405 matches
-
știrile pe surse adeveresc minciuna că e alb sau negru devenind opacă n-are cititorul ce să le mai facă aurul se vinde drămuit în uncii cea mai oropsită este piața muncii unde-și vinde omul viața netrăită numai pentru pită! cine e mai tare ar lovi cu pumnul dar deontologic n-o să fie cum nu-l sprijină mai zdravăn cineva din spate, o să vadă luna doar pe jumătate; asta la Deliu că la Dărmănești nu te întreabă nimeni cine ești
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_untaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
și prescriu rețetefără epitetedacă din resurse una, numai unaștirile pe surse adeveresc minciunacă e alb sau negru devenind opacăn-are cititorul ce să le mai facăaurul se vinde drămuit în unciicea mai oropsită este piața munciiunde-și vinde omul viața netrăitănumai pentru pită!cine e mai tare ar lovi cu pumnuldar deontologic n-o să fie cum nu-lsprijină mai zdravăn cineva din spate,o să vadă luna doar pe jumătate;asta la Deliu că la Dărmăneștinu te întreabă nimeni cine eșticare-ți e partidul, care premierule
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_untaru/canal [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. „Chiar despre-ntâmplarea lor Cum o fost și o pățit C-un franțuz străin venit Venit din țară străină Ne-o luat pita din mână Baia cea cu daruri plină Ce ne-o fost mai cu-ndemână Din ea trăia o comună Toți bine cu voie bună...” din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le încălzească nepoților și strănepoților mândria de neam ... Citește mai mult „Chiar despre-ntâmplarea lorCum o fost și o pățitC-un franțuz străin venitVenit din țară străinăNe-o luat pita din mânăBaia cea cu daruri plinăCe ne-o fost mai cu-ndemânăDin ea trăia o comunăToți bine cu voie bună...”din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
de sărbătoare, Cu năframa de foc și cămașa de lapte, Este timp de patru ceasuri Pe calea Pâinii. Cu desagii pe spatele încovoiat, Coboară la cooperativă. E Ziua pâinii, Sfânta Sâmbătă, Iar Dumnezeu se vede în aluat. Apoi, cu șapte pite, una pentru fiecare zi, Ia drumul întoarcerii, Tot pe munți, și pe munți, Unde dacii sunt liberi. MINUNEA Peste margini de lumi, În pădurea credinței, Ochii mari și miloși ai Măicuței Lăcrimează pentru noi. Icoana minunilor dă viață Dă sănătate
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_rastignt_menut_maximinian_1359532842_lmvoc.html [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
turiști. Ei mi-auspus că au sosit la Ierusalim pentru a vizita ,,locurile sfiinte’’și a aprindeo lumânare. În nici un caz nu pentru a face cumpărături în șuc sau a seașeza la o masă pentru a mânca doar falafel -care gustare (pită cu humus)prin gustul deosebit de picant, a trecut de mult granițele.,, Poate e curios'', adăugă un oarecare turist ,,dar pe mine mă interesează înmod deosebit grotele, mormintele și monumentele antice.M-am străduit să le fiu de folos, să-i
MINI-GHID AL IERUSALIMULUI PENTRU VIZITATORII LOCURILOR SFINTE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1457867571.html [Corola-blog/BlogPost/371820_a_373149]
-
obosit din fire, Sfânta lui alcătuire Stă de veghe-acolo-n Munți Pentru dreptul celor mulți! Fluierul cu dor amar Pe o prispă de brutar N-are liniște, nici pace, Pâinea în cuptor se coace În lumina lui cerească, Sfânta pită românească! Moții mei, nu vă întristați, Pururea să nu uitați Din Ardeal până-n târziu Duhul Iancului e viu Și în versul meu îl port, Avram Iancu nu e mort! Morți sunt doar acei ce-l vor Tălmăcit în limba lor
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1410357530.html [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
uit, Iancule, nu pot, Duhul tău, bunule, e peste tot, La Baia de Criș în septembrie iar Picură lacrima din calendar. Fluierul tău se aude sub stele Cum geme durutul din Dor și de jele, Pe prispa aceea amiroase a pită, Nu-i națiunea ta fericită Din Testamentul pe care-l scriai Baie de aburi la Vidra nu ai nu-i rânduială, Istoria ta nu se-nvață în școală, Țara e plină de vâlve, de hoți Nici să mori Iancule azi
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1410357530.html [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
spus că pentru mine-i ușor să fiu „combatant”, să critic și să incriminez „Puterea”, fiind acolo unde sunt, departe și cu „burta plină”, pe când cei rămași acasă sunt nevoiți să se „prostitueze” cu Puterea, ca să mănânce și ei o pită mai bună. Această atitudine a intelectualului român mă pune pe gânduri și este extrem de demoralizantă, deoarece în ea se ascunde acea acceptare a iresponsabilității, corupției, șmecheriei. Eu cred că românii au armele necesare cu care să lupte împotriva actualei orânduiri
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1421835125.html [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
știrile pe surse adeveresc minciuna că e alb sau negru devenind opacă n-are cititorul ce să le mai facă aurul se vinde drămuit în uncii cea mai oropsită este piața muncii unde-și vinde omul viața netrăită numai pentru pită! cine e mai tare ar lovi cu pumnul dar deontologic n-o să fie cum nu-l sprijină mai zdravăn cineva din spate, o să vadă luna doar pe jumătate; asta la Deliu că la Dărmănești nu te întreabă nimeni cine ești
FILOSOFI DOGMATICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1444643100.html [Corola-blog/BlogPost/373167_a_374496]
-
și greu, dar tot ne-am scos la capăt... și-acum, vecine Dumnezeu, să ne cinstești ca oaspăt! E bradul plin de-mpodobiri, cu nuci și ciocolată, și pentru Tine un clondir de vin am pus pe masă. Și lângă pita aburind vom povesti de toate, că n-am mai stat asa, grăind, de multă vreme poate. Vom spune ce nevoi, aici, ne-umplură de rușine ... și ce fac îngerii ăi` mici, și-ai nostri duși la Tine. De inimile tot
ANGHEL POP , COLIND ROMÂNESC PENTRU DUMNEZEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Anghel_pop_colind_romanesc_pentru_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/351489_a_352818]
-
margarete și-au pus galbenul în plete Sunt fragile și cochete, dar au apă și în ghete... Vântul spulberă cărarea, îngustată trece zarea, Hornul caselor fumează ca să țină lumea trează! Grâul bun a umplut sacul că să aibe și săracul Pita mare și gustoasă să crească la el pe masă, Calendarul rupe foi pentru vremurile noi, Un noiembrie grăbit parcă-n în gară s-a oprit... foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Octombrie / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
OCTOMBRIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1445361353.html [Corola-blog/BlogPost/368248_a_369577]
-
de Anul Nou, Vreau să vă urez din nou. Anul ce vine, s-ăducă doar bine Țarina să rodească, Femeia să te iubească, Mamele prunci frumoși să crească ! Ia mai mănați măi flăcăi, Voi ce-ați mai rămas pe-acasă, Unde pita-i mai gustoasă, Viața e un pic... mai grea, Dar soarele mai frumos Și omul mai drăgăstos. Bate biciul să răsune Peste toate mările Și în toate tările ! Să răsune voia bună, Că suntem azi împreuna ! Dragi boieri de viță
PLUGUŞORUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Plugusorul_camelia_cristea_1388408902.html [Corola-blog/BlogPost/347684_a_349013]
-
îl privim cum gustă, din ele, cu răbdare Și cumințenia holdei, ce trupul, ne dă rod - E ziua României. Să ne trăiești, Mărite! Să-Ți fie tot poporul, și țara, de folos! Și dă-ne nouă mâine, ca azi, aceste pite! Spre Rai, tot înainte, Măria Ta, Hristos! 23 noiembrie 2011 Referință Bibliografică: CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantec_de_ziua_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/358957_a_360286]
-
Acasa > Strofe > Creatie > NOI PRIMĂVERI Autor: Lucia Secoșanu Publicat în: Ediția nr. 426 din 01 martie 2012 Toate Articolele Autorului Mugur copt sprge-n petale foame de viață. Truda iernii ce-n geruri coace pita în glie Odihna-și găsește... Și-n raze de soare agață Slava noului rod, în triluri de ciocârlie... Simt cum inima-mi bate-n fioruri fierbinți Clocotindu-mi în carne forțe noi, armonie Pentru ziua de mîine, zămislesc noi dorinți
NOI PRIMĂVERI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Noi_primaveri_lucia_secosanu_1330587972.html [Corola-blog/BlogPost/360682_a_362011]
-
plătească oale sparte, Zi ce trece crește violența, Bate-n ușă plata, bate, bate; Mileniul luminii și-al mândriei, Al orgoliului peste măsură, Între semeni setea nebuniei, Mai presus de toate-ncinse ură; Se mănâncă azi frate pe frate, Iar pita nu ajunge la sărman, Se clamează din amvon dreptate, Când ban la ban, păduche la golan; Și asta-i de când lume și pământ, Se încinge-n Agora văpaie, Furtună culegi, de-ai semănat vânt, Ciumă, putregai în măruntaie; Apa în
PSALM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459090839.html [Corola-blog/BlogPost/384661_a_385990]
-
cu tării!-sări Gigi-n apărare. Ei, drăcie, mi se pare sau și eu vă țin isonul...Aoleu, Rodico, dragă, bea o țuică să te dreagă. -Vezi dacă nu ești cuminte și nu tragi învățăminte, sare Rodi-n ajutor...Scoate pita din cuptor, că se arde, măi, bărbate...Sări, Radule, sări tu, frate, și-ajută-mă ca să scap... -Hai, ajungă-vă cu jocul, de-acum ne-a surâs norocul, încercă Gigi s-o dreagă. Hai, muiere, îți ajunge, destul că mâine vei plânge
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1400181185.html [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
mori de foame pânâ își făcea el apariția. Veneau șoferii de taxi, învățătoarele sau tehnicienii dentari să protesteze și nu găseau un sendvici cu care să-și întărească lozincile. La fel și la primărie... Am impins câteva tarabe portative cu pite și acum zbârnâie. Poți să-i întrebi pe poștași, pe femeile de servici, pe frizerii de lux ce delicatese, la prețuri rezonabile găsesc acum. Mai vrei exemple? Poftim...Judecătorii au fost în grevă? Le-am asigurat spatele frontului cu falafel
SCHIŢE UMORISTICE (59) – ÎN FIREA LUCRURILOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1474592844.html [Corola-blog/BlogPost/340448_a_341777]
-
si poate și Leopoldina? Aș fi fost cel mai trist și nefericit copil din ...București! Așa am fost însă mulțumită de numele mele,desi râvneam la diminutive,iar tata mă alinta cu "creații" sui-generis,ca Pisoi- Coadă- de- Cotoi sau Pita, cum îmi spunea el mult înainte de a ști de existență pitelor italiene. Rareori,unii prieteni de- ai mei sau ai familiei, mă strigau cu Adinuta,Adinel,Adinush, sauAdinette,cum îmi spunea profesoara mea particulară de franceză,Madame Sophie Stephane, și
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE( VERSIUNE CORECTATĂ ȘI REEDITATĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1443137042.html [Corola-blog/BlogPost/372170_a_373499]
-
nefericit copil din ...București! Așa am fost însă mulțumită de numele mele,desi râvneam la diminutive,iar tata mă alinta cu "creații" sui-generis,ca Pisoi- Coadă- de- Cotoi sau Pita, cum îmi spunea el mult înainte de a ști de existență pitelor italiene. Rareori,unii prieteni de- ai mei sau ai familiei, mă strigau cu Adinuta,Adinel,Adinush, sauAdinette,cum îmi spunea profesoara mea particulară de franceză,Madame Sophie Stephane, și atunci mă topeam de plăcere; sau eram Jardinel, Diane de Poitiers
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE( VERSIUNE CORECTATĂ ȘI REEDITATĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1443137042.html [Corola-blog/BlogPost/372170_a_373499]
-
Hodăcenii și-au primit oaspeții cu colac, cozonac, jin ars și cu o urare proprie: „Bine-mi pare c-ați venit,/ Că demult v-am tot dorit./ Bine-mi pare c-ați intrat,/Că demult v-am așteptat/Tot cu pită și cu sare/ Și cu veselie mare.” Căsuța din Solovăstru este alcătuită din: tindă, casa dinainte și casa dinapoi. În tindă (hol, prispă) se țineau produse pentru a fi ferite de ploaie și se agățau la uscat: cucuruzi, cununi de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
să ai grijă de părinți, de copii și de nepoți, loc sub soare avem cu toții că ni l-a dat dumnezeu, dar ne-au prigonit hăitașii ce s-au transformat în hoți. ne-au furat focul din vatră și cu pita de pe masă ne-au lăsat săraci cu duhul, furând tot ce-au apucat hai, ioane, vin băiete, vino mai repede-acasă că rămânem fără țară, ne scot țara la mezat! marți, 11 decembrie 2012 Referință Bibliografică: ioane / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe
IOANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ioane_ion_ionescu_bucovu_1355208983.html [Corola-blog/BlogPost/351645_a_352974]
-
toate, chiar și năpastele: “De ce bunicii legau roșii, / De ce săpau ei doi, grădina, / Pesemne-așa știau, frumoșii, / Să se cunune cu lumina - // De ce tot repetau, tot anul, / Un fel de munci neistovite, / Pesemne-așa știa țăranul / Să coacă timpul, făcând pite - // De ce și banii în batiste, / Ce îi puneau, atât de greu / Îi mai scoteau, ca să existe, / Pesemne știe Dumnezeu -//De ce coceni, și pui, și vie / Și nuci, și vin, și apă, și / Pământ - strângeau ca bogăție / Și numai munca, zi
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
bun, și răul - // Să nu cumva să te oprești, / Să ai cumva vreo îndoială, / Căci tânăr, ai să-mbătrânești / De blestemata ta croială - // Să nu cumva, preț de-o clipită, / Să vrei odihna fără moarte, / Căci nici colegul tău de pită / Povara ta, nu o s-o poarte - // Nu te opri! E-atâta de rău... / Vei fi atunci atât de greu / În Univers , că-n locul tău / Nu va păși nici Dumnezeu!... Cât îți va pare că greșești, / Și poate ai, în
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
prezintă obiceirile omului de la sat în preajma marilor sărbători creștine precum Crăciunul și Paștele. Dorina Șovre în poezia „În ajun dă Crășiun“ înfățișează pregătirile ce se fac în gospodării în Ajun de Crăciunului, dar și obiceiuri rurale precum pițărăii. „Fașe mama pită-n țăst / Șî frământă la colași, / Vre după atâta post, / Să-i împartă la sărași. Dîn cigane fur cârnaț / Șî îl mânc cu colășei, / Șăge soru-mea-n târnaț / Să plecăm în pițărăi.“ Colăceii (pâinea) și cârnațul înseamnă bogăția casei. Țăranul din
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]