667 matches
-
mîncare să aducă sare. 14. Dacă vei aduce Domnului un dar ca jertfă de mîncare din cele dintîi roade, să aduci ca dar de mîncare din cele dintîi roade ale tale, spice coapte de curînd, prăjite la foc, boabe noi pisate. 15. Să torni untdelemn pe ele, și s-adaugi și tămîie; acesta este un dar de mîncare. 16. Preotul să ardă ca aducere aminte o parte din boabele pisate și din untdelemn, cu toată tămîia. Acesta este un dar adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
ale tale, spice coapte de curînd, prăjite la foc, boabe noi pisate. 15. Să torni untdelemn pe ele, și s-adaugi și tămîie; acesta este un dar de mîncare. 16. Preotul să ardă ca aducere aminte o parte din boabele pisate și din untdelemn, cu toată tămîia. Acesta este un dar adus ca jertfă de mîncare mistuită de foc înaintea Domnului. $3 1. Cînd cineva va aduce Domnului un dar ca jertfă de mulțumire: dacă îl va aduce din cireadă, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
de ispășire, și să facă ispășire pentru el și pentru casa lui. Să-și junghie vițelul pentru jertfa lui de ispășire. 12. Să ia o cădelniță plină cu cărbuni aprinși de pe altarul dinaintea Domnului, și doi pumni de tămîie mirositoare pisată mărunt; să ducă aceste lucruri dincolo de perdeaua dinăuntru; 13. să pună tămîia pe foc înaintea Domnului, pentru ca norul de fum de tămîie să acopere capacul ispășirii de pe chivotul mărturiei, și astfel nu va muri. 14. Să ia din sîngele vițelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
din floarea făinii, frămîntată cu untdelemn, ca dar de mîncare mistuit foc, de un miros plăcut Domnului; să aduceți o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin. 14. Să nu mîncați nici pîine, nici spice prăjite sau pisate, pînă în ziua aceasta, cînd veți aduce un dar de mîncare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege veșnică pentru urmașii voștri, în toate locurile în care veți locui. 15. De a doua zi după Sabat, din ziua cînd veți aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
spargi un pahar în dinți și pe urmă să pisezi sticla în măsele până ce devine faină, ca să poți s-o înghiți. "Numărul" mi s-a părut grozav, de mare efect. Am încercat la câteva baluri și am reușit. Sunetul sticlei pisate era sinistru și eficient. Asistența se uita înfiorată de curiozitate și teamă la mine, ca la un "cîine rău", gata să muște dacă era zgândărit, iar eu îmi savuram succesul, plăcut impresionat de faptul că unii, mai slabi de înger
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
oamenii care ar avea nevoie de el nu citesc anunțul din ziar. Doar din gură-n gură, dacă se mai răspândește vestea. Margulis era un doctor bun, dar cu clientelă puțină. Șarlatanii, felcerii sau bărbierii „cu diplomă“, care oferă aspirină pisată sau creme pentru creșterea părului și hapuri pentru femeile care vor să lepede, au coadă la ușă. El câștigă cât să facă față nevoilor, mai ales că Agata mai vindea uneori câte un obiect de valoare din zestrea ei. Își
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu trăsura și cu o cutie de bunătăți pe care, de când rămăsese fără mamaia, le gospodărea cum putea mai bine. Mulțumirea lui cea mai mare era să desfacă pachetele și să aranjeze pe rafturi, în cămară, comorile de acolo, zahăr pisat, sare, untură, mălai, dulceață, brânză. Proviziile pe multă vreme, făina sau orezul, le punea, suindu-se pe scaun, pe raftul de sus. Ținea la îndemână ce era de trebuință în fiecare zi. Socotea mereu pe cât timp i-ar ajunge proviziile
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
aveau tot felul de plăceri bizare, precum cea de-a mânca ciocolată. Pașa al Treilea Întruchipa În mod caracteristic trăsăturile ramurii sale, plimbându-se Întotdeauna Încoace și-ncolo cu pași solemni, de parcă ar fi pășit În vârful picioarelor pe sticlă pisată. Avea două ocupații favorite pe care le punea În practică de câte ori avea ocazia: să roadă cablurile electrice și să observe păsările și fluturii, prea leneș ca să le vâneze. De cea de-a doua se plictisea uneori, Însă de prima niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
portocală și lăsați-le pe foc alte 20 de minute, amestecând constant. Stingeți focul și adăugați apa de trandafiri. Lăsați ashure să se răcească la temperatura camerei cam o oră și ceva. Presărați scorțișoară pe deasupra și ornați-l cu migdale pisate și sâmburi de rodie. În camera fetelor, Armanoush fusese tăcută și gânditoare Încă de dimineață devreme. N-avea chef să iasă sau să facă altceva. Asya stătea În casă jucând tavla și ascultând Johnny Cash. — Șase șase! Norocoaso! Însă Armanoush
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pe care le mîncam! În clătitele cu dovlecei! Mă sculam tîrziu, iar ea Îmi pregătea În chip de mic-dejun o omletă cu roșii: trei ouă, două roșii, ulei de măsline, sare, piper, pătrunjel tocat, usturoi și două pilule de Laroxyl pisate. Omleta aia halucinogenă mă făcea să adorm la loc. De cîteva ori am fost pe punctul să ratez consultația la Zscharnack. Cu siguranță că psihiatrul asta și dorea. Aștia doi erau la cuțite. În contextul ăsta sosește cartea tatei. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
n-avea nimic bun pe-acasă sau doar biscuiți degresați, cu conținut scăzut în colesterol și cu un gust execrabil. De aceea, Fran cumpără o prăjitură de casă cu nucă, din aceea cu glazură albă și aluatul plin de nucă pisată, așa de dulce încât nu puteai mânca mai mult de-o felie. Era preferata tatălui ei. Avea obiceiul să se strecoare pe furiș și să cumpere una aproape în fiecare din plimbările lor speciale. Cursele de la Epsom Downs și Derby
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
aude. Și trebuie să ții ghiul pe mână, ca să se audă două zaruri. Bătaia la două zaruri. La table, se desface placa de la table - ați văzut că pe-o parte-i șah, deci între șah și table se bagă magnet pisat. Într-o parte. Și după aia faceți și zarurile cu plumb în ele sau, eu știu, ceva care să atragă. Și se bagă pe unu, pe doi se bagă, ca să-ți pice șase și cinci, deci să-ți pice cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
la templu, iar regele a mers până acolo încât l-a numit Elohim, cel mai mare dintre toți zeii. Tata mi-a făcut o zestre frumoasă. Optsprezece capre și optsprezece oi, toate hainele și bijiteriile mele, furca și piatra de pisat, zece urcioare de ulei nou și șase baloți mari de lână. Iacob a fost de acord să permită căsătorii între copiii lui și cei din Salem, de atunci încolo. Hamor și-a pus mâna sub coapsa lui Iacob, iar Iacob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
o evoluție a ceramicii, care se transformă de la o etapă la alta, dobândind o calitate mai bună, însă fără a fi vorba de o valoare superioară. a) În intervalul secolelor V-VI, ceramica modelată la mână are ca degresant cioburi pisate, ceea ce îi oferă un aspect grosier. Vasele sunt arse incomplet, fapt ce denotă o culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui (pl. V). Ca forme, predomină vasul-borcan și tipsia. O parte din vasele de tradiție dacică, specifice secolului VI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și la Ipotești-Cândești, în Muntenia sau la Bratei, în Transilvania. În perioada următoare, secolele VI-VII, ambele categorii ceramice înregistrează schimbări pozitive, vizibile în compoziția pastei, a modului de ardere, forme și decoruri. a) Ceramica la mână conține, pe lângă cioburi pisate, și microprundișuri, astfel că pasta este mai bine frământată, omogenă și arsă oarecum uniform, căpătând culoarea brun-gălbuie sau cărămizie (pl. VIII). Forma vasului-borcan evoluează de la diferite mărimi și variante, capătă un aspect mai zvelt, având corpul alungit, gura mai largă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acestui recipient, rămânem rezervați în atribuirea originii lui slave cu certitudine și nu putem propune folosirea vasului ca un criteriu de departajare. Spre deosebire de ceramica de tip slav, cea autohtonă era modelată cu mâna, din pastă grosieră, având în compoziție cioburi pisate și microprundișuri. Era reprezentată prin oala-borcan cu umerii aplatizați ori bombați, corpul alungit și fundul îngroșat. În privința atribuirii etnice a ceramicii la roată, nu există dubii că ea aparține localnicilor, deoarece această categorie nu era cunoscută de slavi în momentul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
veacurilor VIII-IX, culminând cu secolele X-XI. 1.6. Inventar arheologic 1.6.1. Categorii ceramice. Tipologia vaselor. Ornamente Vasele ceramice din intervalul cronologic cuprins între secolele VIII-IX, modelate la mână, dar mai ales la roată, conțin ca degresant inițial cioburi pisate, iar ulterior nisip și microprundișuri. Pasta lor este bine frământată, recipientele fiind corect executate și arse uniform, de culoare roșcat-cărămizie ori roșcat-gălbuie. Principalele vase sunt cele de tip borcan sau oală, cu mai multe variante, în care, între diametrul gurii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ce conține bucățele mici de calcar, ce dau aspectul poros. Pentru întreaga Moldovă, ea reprezintă 30 %, din care un sfert s-a găsit în stațiunile bazinului, potrivit exemplelor de mai jos. b) Vase lucrate la roată, din pastă cu cioburi pisate. Similar ceramicii anterioare, și aceasta este arsă neuniform, având un aspect grosier și cu ornamente slab executate. O altă variantă cuprinde recipiente mai bine lucrate, chiar dacă pasta are cioburi pisate în compoziție, însă fin măcinate, care determină o mai bună
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a fost descoperită. De culoare albă, uneori pigmentată cu ocru, ceramica descrisă este specifică Dobrogei, de unde a fost importată în zona Moldovei. În cadrul celor patru categorii, fiecare cu variante, se remarcă degresantul din boabe de calcar, de mică, nisip, cioburi pisate sau microprundișuri. De multe ori se întâlnesc câte două-trei componente menționate în compoziția vaselor (nisip cu microprundișuri sau nisip și cioburi pisate). Totodată, trebuie subliniat că, din cele patru categorii descrise, întâlnite în Moldova, doar ultima nu include exemple din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
În cadrul celor patru categorii, fiecare cu variante, se remarcă degresantul din boabe de calcar, de mică, nisip, cioburi pisate sau microprundișuri. De multe ori se întâlnesc câte două-trei componente menționate în compoziția vaselor (nisip cu microprundișuri sau nisip și cioburi pisate). Totodată, trebuie subliniat că, din cele patru categorii descrise, întâlnite în Moldova, doar ultima nu include exemple din siturile cercetate în Bazinul Bârladului. Prin analiza pastei și a modului de fabricare se observă că în perioada Dridu, ceramica la mână
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Foarte rare, acestea sunt semnalate printre altele și la Dodești (pl. LIII/3, 4). Tipul VII: Căldarea (cazanul) de lut este atribuită migratorilor (pecenegi, cumani). Acest ultim tip este semnalat în arealul bazinului la Dănești (fragmente din pastă cu cioburi pisate, modelate la roată), Drăgești (fragmente decorate cu linii vălurite), Buda-Oșești și Viișoara-Todirești (Vaslui) (pl. LIV), precum și în alte așezări din Moldova (Chircești, Hlincea - Iași, Tuțcani, Bârlălești - Vaslui), de multe ori împreună cu ceramica Dridu, unele însă fără suport stratigrafic, deoarece o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a credințelor religioase se păstrează și, mai mult decât atât, se accentuează, prin înmulțirea pieselor cu caracter creștin, în special vase cu semne religioase, ca exemplu, vasele-borcan de la Gara-Banca, modelate la mână sau la roată, din pastă melanj (nisip, cioburi pisate, microprundișuri), care au pe suprafață incizate cruci (pl. XLVIII/5, 6). Un alt semn a fost interpretat ca fiind o săgeată, prezent pe un recipient de la Gara-Banca (pl. XLVIII/10), similar celui de pe o amforă bizantină, de la Sucidava-Celei (Corabia - Olt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
roată, descoperite pe întreg intervalul veacurilor VI-XI. În cazul culturii Costișa - Botoșana - Hansca prioritară era ceramica făcută cu mâna, la care se observă o evoluție. Primele, datând din secolele V-VI, aveau o pastă cu aspect grosier, datorită cioburilor pisate folosite ca degresant, arse incomplet, de culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui, iar celelalte (secolele VI-VII) aveau un aspect uniform, datorită microprundișuri, utilizate ca degresant, de culoare brun-gălbuie sau cărămizie. Ornamentele vaselor din prima categorie erau rare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive decorative de la ceramica modelată la mână, specifică secolelor VII-VIII, însă la un standard calitativ ridicat. Recipientele modelate la mână, dar mai ales la roată, conțin inițial ca degresant cioburi pisate, iar ulterior nisip și microprundișuri. Pasta este bine frământată, vasele nu sunt deformate, arderea este uniformă, de culoare roșcat-cărămizie ori roșcat-gălbuie. În secolele VIII-IX, pe lângă ceramica de uz casnic, apare o ceramică de lux (Oncești - Bacău, Dodești - Vaslui), fabricată din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperit fragmente ceramice diverse, care indică prezența unei stațiuni arheologice, cu niveluri de locuire neîntrerupte, din secolele V-VI și până în veacurile X-XI. Ceramica este reprezentată de vasele-borcan lucrate la roată, din pastă nisipoasă, ce are în compoziție și cioburi pisate (secolele V-VI) ori sunt modelate la mână, dintr-o pastă grosieră, uneori decorate cu alveole și incizii (secolele VI-VII). Fragmentele specifice veacurilor VIII-XI sunt făcute la roată, dintr-o pastă nisipoasă, cu urme de mică în compoziție, dar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]