însuși va fi cu atat mai auzit cu cat cel care vorbește despre el i se îndepărtează, spre a se apropia de ascultătorul de aici, cu mesajul, cu “traducerea” lui. Mărturisirea este simbolică, pioșenia noastră - depășită. Certitudinea mare este poezia, voința și împlinirea ei totală, de la inaccesibilul accident al geniului la diletantism (“dragostea de a scrie e un început de talent”, nu numai o definiție eliadescă, dar și o conștiință specifică a condiției literaturii
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/Eveniment--Comemorari/george_anca_1497600283.html [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
tăciunilorSchillerieni... E ploaia care ne apară... XX. RIDICĂ-TE, SI DOMNU- O SĂ TE CHEME!.., de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016. Și mi- am ales fuiorul veșniciei- Voi delegă, din el, cu truda, evlavie, Și pioșenie, în trup, sufletul meu, Pe care- l simt, ca arde, ca un zeu. Am admirat, în fibrele din oameni, Cuvântul, care biruie dușmanii, Averea lor de spirit, preoțeasca, Și bunătatea, cunună strămoșeasca. M-or chinui, poate, păreri de rău, Că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lilia_manole/canal [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
bun, De- aice darul vieții atunce l-am primit- Nu e alt dar mai mare, pe pământ. Cine de grâi, istorie și baștina ... Citește mai mult Și mi- am ales fuiorul veșniciei-Voi delegă, din el, cu truda, evlavie,Si pioșenie, în trup, sufletul meu,Pe care- l simt, ca arde, ca un zeu.Am admirat, în fibrele din oameni,Cuvantul, care biruie dușmanii,Averea lor de spirit, preoțeasca,Si bunătatea, cunună stramoșească.M-or chinui, poate, păreri de rău,Că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lilia_manole/canal [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
condica îngerului păzitor. Când te rogi cu lacrimi, simți o bucurie și o liniște pe care nu le poți descrie în cuvinte. Deși pare o persoană care le știe pe toate, în fața lui Dumnezeu scriitorul se îndreaptă cu încredere și pioșenie iar rugăciunea lui de multe ori este redată în versuri: ”Iartă-ne, Doamne, fă-ne cărare, Pune-ne-n cale covor de verdeață, Pune-ne-n suflet dragostea-ți mare, Rouă pe muguri, zefir dimineață.” (Secetă -Eugenia Mihu) * Nu există
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1463323853.html [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DE LUMINAȚIE Autor: Mirela Borchin Publicat în: Ediția nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Chiar în seara de 1 noiembrie, la ora când concitadinii ei sărbătoreau cu pioșenie Ziua Morților, Corina avea un seminar de semiotică pe tema valorilor simbolice ale focului. Își pregătise un plan de discuții și material didactic, hotărâtă să facă exact cum o învățase profesorul de metodică: „să lase problemele personale la ușă.” Îi
DE LUMINAŢIE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/De_luminatie_mirela_borchin_1383302474.html [Corola-blog/BlogPost/342015_a_343344]
-
istorie. Dacă Liviu Babeș nu a reușit să schimbe istoria, noi trebuie să-l aducem pe Liviu Babeș în istorie. Acum, la 28 de ani de când acest erou adevărat, Liviu Babeș, a plecat la cele veșnice, să ne amintim cu pioșenie și adânc respect că de unul care ne-a predat o lecție supremă de curaj, o lecție a sacrificiului suprem pentru un ideal mai presus decât viața. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească pe Liviu Babeș în Împărăția
EROUL BRASOVEAN CARE IN 1989 S-A AUTOINCENDIAT IN NUMELE LIBERTATII de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1487995797.html [Corola-blog/BlogPost/378010_a_379339]
-
deapănă în versuri”, Mihaela Meravei “se lasă copleșită de starea de inefabil”, Elena Mlădinoiu “vede lumea de la distanță care îi permite să o transfigureze perfect”, Ștefan Lucian Mureșanu “are trei studii de excepție”, Gerra Orivera este “o poetă plină de pioșenie și decență în fața cuvântului așternut”, Lucia Pătrașcu “vine în această antologie cu câteva poezii scrise în stil tradițional, bine strunite prozodic”, la Tatiana Scurtu-Munteanu “avem de sesizat o poezie plăcută, bine organizată, profundă, contemplativă, sensibilă, cu unele accente romantice”, Ileana
LIRICA PRIMĂVERII, ANTOLOGIE COLECTIVĂ DE CREAŢIE LITERARĂ de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 by http://confluente.ro/Lirica_primaverii_antologie_tatiana_scurtu_munteanu_1371997456.html [Corola-blog/BlogPost/363881_a_365210]
-
Teodor), Ilie Motrescu, Cecilia Bănica-Pal, Ioan Miclău, Veronica Blaj, Eugen Emeric Chvala, Maria Rugină, Mariana Corcoveanu Ivaniuc, Hedir Al-chalabi, Ben Todică, Aurel Turcuș, Constantin Pădure, Iulian Neculcea, Catinca Agache, Anton Naghiu, Mariana Strungă, Cristina Mihai, Ovidiu Vasile, Alin Cucuruzan... Cu pioșenie își îndreapță ochiul inimii spre personalități de marcă ale spiritualității românești: părintele Adrian Făgețeanu, părintele Justin Pârvu, pr. dr. Ioan Bude, pr. Ioan Megheleș, Aspazia Oțel Petrescu, „Cu Hristos în celulă”, aceștia și mulți alții care ocupă un loc aparte
MARIANA GURZA ÎN PELERINAJ PRIN CUVÂNT, GÂND ŞI SUFLET de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1494982949.html [Corola-blog/BlogPost/368615_a_369944]
-
primim talanți (daruri). Unii primesc mai mult, alții mai puțin. Dar nimeni nu este lipsit de dar. Ni se încredințează atât cât putem înmulți” Pătruns implacabil de necesitatea împlinirii destinului lui de a înmulți talantul harului narativ, autorul îndrăznește cu pioșenie și duioșie să ne aducă la cunoștință în șase povestiri, amintiri de demult, chipuri dragi care-și cer cu însistență învierea prin evocarea poveștii lor. Parcurgând povestirile nu putem remarca respectul, dragostea și bucuria autorului de a ne vorbi despre
OPINIA UNUI EDITOR de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1467984208.html [Corola-blog/BlogPost/341043_a_342372]
-
Atunci, după ce mi-am amintit în fața sa de toate câte le-am povestit mai sus, dar și de altele, care n-au încăput în această succintă relatare, mi-am plecat ochii spre covorul de frunze veștede și am murmurat cu pioșenie în limba strămoșilor latini, pe care profesorul atât de mult i-a prețuit: Perpetuum in cordibus nostris vives, Magister! Dan Florița-Seracin Referință Bibliografică: Într-o zi a sfârșitului de octombrie / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1764
ÎNTR-O ZI A SFÂRŞITULUI DE OCTOMBRIE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1446191504.html [Corola-blog/BlogPost/383139_a_384468]
-
Luminată nu este tot una cu Săptămâna Mare.Trecand peste îți urez multă putere de muncă la Dansez. Ai scris de miel, pentru că e “sezonul”. Dar nici porcul nu are de a face cu nașterea lui Hristos. Românul nostru, în pioșenia lui ar fi în stare să inventeze o sărbătoare religioasă pentru fiecare animal ” comestibil”. De exemplu de Sfinta Mărie să vină rindul vacilor, de Sfintul Ion să ne delectam cu un curcan acolo iar de sfintul Vasile neapărat să avem
Tăierea mieilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82632_a_83957]
-
mulți ani cu sora mea și cu câțiva prieteni la Universitate și aprind o lumânare la troițe. De obicei, în fața Teatrului Național concertează niște fete stridente sau niște băieți oxigenați. Acum cativa ani mi se părea că e lipsit de pioșenie că primăria să dea aviz pentru așa ceva. Astăzi sunt mai îngăduitor: fraierii au murit și pentru asta. Când îi spun unui străin care vizitează centrul Bucureștiului că „aici s-a murit pentru libertate” mi-aduc aminte de lumânările aprinse și
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
mulți ani cu sora mea și cu câțiva prieteni la Universitate și aprind o lumânare la troițe. De obicei în fața Teatrului Național concertează niște fete stridente sau niște băieți oxigenați. Acum cativa ani mi se părea că e lipsit de pioșenie că Primăria să dea aviz pentru așa ceva. Astăzi sunt mai îngăduitor: fraierii au murit și pentru asta. Când îi spun unui străin care vizitează centrul Bucureștiului că “aici s-a murit pentru libertate”, mi-aduc aminte de lumânările aprinse și
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82371_a_83696]
-
mulți ani cu sora mea și cu câțiva prieteni la Universitate și aprind o lumânare la troițe. De obicei în fața Teatrului Național concertează niște fete stridente sau niște băieți oxigenați. Acum cativa ani mi se părea că e lipsit de pioșenie că Primăria să dea aviz pentru așa ceva. Astăzi sunt mai îngăduitor: fraierii au murit și pentru asta. Când îi spun unui străin care vizitează centrul Bucureștiului că “aici s-a murit pentru libertate”, mi-aduc aminte de lumânările aprinse și
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]