655 matches
-
sensibilizați până la lacrimi și se sparse În ropote de aplauze și În frenetice urale. Aplauze care deveniră ritmice, În felul bătăilor de tobă. Grimmi se Înclină În semn de mulțumire. După ce privi Înainte, Întinse mâinile deasupra capului și execută o piruetă perfectă, de adevărat balerin. Mai făcu una și Încă una, În ritmul aplauzelor succesive, care nu se mai opreau. Începu să se Învârtă Într-un picior. O figură nouă, pe care nimeni nu o mai văzuse. Se Învârtea tare, tot
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
asta e! Mă arunc asupra ei să o zdrobesc. Tirul meu devine nimicitor. Bucăți mari din statuia Înaltă se Împrăștie zburând aiurea, bubuind fulgerător de pereți. Și o pulbere fină se risipește pretutindeni, dând consistență aerului din hol. Într-o piruetă neexecutată corect Îmi pierd echilibrul și mă prăbușesc printre cioburi, Într un nor de praf... și nu mai știu nimic. După un timp, Întredeschid pleoapele agale, buimăcit. Probabil am leșinat, caci resimt o durere Între coaste și-mi pare că
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Pentru victoria care nu trebuia să se lase prea mult așteptată. M-am aruncat dintr-un salt, zbierând, și am izbit nebunește, cu toată tăria cerurilor mele. De zeci și zeci de ori, căzând și ridicându mă, făcând fandări și piruete, mânuind securea ca un adevărat gladiator, ca un mare erou, lăsându mă purtat de iureșul În care mă aflam, de beția apropiatei victorii. Lumina din cameră devenise roșie-gălbuie, scrijelită la intervale scurte de timp de așchiile sărite din oasele zdrobite
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
postura mea, că astăzi este ziua ei de naștere (Împlinea 21 de ani). Iar ea, În fiecare an de ziua ei, Își oferea flori. Adică margarete - adăugă - pentru că margaretele erau cele mai frumoase flori de pe pământ!). Râdea fericită și făcea piruete, dezvelindu-și, În toată grația, pulpițele frumoase până sus (cunoșteam fiecare aluniță, fiecare semn de pe cuprinsul lor). Veni lângă mine (care continuam să aștept gheboșit, În poziția ingrată În care am fost surprins), Îmi șopti că ar dori să bea
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cravată? gândi el, poate trece chiar neobservată... Olga trebuie să găsească la mine ceea ce își dorește orice fată, cuvinte care să scânteie prin bogăția lor de frumos, prima impresie trage foarte mult în cântar. Se uită în oglindă, făcu o piruetă ca la dans, dădu semnificativ din cap, semn că se accepta cum arată, și ieși. * Întâlnirea decurse sub auspiciile cele mai favorabile. Zeii cei buni îl însoțiră cu tot cortegiul și-l ajutară să-i mai smulgă acestei domnișoare încă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
timp, povestea cu bostanii, cu toate că aproape toți o știau, de ani de zile, foarte bine, ca pe un șlagăr ascultat la nesfârșit. Strigau scandând: Bos-ta-nii! Bosta - nii. Titi care regizase inclusiv refuzul bine de tot, luat cu asalt, face o piruetă a răzgândire treptată, aproape teatral și, cu o față de bidon turtit, se învoiește: Dacă promiteți că nu râdeți de mine...îngădui. Hai. Mă învoiesc. Nu râdem! - strigă tot barul în cor. Până și barmanul, știind ce urmează, uită să servească
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
jur. Vreau să-l cunosc mai bine. Uite-acolo, cu Sophia D’Arlan, i-am răspuns, arătând către șemineu, unde Sophia Încă discuta cu Hunter, având pe față o mină serioasă. Se pare că sunt vechi prieteni. Lauren făcu o piruetă măiastră și apoi se aplecă și-și atinse vârful patinelor. Din poziția aceea, spuse: —Sophia spune asta despre soții tuturor. —Hunter o ajută la un proiect la care lucrează, am precizat. —Crede-mă, Sophia nu are nevoie de ajutorul nimănui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
îngustă, Dan a întins mâna după rețeaua de plastic ce conținea cei patru cilindri colorați în roșu și galben, atât de familiari lui. A fost ultima dată când a atins o bere Lamot. După ce ajunseră în dormitor, ea făcu o piruetă, iar rochia i se desprinse cu totul de pe umerii înguști. Se răsucise și mâinile îi frământau sânii, coapsele, pubisul cu mișcări puternice, abrazive, așa cum își dorea de fapt să fie atinsă. Se excitase atât de subit și de puternic încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
topea în striațiile membranale ale vulvei. Bull icni din adâncul pieptului său de taur. Se ridică în picioare, se trânti pe pat și se ridică din nou. Aruncă pe jos volumele groase cu statistici de crichet de pe raft. Făcu o piruetă, se năpusti spre perete, spre Alan și spre ușă și ieși mugind în hol. Bull văzuse totul. Bull înțelesese totul. Înțelesese sentimentele de vulnerabilitate care îl agasaseră toată ziua, înțelesese problemele pe care le întâmpinase când încercase să analizeze senzațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pentru acoperire. Trebuie să fim atenți într-un loc cum e ăsta. Pășeau sonor împreună pe străzile umede de provincie. „Localul grecesc“ se dovedi a fi Tiresias Kebab Bar. În fereastră, o țepușă cu kofta kebab de porc făcea o piruetă onctuoasă. În fapt, restaurantul nu ieșea cu nimic în evidență. Pe tejghea erau borcane cu diferite chestii puse la murat. În spate, dominând șirul de recipiente, era amplasat un dulăpior luminat, cu fotografii stridente ale unor meniuri nedigerabile. Printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
acolo, vîrful săbiei lui s-ar Înfige În Cartea de bucate a lui Betty Crocker. O a treia Întrebare, de data asta din partea unei bătrîne În balonzaid, cocoșată și urîtă, are parte de aceeași deferență obișnuită. O reverență adîncă, o piruetă cavalerească, două șfichiuituri rapide În aer și Puterea gîndirii pozitive și Artrita și bunul simț se află la picioarele ei. Bravo, bătrîne amice Athos, bravo. Însă cele mai adorabile momente ale lui Norman se Întîmplau În zilele ploioase, cînd nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mînă o bucățică din ceva ce pare a fi ciocolată Snickers și sînt cocoțat pe un scaun din primul rînd, printre bețivi ce sforăie, boschetari ce ronțăie, bărbați cărora le curg balele, onaniști. Mestecînd Încet, contemplu despuierea lentă, ondulările trupului, piruetele intempestive ale ființelor care, În mintea mea, au devenit pur și simplu „Frumoasele mele”. Mestec și contemplu, contemplu și mestec, sută la sută vrăjit, sută la sută fericit. Nu mi-e cîtuși de puțin rușine. CÎteodată, mă gîndesc că pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
îmbinarea neobișnuită a coapselor sale, deschizându-se spre mine într-un fel deformat. Nu sexualitatea poziției îmi rămase în minte, ci stilizarea teribilelor evenimente în care fuseserăm implicați, extremele durerii și violenței ritualizate în acea gestică a picioarelor ei, ca pirueta exagerată a unei fete cu dizabilități mentale pe care o văzusem odată jucând într-o piesă de Crăciun la un sanatoriu. Am strâns volanul cu ambele mâini, încercând să rămân nemișcat. Un tremur continuu îmi zguduia pieptul și aproape că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
animal» de ziarist de-ale comunismului. Ba, pe deasupra, nici un politician nu mai îndrăznește să-i pună «sula-n coaste». Cu toții s-au împăcat cu ideea și au obosit să-l mai conteste. S-au obișnuit cu el, cu minciunile și piruetele lui, cu permanenta rescriere a trecutului său, încât nu mai miră ori scandalizează pe nimeni până acolo încât să mai ia atitudine publică. Dacă ar face-o, ar părea nebuni. Am obosit să-l înjur!», recunoaște, dezarmant, revoltatul de profesie
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Împleticea. Apoi celălalt se opri, ținti cu mare grijă a doua oară și se văzu cum fumul ieșea din țeava pistolului cu mult Înainte ca bubuitura să ajungă la urechile lor. Împușcat În spate, Sebastián Mendoza căzu Înainte, făcu o piruetă amplă prin aer și se afundă pentru totdeauna În mare, tras la fund de greutatea lanțurilor sale. Căpitanul Lazemby, care avusese timp să-și ațintească telescopul asupra lui Oberlus Înainte ca acesta să dispară ca o fantomă printre arbuști, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o face bine. Învățătoarea și Sanda, copleșită de emoție undeva pe un scaun, sunt impresionate. Luana sfârșește monologul și tace. În sală e liniște. Ochii spectatorilor sunt lipiți de silueta ei măruntă. Inima fetiței a zburat din piept și face piruete prin sală. Crin Soveja nu mai rezistă, se întoarce și pleacă. Și, dintr-o dată, sala începe să strige: "România! România! România!" Mama e covârșită. Începe să plângă. Învățătoarea Sota iese la scenă deschisă, îi îmbrățișează pe copii, se oprește în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pantof și țopăind într-un picior întinse mâna: Dă-mi pantoful tău și tu încalță-te cu al meu. Fii serioasă, dragă, i-o trânti cealaltă de la obraz. Între papucii noștri e o diferență de trei numere. Continuând să facă piruete, Luana o privi galeș. Refuzând să mai gândească, să mai despice o așa trăsnaie, Anita scoase în silă pantoful și se "încălță" cu celălalt. "Condurul" Luanei îi cuprinse degetele iar restul tălpii până la călcâi îi rămase atârnat în afară. Luana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
spus el brusc, ca și cum și-ar fi amintit ceva deosebit, la care nu se mai gândise de multă vreme. Degetele lui i au cuprins o clipă Încheietura mâinii, mai degrabă rugător decât altcumva. Ceva mai Încolo o să aibă loc marea piruetă a lui Sukarno În fața camerelor de luat vederi ale lumii Întregi. Discursul lui de Ziua Independenței o să fie anul ăsta ceva cu totul deosebit. O să crească temperatura cu câteva grade. Să-l ascultăm Împreună! Cred că pot să aranjez intrarea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mînerul rotund de la ușă"), disecînd reușita "actului", în trei pătrimi de ceas, cu recunoștința reciprocă bărbat-femeie la un loc. Ca să n-o mai fac pe victima (colaterală), ies din casă. Tano rămîne înăuntru, cu șira la țeava fierbinte. Și ce piruete mai făcea cînd mă simțea pe picior de plecare! Era de legat cînd venea primăvara. Nebun de legat. Îmbătrînești, Tănucă? Altădată nu te-ai fi dezlipit de daragaia ta Iordanca. "Am să-ți fiu înger de pază-n patru labe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
te-am întors cu fața în sus? Da, da! Ai înțeles, în sfârșit! Spune-mi numele! Spune-mi repede numele! Numele tău nu poate fi decât Rumpelstiltskin! îi strigă ea, în timp ce animalul se volatiliza, ca și cum n-ar fi fost, doar pirueta lui a stăruit suspendată pentru o clipă în aer, ca o umbră, ca o nebuloasă, alături de coada de Armadillo ce rămase o vreme în urmă, torcând și irizând aerul ca un fuior. Somnul. Trandafirul și Privighetoarea În ziua în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
țigancă tânără, cu sânii copți înmugurind sub bluza de mătase înflorată. Râdea și-și pieptăna părul lung cu degetele subțiri, privindu-mă până în suflet cu ochii ei negri de mânză nărăvașă. A zis mama să te grăbești și, făcând o piruetă, își răsuci clopotul fustei crețe și dispăru pe poartă. Se mai auzeau lipăind tălpile goale pe trotuar. În zorii zilei de marți, nea Costică s-a îmbrăcat încet, cu gesturi care-i trădau liniștea drumului împlinit, pacea încheierii unei vieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și apreciat sociolog al literaturii, încearcă, în romanul Legea conservării scaunului (Eubeea, Timișoara, 2005), să practice dezinvoltura, imaginându-și dialogurile jucăușe ale unor intelectuali. Este însă o dezinvoltură eșuată, ca aceea a unei gospodine trupeșe, care, angajându-se într-o piruetă, face să trosnească podeaua sub ea: „Băi, Cezărică [întreabă Tolea], pe un’te învârți? tot cauți? Tot cauți și nu găsești, hi, hi. Io, tot cu zdroaba, râde Cezar. Pensez înțelepciuni.“ Suferint ´ a in stare bruta Romanul Drumul vulpii de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în care este și Tatăl (adică, ne reamintim, în creaturile animate și inanimate, în cele raționale și iraționale) și că Duhul Sfânt nu este absent, căci sfânta, preafericita și desăvârșita Treime este nedespărțită”. El îl amendează pe Origen printr-o piruetă ingenioasă: teoria din Peri archon se situa, am văzut, pe plan gnoseologic (deși nu rupt de ontologie). Atanasie face amendamentele din unghi dogmatic, trinitar. El se așază nu în perspectiva creaturilor, ci în perspectiva Treimii. Iată desfășurarea întregului raționament! Dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
terminat acum ceva timp și nu mai vine înapoi. A plecat pur și simplu, nu mai e. Bau, bau, spiridușii din basm, spânii sunt răi, atunci chem licuricii să mă înveselească. Văd fantasme splendide răsucindu-se împreună cu ele însele, făcând piruete, cu tocurile de cristal pășind pe scena de marmură lucioasă. Ele mi-au șoptit o poveste. Erau singure, înconjurate de copaci, copaci situați printre întuneric întunecat. Cine mi-a spus cum să le caut? Prinsei cu coada ochiului urma poleită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
clipe un gust dulce-amărui, iar pe tot parcursul serii imaginea acelui gust. La sfârșit, din sala extaziată primirăm o ploaie de aplauze care ne acoperiră. Fusesem apreciați. După spectacol, Angi mă luă în brațe și făcu cu mine mai multe piruete. Și greși din pupici (din ploaia de pupici) un sărut pe gură. Poposi o clipă pe buze, parcă nevrând să accepte că a greșit. Când îmi dădu drumul, îmi sărută ambele mâini. Și atunci fu el cel ce mă evită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]