1,034 matches
-
Turdeanu ș.a. Începând de prin 1958 se depune un însemnat efort de recuperare (științifică) totală a Învățăturilor... pentru cultura și literatura română: cercetări (precum cea a lui Petre Ș. Năsturel, care a pus în evidență „ieșirea” concomitentă în lume a pisaniilor de la Argeș și a „cărții pentru prinț”), dezbateri (de felul celei organizate de Al. Piru la Institutul de Istorie, Teorie Literară și Folclor „G. Călinescu”, cu un „actor” - Dan Zamfirescu - ce va deveni o figură proeminentă a acestei ofensive și
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Eftimie al Târnovei (1375-1393) în literatura slavo-română, București, 1946; Emil Turdeanu, La Littérature bulgare du XIV-e siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947; Ciobanu, Ist. lit. (1947), 62-80; Petre Ș. Năsturel, „Învățăturile lui Neagoe Basarab” în lumina pisaniilor de pe biserica mănăstirii de la Argeș, MO, 1960, 1-2; Lăudat, Ist. lit., I, 48-55; Piru, Ist. lit., I, 41-45, 48; Chițimia, Probleme, 109-144; Ist. lit., I, 266-270; Pandele Olteanu, Contribuții la studiul literaturii omiletice în vechile literaturi bulgară și română, RSL
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
improvizați? Cărămizile multor mănăstiri și biserici au fost înălțate sub supravegherea „ochiului dracului”. Zeci de lăcașuri au fost finanțate din conturi securiste, prin mincinoasele Caritas-uri ori cu „mărinimia” unor șefi de bănci falimentare, grăbiți să-și pună numele în pisania bisericii și să se asigure de un loc de vacanță pentru adâncile lor bătrâneți. Nu vă așteptați ca păstorii acestor „sfinte lăcașuri” să condamne orgia matrapazlâcurilor financiare, girate de puterea politică postcomunistă. „Banul văduvei” a fost furat prin jocurile de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
canțonetă. Sau de poem eroic. Scăldată generos de apele Mediteranei, insula s-a aflat, din cele mai vechi timpuri, și în calea valurilor istoriei. Rând pe rând, ea a fost stăpânită de vandali, de bizantini, de vizigoți, de longobarzi, de pisani și de genovezi. Abia în anul 1768 a intrat, fără voia ei, în componența Franței, statut pe care îl are și în prezent. Se spune despre corsicani că ar fi făcuți din roca de granit ce alcătuiește relieful pe care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
bani și animale la edificarea în Dobrogea a unor lăcașuri de cult românești. Astfel, Nicolae Hagi Ghiță Poenaru a donat 15 000 de galbeni, 500 de oi și 15 cai pentru construirea unei noi biserici la mânăstirea Cocoș din Dobrogea. Pisania bisericii menționează: Această sfântă și Dumnezeiască biserică s-a zidit în anii de la Christos 1853, pe timpul stăreției Arhimandritului Visarion, începătorul acestui sfânt locaș, dar cu cheltuiala Domniei-Sale, Domnului Hagi Nicolae Ghiță Poenarul"92. După construirea bisericii, "și alți donatori au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o donație constând în 15 000 de galbeni, 500 de oi și 15 cai din partea mocanului Nicolae Hagi Ghiță Poenarul, originar din Poiana (Transilvania), care se călugărește aici849. Astfel, datorită acestuia "s-a construit biserica cea nouă în 1853"850. Pisania așezată deasupra intrării în biserică preciza că "această Sfântă și Dumnezeiască biserică s-a zidit în timpul stăreției prea cuvioșiei sale Visarion arhimandritul, începătorul acestui sfânt locaș; iar cu cheltuiala Domniei Sale Hagi Nicolae Ghiță Poenarul s-a zidit această sfântă biserică
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
familie, în reședința sa constănțeană"1537. Din inițiativa lui Mihail Kogălniceanu a fost realizată o fântână publică la Techirghiol. Tot el a ctitorit o capelă la Tuzla, iar în toamna anului 1884, la vârsta de 67 de ani, a scris pisania acelei capele. Textul pisaniei preciza: "Eu, Mihail Kogălniceanu, fiul întâi născut al marelui vornic de Moldavia, Ilie Kogălniceanu, după 46 de ani de viață și lupte politice, retrasu-m-am și datu-mi-am un meritat repaus în vechea posesiune
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
constănțeană"1537. Din inițiativa lui Mihail Kogălniceanu a fost realizată o fântână publică la Techirghiol. Tot el a ctitorit o capelă la Tuzla, iar în toamna anului 1884, la vârsta de 67 de ani, a scris pisania acelei capele. Textul pisaniei preciza: "Eu, Mihail Kogălniceanu, fiul întâi născut al marelui vornic de Moldavia, Ilie Kogălniceanu, după 46 de ani de viață și lupte politice, retrasu-m-am și datu-mi-am un meritat repaus în vechea posesiune a lui Traian Împăratul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Hristos!? Era atât de parșiv procletul, Încât, În loc s-o bată, o dezbrăca la piele și, Înarmat cu o pană de gâscă, o gâdila la subțiori, scrijelindu-i pe piele, cu litere slavone frumos aduse din condei, ca În vechile pisanii, rugăciuni amestecate cu măscări, până biata Evlampia, țărâna să-i fie ușoară, se-nvinețea de atâta râs, gata-gata să-și dea obștescul sfârșit. Văzând că-și pierde cunoștința, Pancratie Îi stropea fața Înălbită cu apă Îndoită cu oțet, strecurându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
socotită ca fiind una de dezvoltare a artelor și a spiritualității ortodoxe în special. În timpul ultimei domnii biserica Sfântul Nicolae Domnesc este zugrăvită și devine catedrală mitropolitană. Pe lângă Mănăstirea Cetățuia el ctitorește Mănăstirea Sfântului Ioan Zlataust din Iași, după cum atestă pisania datată decembrie 1682, în care apare și fiul lui, Constantin cu soția sa Maria (una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu). Doamna Anastasia este ctitoră la Agapia, ei datorându-i-se casele și beciul mănăstirii. În anul 1682 scaunul mitropolitan se
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de bour care susține o coroană, și câte un leu de o parte și de alta. Lespedea cu stema a fost deteriorată în partea interioară când s-a înălțat și s-a lărgit intrarea. La fel s-a deteriorat și pisania bisericii. Data încheierii tuturor lucrărilor de la Mănăstirea Cetățuia, inclusiv pictura bisericii și înzestrarea bisericii cu obiectele și cărțile de cult și cu mobilierul necesar, este indicată de inscripția - pisanie, zugrăvită în limba greacă deasupra ușii de intrare în pronaos. Redau
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și s-a lărgit intrarea. La fel s-a deteriorat și pisania bisericii. Data încheierii tuturor lucrărilor de la Mănăstirea Cetățuia, inclusiv pictura bisericii și înzestrarea bisericii cu obiectele și cărțile de cult și cu mobilierul necesar, este indicată de inscripția - pisanie, zugrăvită în limba greacă deasupra ușii de intrare în pronaos. Redau în românește ceea ce este scris: S-a ridicat acest dumnezeiesc locaș cu hramul sfinților slăviților și întru tot lăudaților și întâi stătători Petru și Pavel, de iubitorul de Dumnezeu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nou nu cade exact peste cel vechi. Trebuie menționat că ,,la cele două refaceri meșterii au respectat compozițiile și figurile inițiale pe care le-au întărit culoare peste culoare. Acolo unde scena nu se distingea, ei au refăcut-o. Toate pisaniile sunt scrise în limba greacă. Pe pereții bisericii sunt reprezentate un număr mare de cicluri iconografice, cu scene bogate atât sub aspect figurativ cât și decorativ. Expresivitatea personajelor, bogăția și varietatea veșmintelor, armonizarea judicioasă a picturii cu arhitectura, iată câteva
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Mucenicia Sfântului Apostol Marcu, târât de picioare și Sfântul Apostol Iuda Tadeu răstignit și săgetat de amândouă părțile de două personaje cu arcuri în mâini. Scena de după a treia fereastră ilustrează Vindecarea celor doi orbi. Menționez că se văd amândouă pisaniile, atât cea veche cât și cea nouă. Până la brâul răsucit mai sus sunt două scene ce reprezintă martiraje ce nu pot fi identificate, iar de la brâu la zidul de despărțire dintre naos și pronaos este o altă scenă mai mare
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
greacă, iar pentru ceilalți apostoli și sfinți alte feluri de sfârșit mucenicesc”<footnote Irineu Crăciunaș, op. cit., p. 514 footnote>. Ultimul registru de pictură de deasupra strănilor pe glafurile ferestrelor, cuprinde figuri de sfinți, majoritatea dintre ei sunt mucenicii. Întrucât unele pisanii sunt deteriorate nu pot fi identificați. Privind de la altar spre vest, îi vedem pe Sfinții Petru și Pavel, patronii mănăstirii, ținând împreună un chivot, Sfântul Arhanghel Mihail, înainte de prima fereastră, Sfinții Nichita, Platon și Gheorghe cu sabie și scut (între
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ce încadrează absida până la brâul răsucit: Mucenicia Sfântului Toma, om tânăr, străpuns cu sulița de soldați, și Sfântul Matei batjocorit de mai mulți oameni. De la brâu până la zidul despărțitor, într-o scenă mai mare, este reprezentată iarăși Mucenicia unor sfinți. Pisania este ștearsă. Iisus se roagă, iar o persoană taie cu sabia capetele sfinților. În registrul de sfinți mucenici de deasupra strănilor, pe ziduri și în glafurile ferestrelor sunt reprezentați: Andrei, Ioan Teologul, Arhanghelul Gavriil, Artemie, Vichentie, Mina, Victor, Dimitrie, Mochie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ziduri și în glafurile ferestrelor sunt reprezentați: Andrei, Ioan Teologul, Arhanghelul Gavriil, Artemie, Vichentie, Mina, Victor, Dimitrie, Mochie, Nichifor, Bonifatie, Nestor, Anastasie, Fotie, Agatonic, Teodor Tiron, Sava Stratilat, Mercurie etc. La capăt sunt Sfinții Constantin și Elena. La unii sfinți pisaniile sunt șterse, de aceea nu pot fi recunoscuți. În afară de scenele pictate pe laturile de sud și nord pe care le-am prezentat, mai există un registru cu scene mai mari, reprezentând momentele importante din viața Mântuitorului Iisus Hristos. Registrul respectiv
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
risipitor păscând porcii, întoarcerea fiului și masa de bucurie. Fiul cel mare vine de departe cu un steag în mână. În ultimul registru de jos sunt reprezentați mai mulți cuvioși în mărime naturală. Nu toți pot fi identificați, întrucât unele pisanii sunt șterse sau deteriorate. În stânga ușii sunt 4 mucenițe: Ecaterina, Kiriachia, Varvara și Parascheva. Pe latura de nord sunt Ioachim și Ana ținând-o pe Maica Domnului copilă, apoi sfinții cuvioși între care pot fi recunoscuți după pisanie: Ilarion, Maxim
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
întrucât unele pisanii sunt șterse sau deteriorate. În stânga ușii sunt 4 mucenițe: Ecaterina, Kiriachia, Varvara și Parascheva. Pe latura de nord sunt Ioachim și Ana ținând-o pe Maica Domnului copilă, apoi sfinții cuvioși între care pot fi recunoscuți după pisanie: Ilarion, Maxim Mărtirisitorul, Ioanichie cel Mare, Varlaam și Ioasaf, Eftimie, Sava etc. Pe latura de sud îi identificăm pe: Teodor Studitul, Hristodoros, Marcu, Pimen, Teoctist, Arsenie, Macarie, Talasie, Avramie, Pafnutie, Antonie etc. Cei reprezentați în glafurile ferestrelor sunt pictați în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lui Io Duca Voievod (...) a fiului său Ioniță cu Maria”. Nu avem dovezi că la Mănăstirea Cetățuia ar mai fi fost înmormântați și alți membri ai familiei voievodului Gheorghe Duca. Pe peretele de nord al sălii gotice este așezată o pisanie din anul 1930 cu următoarele informații: „Mănăstirea Cetățuia zidită de Duca Vodă în 1669, fostă reședință de vară a voievozilor și mitropoliților Modovei, adăpost de lucru al Mitropolitului Dosoftei și învățatului Dimitrie Cantemir, având și o tipografie ajunsese în timpul din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vedritul pe vinul ce va ieși din-trânsele, nici un ban să nu de, să fie... pentru ceară și untu de lemnu și tămâie la sfânta biserică”. „Care o fi acea biserică?” - m-am întrebat. Gândul mă duce la cele scrise în pisania bisericii Sfântul Vasile cel Mare din apropierea mănăstirii Galata, în care se spune: „Această biserică... a fost zidită între anii 1795 1806 prin osârdia ieromonahului Vartolomeu și credincioșilor din Târgușorul Nicolina. La zidirea ei s-au întrebuințat și materiale de la biserica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Noi Gheorghie Ghica voievod... m-am milostivit și am miluit pre sluga noastre, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-și facă bisericuțe în Dealul Mare, ce este în ținutul Iașilor”. Rezultatul acestei danii este ilustrat în pisania schitului ridicat de Iane la Dealul Mare și care îi poartă numele: „Cu voia Tatălui și ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a făcut această biserică dumnealui Iane Hadâmbul în pădurea Iașilor, Dealul Mare... în zilele lui Io Ghica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îți voi sta în preajmă... Tocmai îmi limpezeam gândurile, reamintindu-mi de spusele istoricului Nicolae Iorga despre această mănăstire. Știu unde ai ajuns cu rememorarea, așa că am să adaug că pe la 1702 Constantin Duca voievod reface biserica și pune o pisanie scrisă în grecește alături de cea a lui Vasile Lupu, scrisă în slavonește Mi-am amintit că Vasile Lupu voievod, după ce a ridicat biserica Trei Ierarhi, a hotărât, la 7149 (1641), ca biserica Sfântul Atanasie din Copou să-i devină metoh
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
orbetelui, în căutarea unui întrerupător. Nu aprideți lumina! rostește calm Arhanghelul. Nu va fi nevoie. Își făcuseră loc, pe rând, nerăbdători, cu toții, mai puțin Iepurele și cu Bursucul, care rămăseseră afară, de o parte și de alta a tocurilor, sub pisanie, veghetori precum stanele de piatră ori troițele ocrotitoare, de pe esplanade și de la răscruci. Băi, aștia doi nu intrară la noi, la ortodocși, fiindcă sunt catolici, la origine, șopocăiește Fratele. De, reîncarnări de cavaleri apuseni, cruciați... No comment! i-o livrează
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Prima bisericuța din Tanacu a fost construită de Tanacu și Miliana, insă bisericuța din loazbe de stejar a datat până în 1020 când a ars. Peste temeliile ei s-a construit în 1826 altă biserică, fiind și actuala, după cum o atestă pisania crestata pe grinda frumos sculptata ce desparte naosul de pronaos. E alcătuită din blăni de stejar încheiată la colțuri în formă de coadă de rândunica. A fost reparata de mai multe ori și recent a fost renovată total, înlocuindu-se
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]