1,679 matches
-
lui Eminescu și adunând cu discreție bani pentru tratamentele lui sau găsim versurile naive ale Veronicăi Micle, ori articole apărute la moartea poetului între care cel din 'Revista Politică' la 1 aug. 1889 la Suceava are tonul naiv, emoționat și pios al admirației fără limite, oferind, nonșalant și comic, informații despre autopsia poetului alăturate convingerilor lui: După părerea doctorilor, moartea a provenit din apoplexie. Eminescu a fost conservator în vederile lui politice." Clișeele stilistice romantice din scrisori sau poemele reproduse aici
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
el ca director al Studioului de Film al Ministerului. Simpla existență a lui Pintilie e un memento neconvenabil pentru fiecare dintre ei, începînd de la Pintilie disidentul și ajungînd la omul care se opune azi, în plină libertate, prostiilor moștenite și pios conservate despre filmul românesc. În timpul lui Ceaușescu, în hotelurile mai de Doamne ajută din țară, filmele lui Sergiu Nicolaescu erau difuzate, dublate în engleză, pînă nu se mai vedeau pe banda video, iar pe marele ecran ele erau reluate din
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
anumite texte personajelor, transferate, în altele, instanței auctoriale și, deci, convertite în conștiință estetică". Autoritatea ascendenței literare e acceptată cu resemnare sau naște revolta; prilejuiește ireverența, ironia și maliția ori cultul modelelor, devine obiect al parodiei sau, dimpotrivă, al reluării pioase. Ea este privită ca motiv de orgoliu, atestînd noblețea spiritului și apartenența la vița aristocratică a literelor, ori provoacă frustrarea și resentimentul față de modelul tiranic. De fiecare dată, însă, această nobilă "melancolie" descătușează forțele creatoare. Contrar opiniei curente, nu avem
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
Daniel Cristea-Enache In epoci de relativă normalitate istorică și de pioase confuzii amestecând principiile vieții cu ale literaturii, criticii - de la T. Maiorescu la E. Lovinescu - disociază; iar scriitorii adevărați se conformează. Eticul, etnicul și esteticul sunt bine, pedagogic diferențiate, scoase din magma înțelegerii comune și înscrise ca valori în planuri distincte
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
eșec, încît CVTudor s-a isterizat în România mare că filialele nu fac abonamente la acest ziar. Tribunul a încasat însă o lovitură și mai grea, cu prilejul dezvăluirii rolului său în afacera "Fetițe pentru Eugen Barbu". Cenzorul moravurilor, creștinul pios îi servea în tinerețe fete patronului său de la Săptămîna. Ceea ce în limbaj popular se chemea codoșlîc, iar în limbaj penal, proxenetism. Dacă s-ar fi dovedit că CVT a fost informatorul Securității ori ofițer sub acoperire, masa peremiștilor ar fi
Onorificul CVT by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11920_a_13245]
-
drumul tău,/ Nu pot să îți schimb calea,/ Că faci doar bine sau faci rău/ Când dealul calci ori valea.../ Dar știu că bine-ai învățat/ Cum mersul vieții este/ Și ai urcat neînfricat/ Spre crestele celeste./ Ai devenit smerit, pios,/ Cu dreaptă judecată./ Așa te vreau: evlavios,/ Când vii în lumea dreaptă!” Poetul transmite prin aceste versuri părerea pe care, în viață fiind soția sa, a avut-o în legătură cu aceasta. Fără să urmărească aspectul în sine, acesta reiese din monologul
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
fel de prelegere didactică. Ar fi bine dacă dascălii noștri de literatură le-ar aminti elevilor contemporani în intervalul dintre două escapade la discotecă numit proces de învățămînt. Ceea ce Cronicarul are a-i reproșa d-lui Vârgolici este un prea pios ton care transformă evocarea într-o banală liturghie patriotică. Mult mai amuzant, în stilul binecunoscut și cititorilor României literare, care-i publică articolele de cîte ori are ocazia, este un text al d-lui Ștefan Cazimir despre obrazul care ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
încearcă să-și facă temele. Atmosfera nu e sordidă ca în filmele românești de gen, ci curat comică, pentru că autorul se ferește cu îndemînare de orice demonstrativism. Grupul intelectualist e alcătuit din doamna Pelaghia, o femeie adulteră care se roagă pios pentru sănătatea soțului Costică și are discuții teologice cu un domn al cărui nume îl trecem sub tăcere, specialist în calculatoare, pentru care Dumnezeu e hard-ul, Sfîntul Duh, soft-ul, iar Isus, interfața. Urmează profesoara stagiară Zenovia Sempronian, care
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
de deportare, de masacrare, da, populația evreiască din Basarabia a fost masacrată, masacrată, fără un pic de milă... În contradicție cu figura - apărându-mi deodată înfiorătoare - a mareșalului Antonescu, figură care mi-a cutremurat sufletul, - figura blândă, umană, aș zice pioasă a reginei-mame Elena rămâne întotdeauna luminoasă, prezentă în sufletul meu recunoscător. M-am adresat ei și fiului său, regele Mihai, în toate aceste împrejurări jalnice, și am găsit la ei sprijin, înțelegere și compasiune: gata să ne ajute... Câtă finețe
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
de către Teatrul de Comedie din Leningrad, purtînd discuții cu regizorul Akimov și cu alți membri ai trupei. Toate acestea conturează un spațiu specific al dialogului, în cadrul căruia se plasează volumul intitulat Dialoguri, care prilejuiește cronica de față. Volum organizat cu pioasă atenție de către Cornel Ungureanu, care crede, pe bună dreptate, a putea deriva textele în chestiune ale lui Ovidiu Cotruș din marea, definitoria sa sociabilitate: "Experiență a unui intelectual care a trăit (trăiește) din plin prietenia, dialogul devine un spectacol al
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
de a o înlocui, ci de a o transforma în plăcerea de a face ceea ce faci, lucru interzis multor muritori. Cum se spune acum: părerea mea. „...nimeni n-are voie să-i prescrie poetului să fie nobil și sublim, moral, pios, creștin sau așa și pe dincolo, și cu atât mai puțin să-i reproșeze că este într-un anumit fel, și nu în altul. El este oglinda umanității, pe care o face conștientă de ce ea simte și săvârșește.” Un cadou
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2804_a_4129]
-
spune Wojtyła: „în inimă și-n univers Domnul se află, / - cel care ne-a cucerit cu simplitatea lui.” Autorul Cântului despre Domnul ascuns, nu se luptă așadar cu Dumnezeu - așa cum o fac unii din predecesorii săi romantici -, ci se postează pios și cu smerenie mai mult în rolul de descoperitor al o m e n i e i divine și al privirii creatoare dumnezeiești asupra a tot ce înseamnă o p e r ă divină. „Într-o privire copilărească,/ în blânda
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
sunt acelea pe care cetindu-le ți se pare că le-a spus și altul sau că poate să le spuie oricine. * Dă-mi durere, ca să învăț a mă bucura * Unii prieteni ce-ți răsar după moarte sunt tot așa de pioși ca și antreprenorii de pompe funebre, pentru cari ai iarăși o valoare ca mort. 06 D Lestine iterare și... lor, ori degradat, fiindcă „el” nu i-a ascultat, deși ei și-au iluminare și distrugere a învelișului” (inima este vatra
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]
-
curată și senină, Adeseori trecută prin încercări, iscoade; Căci trebuie, ca pomul, și noi s-aducem roade Belșug de fapte bune, mereu să fim lumină” (Lumina Cărții Sfinte străluce peste vreme) - spune autorul acestei lucrări de har, oferită prinos sufletelor pioase. Prilejuri de meditație, de reflecție sacră, despre adevărurile esențiale, necesare omului, adăugate celor trei linii de foc, simbolizând virtuțile creștinești, ori, celor patru virtuți cardinale. Ruga învinge orice temere, orice prilej de aproape, până și urma de vină închipuită, ori
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
sufletul vă plânge-ndurerat O știu, e pentru că vă doare viața Iar inima mereu v-a sângerat În nopțile târzii și dimineața. Iar când e soarele pe boltă și străluce Voi, dragii mei pribegi, priviți spre zare Vă faceți suspinând, pios, o cruce Căci auziți din țară o chemare. Vă cheamă-ai voștri, și vă cheamă glia Vă cheamă tot poporul din Carpați, Vă chem și eu, vă cheamă România, Măcar de Paște să veniți, fărtați! Iar dacă munca voastră, sau
COPII DE ROMÂNIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381652_a_382981]
-
înălțător și crucial în viața Bisericii noastre!... Drept urmare, în acele zile, am constatat cu bucurie și cu mult optimism că poporul nostru dreptcredincios, dimpreună cu slujitorii sfintelor altare din toată țara și din străinătate, în dangătul clopotelor și în rostirea pioasă a sfintelor slujbe de pomenire, au știut în urmă cu nouă ani, să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor spiritual, care le-a purtat grija celor sufletești, în toate ținuturile țării (și în diaspora românească) - în diferitele ascultări
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
sprâncene. / Încet, încet, bobocul crește, / până-ntr-o zi, / când el pleznește. // Apoi, mirifice petale, / cu un parfum ce mă-nfioară, / sălășluiesc tot din adânc, afară. / MIRACOLUL DUMNEZEIESC / spre ochi-mi obosiți coboară, / scoțând tot răul înafară. // Chiar azi am ascultat pios, / cum Domnul nostru Iisus Hristos, / pe orbi cu a sa PUTERE a vindecat! // O, Doamne, Ție mă închin, / să scoți din trupu-mi / tot ce e pelin, / curată să mă lași și vindecată, / precum am fost odată / ca mândră fată! // Cu
TRANDAFIRUL VIOLET de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380185_a_381514]
-
Nu știu cât adevăr e în acest episod găsit la Lucia Olaru Nenati, într-un pios cuvânt de bun rămas pentru ultima baroneasă din România, Lydia Papae Löwendal. Însă reverberația lui simbolică nu mă lasă să mă opun tentației de a începe consemnările pe marginea vernisajului inaugurat recent la Muzeul de Arte din Cernăuți anume cu
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
din toate aceste lucruri nu mai prezintă importanță pentru tine, în acele momente, căci trăiești clipele veșniciei. Nu de puține ori, omul cerului rămâne fără cuvinte la întrebarea: ce ai văzut acolo, sus...? Tăcere, tăcere, ... taină fără sfârșit. Un gănd pios, o rugăciune și o amintire măreață pentru un om de înaltă ținută! Cer senin și zboruri line, în “Escadrila din Ceruri”, Nae! Comandor (r) Ștefan Popa Referință Bibliografică: DOR DE NAE / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1647
DOR DE NAE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377127_a_378456]
-
Ascetul cu inima bună, Gândul pur și așezat. Din amintiri tristă-l privește, Un chip senin, cu ochi profunzi, Zâmbetul pe buze-i sclipește, Blânzii obraji îi sunt uzi. Se-nchină-n taină la icoane, Rugându-se și pentru ea, Pioasă înălțare, broboane, Lucesc firav pe fruntea sa. Prețiosul dar îl ține în suflet, Înnobilându-l prin trăiri, Din ziduri se-aude un sunet, E toaca, ce-i cheamă la zidiri. O rază se scurge prin vitralii Și-l luminează, blânda
PLÂNGE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377145_a_378474]
-
zări c-avem credință dreaptă ce vine de demult și va trimite-n lume de pace noi chemări deschideri de intrare or fi prin uși de lemn pereții cu icoane din nou s-or zugrăvi să fie la tot neamul pios și-ales îndemn de cugetare aspră spre-a nu se nărăvi iar sus vor fi vitralii ca ochiuri înspre cer cu grijă rânduite lumină să ne dea ca îndreptare bună că totu-i efemer cât viețuim în lume până plecăm
TRĂINICIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377273_a_378602]
-
Demetrios I (1971-1991) i-a conferit crucea patriarhală. Se cuvine să mai amintim un aspect important din viața și activitatea PC Sale și anume că a avut marele privilegiu de a fi ucenicul devotat și unul din apropiații mitropolitului de pioasă amintire Nicolae Bălan al Ardealului, de la care a învățat bunătatea, echilibrul, iubirea și respectul față de Dumnezeu, de Biserică și de oameni, capacitatea de a înțelege realitățile și problemele oamenilor nu doar cu mintea, ci și cu sufletul. Tot de la mitropolitul
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
restrîns de prieteni, nenumărate echivalente, unele chiar infinit mai suculente și mai corozive. Cu mai mulți ani în urmă, Simion Mihuță, celebrul anticar de la Curtea Veche, a primit spre vînzare, de la un binecunoscut istoric de artă, două desene grele și pioase, ambele nesemnate. Primul reprezenta o scenă de spovedanie, dar pe sub pulpana sutanei doamna îngenuncheată mărturisea, în priză directă, o smerită și nobilă artă a felațiunii, iar cel de-al doilea întruchipa tot o față bisericească, dar în chip de Kurt
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. Și din acest tablou, nu numai din plenarele lui Nicolae Ceaușescu, își vor trage ulterior protocroniștii lița lor tricoloră. Iată un singur exemplu: "Dintre puținele, bietele noastre bâiguiri poeticești, cărora, mistificându-ne pios, le dăm statut de creație artistică, Ťmeditația la stemăť e cea mai bine ilustrată. Ca specie, a fost încercată de o mulțime de condeieri de diverse calibre, dar de-abia în secolul al XVIII-lea apar primele firave dovezi de
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
a onora însă, pe viitor, invitația.) Omagierea maestrului Constantin Catrina, trecut de curând la cele veșnice, unul din importanții contributori (alături de Constantin-T. Stan și Simion Dănilă) ai ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, a prilejuit o pioasă și emoționantă trecere în revistă a biografiei și a principalelor repere profesionale din cariera ilustrului folclorist, bizantinolog și istoriograf, prin prezentarea unui volum omagial, ieșit de curând de sub tipar: Constantin Catrina - 80 de ani, sub coordonarea lui Ioan Lăcătușu
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]