400 matches
-
Polona 105. 8056. Vasilescu Maria, 6 apartamente, București, str. Serg. N. Pamfil 19. 8057. Vidrighin Stan, 11 apartamente, București, b-dul Dacia 7 8058. Voinescu Amelia, 3 apartamente, București, str. Toamnei 59. 8059. Veniamin Lascăr și Irina, 8 apartamente, București, str. Pitar Moș 27, str. Transilvaniei 11, Calea Victoriei 101, Sinaia, str. 6 Martie 21. 8060. Vântu Ion și M., 15 apartamente, București, str. Schitu Dârvari 16, str. C. A. Rosetti 24. 8061. Dr. Vintilă Gh., 2 apartamente, București, str. Alex. Lahovari 7
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
2 65. Necunoscut numele, str. Petre Cretu 17 66. Mândrea Ștefan, str. Pictor Negulici 8 67. Necunoscut numele, str. Pictor Negulici 22 68. I. Nenciu, str. Pictor Negulici 24 69. Ionescu Aurel, str. Pictor Rosenthal 117 70. Bădița Elenă, str. Pitarul Cristache 14 71. Dobrescu Iancu, str. Primăverii 91 72. Demetrescu Victoria, str. Puccini 13 73. Necunoscut, str. Puccini 15 74. Maria și C-tin Sroianovici, str. Robert de Fleurs 13 75. Necunoscut, str. Robert de Fleurs 5 76. Branisteanu Lucretia
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
, Alexandru (12.I.1846, Fălticeni - 20.IX.1883, Iași), filolog și folclorist. Fiu al pitarului Dimitrachi Lambrior, L. rămâne orfan de ambii părinți la vârsta de cinci ani. Urmează școala primară la Fălticeni, Târgu Neamț și Piatra Neamț, iar în 1860 intră ca bursier la Gimnaziul Central din Iași. Se înscrie apoi la Facultatea de Litere
LAMBRIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287740_a_289069]
-
BUJOREANU, Ioan M. (3.VIII.1834, București - 1.VIII.1899, București), prozator și dramaturg. Este fiul Raliței (sau Ralu, n. Lupoianul) și al pitarului Mihalache Bujoreanul. B. își face studiile în pensioane particulare și la Colegiul „Sf. Sava” din București. Ocupă slujbe în administrație, e judecător de tribunal la Ploiești, avocat, redactor și director la „Monitorul oficial”. A editat câteva colecții de texte juridice
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
BĂLCESCU, Nicolae (29.VI.1819, București - 29.XI.1852, Palermo, Italia), istoric și prozator. Părinții lui B. erau originari din Bălcești (județul Vâlcea), unde mama, Zinca Bălcescu (care și-a păstrat numele de familie și după căsătoria cu pitarul Barbu sin Petre, tatăl lui B.), avea o moșie. Făceau parte din mica boierime, cu averea mereu în scădere după bejenia din vremea răscoalei lui Tudor Vladimirescu și după moartea prematură a tatălui, în 1824. B. și-a început instrucția
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
ziarul „Cantor de avis și comers” (1837-1855), devenit, în 1843, „Vestitorul românesc”, și buletinul oficial al Țării Românești. Din 1836 până în 1853, la Buda, face să apară „Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească”. În 1845 primește rangul de pitar, apoi, în 1853, pe cel de serdar. Modest alcătuitor de calendare destinate satelor și târgurilor (1818, 1825), cuprinzând sfaturi cu privire la meșteșuguri și agricultură, pilde morale, traduceri (Adelaida sau Păstorița alpicească, după Marmontel, din calendarul pe 1825, îi este atribuită), C.
CARCALECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
Externe. La aceeași dată, Vasile Lascăr a devenit și ministru interimar de Finanțe, ca urmare a demisiei din guvern a lui George Cantacuzino-Râfoveanu1969. Vasile Lascăr s-a născut la 3/17 noiembrie 1852 în comuna Șomănești, județul Gorj, în familia "pitarului și apoi serdarului Emanoil Lascăr"1970, mama sa fiind Raluca Urdăreanu care provenea dintr-o "veche familie boierească gorjeană"1971. Vasile Lascăr "a început să învețe carte la Tg-Jiu, în școala bătrânului Stanciovici"1972, iar în perioada 1864-1872 a urmat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
unde nu trebuia. El a căzut, leșinând de durere, iar eu am fost dată afară din liceu timp de două zile. Mi se mai întâmplase asta la șapte ani, la Școala de maici din 37 CELE MAI VECHI AMINTIRI strada Pitar Moș, când m-am așezat cu o mătură în mână după ușa clasei, vrând să dau cu ea într-o călugăriță cruntă care ne tot amenința cum că, dacă nu suntem cuminți, vine dracul să ne bată. Eu, ca un
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
putut, l-am lovit probabil unde nu trebuia. El a căzut, leșinând de durere, iar eu am fost dată afară din liceu timp de două zile. Mi se mai întâmplase asta la șapte ani, la Școala de maici din strada Pitar Moș, când m-am așezat cu o mătură în mână după ușa clasei, vrând să dau cu ea într-o călugăriță cruntă care ne tot amenința cum că, dacă nu suntem cuminți, vine dracul să ne bată. Eu, ca un
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Nu-i simplu sămi amintesc atâtea lucruri. Da’ cum și-o face omul cu mâna lui nu i-o face nici ucigă-l toaca. Așa că, la drum băiete!... Într-un zapis de la 17 decembrie 1701 (7210) citim: „Toader Albotă vel pitar, și cu femeiia mea, Maria,...mărturisim cu acest...zapis al nostru la mîna...ginerelui nostru Sandul Crupenschi vel medelnicer, precum i-am vîndut un loc de casă pe Ulița Mare, între casăle Ghică-i și între casăle lui Becher”. Apoi „Sandul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sau croitorii. Ba au dughene și cusătoresele. Tocmai la o cusătoreasă mă gândeam și eu, fiule. La „Stana țiganca cusătoare”, care la 27 ianuarie 1762 (7270) mărturisește: „văzînd eu că n-am nădejde de viiața mea am chemat pe Dumitru, pitarul mitropolitului Iacov, și l-am trimes la părintele vlădica egumen de la Dancu de i-au făcut știre pentru sfîrșitul mieu, fiindcă am cumpărat o dugheană, dar locul este al sfinții sale. Și văzînd sfîrșitul mieu, l-am dat iarăși la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ferestre purpurii și cornișe albastre. Și tocmai acum, când, purtîndu-și duminica bluzițele ei pastelate și fustele ecosez prinse cu un mare ac se siguranță cu piatră striată, Gina era atât de feminină; acum când ne plimbam pe traseele noastre de pe Pitar Moș, Bulevard, Piața Cosmonauților și când eu mă simțeam mai capabil să uit și să iau totul de la capăt, ea devenea mai rece, de nerecunoscut. Părea că tot ce face este numai rutină, și o rutină tot mai relaxată. Numai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
schimonosiți” (sau manieriști, în sensul lui G.R. Hocke...) și autorul Paginilor bizare. În fond, Călinescu însuși e un „sensibil schimonosit”, un manierist genial cu bovarismul clasicității... De o „încîntătoare neghiobie”, amestec de „idei culte și de naivități”, unele versuri ale pitarului Hristache par, în lectura inversă a lui Călinescu, „fabricate” de Urmuz. Proza „excepțională și revoluționară” a lui D. Anghel părăsește „adesea pe nesimțite” comparația simplă „pentru o asociație plastică, dînd naștere la un univers nou fantastic, creat după legi absurde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fină! - ca un simbol al acestei categorii artistice: „muzica orientală prin monotonia și chiar obscenitatea ei, amestecată însă cu delicate urcușuri lirice, poate sluji ca simbol al acestei categorii de autori care a dat pe Anton Pann (și înainte pe pitarul Hristache), pe Caragiale, pe Minulescu, pe Barbu (care se crede așa de altfel decît Arghezi), pe Arghezi, pe Mateiu Caragiale, pe Urmuz și alții, pe marii sensibili schimonosiți”. Poezia ludică a lui Arghezi din Hore este plasată - apoi - în zona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
adaptat de la un Torca, asemenea apelative fiind relativ frecvente în onomastica evului mediu românesc. Unul este atestat chiar în spațiul altui Torcești decât al nostru, cel de lângă Adjud, acum dispărut. Într-adevăr, un zapis de vânzare-cumpărare menționeasă pe un „Chirac pitar din bătrânul Torcăi”. Prezența turanicilor în apropierea satului Torcești de pe apa Bârladului, acesta care face obiectul discuției noastre, se probează arheologic prin descoperirea întâmplătoare a mormântului unui nomad, al cărui schelet a fost găsit la un loc cu craniul, părți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Puiești, ucenicul maeștrilor Chiriac, București și LenepvenParis, compozitor de cântări populare și bisericești. Gr. Crețu însemna și numele multor tutoveni abonați la deosebite jurnale și cărți și anume: la Albina Română din 1829 Aga Al. Miclescu; la Geografia Daciei de pitarul V. Popescu (Neofit Scriban, Iacob Fătu ș.a. și pitar I. Zăhărescu; la Anthologhiu, Neamț 1840 ierom. Antonic din mănăstirea Urguești, la Jurnalul de Galați (1850) spătarul C. Miclescu, serdarii G.Nicolau, Gr. Dănuleț, căpitan C. Costachi I(osif) Patrichi (Popescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cântări populare și bisericești. Gr. Crețu însemna și numele multor tutoveni abonați la deosebite jurnale și cărți și anume: la Albina Română din 1829 Aga Al. Miclescu; la Geografia Daciei de pitarul V. Popescu (Neofit Scriban, Iacob Fătu ș.a. și pitar I. Zăhărescu; la Anthologhiu, Neamț 1840 ierom. Antonic din mănăstirea Urguești, la Jurnalul de Galați (1850) spătarul C. Miclescu, serdarii G.Nicolau, Gr. Dănuleț, căpitan C. Costachi I(osif) Patrichi (Popescu), prof. de limba latină, C. Alexandrescu, G(avril) Constantinovici
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Smirna. 54 Difuzia s-a datorat în special progromurilor pe care le îndurau evreii în Imperiul țarist. 55 Să ne amintim, de pildă, de demnitățile publice (ban, vornic, logofăt, spătar și pârcălab), dar și de cele de curte (paharnic, vistiernic, pitar, sluger și postelnic). 56 A fost un obstacol care explică, de exemplu, izolarea naturală a balticilor, feriți de primejdia asimilării. 57 Ne referim la oferirea unor condiții optime locuirii (nu numai soluri fertile, ci și păduri etc.). 58 Kievul se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
originea strămoșilor lui Vasile Iurașcu, "neam de mazili din ținutul Hotinului"26, Augustin Z. N. Pop sare tocmai în Țara-de-Jos, "la Ursu Iurașcu, cel căpitan de Covurlui, care l-a avut de fiu pe Iordache lurașcu, căsătorit cu Maria, fiica pitarului Neculai Kogălniceanu" și de la acest fiu l-ar fi avut de nepot pe Vasile Iurașcu, bunicul lui Eminescu. După cîte știm, Gh. Ghibănescu n-a îndrăznit să afirme categoric această filiație 27. Dar Augustin Z. N. Pop afirmă cu curaj
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
39). Supărarea lui Sion era și mai mare, cînd el, boier din neam vechi, se vedea cu titlul numai de paharnic și lăsat în urma acestor proaspăt căftăniți. Este necesar să înșirăm rangurile boierești, în ascensiunea lor, din acea vreme: șătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, paharnic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier și logofăt 87. Sion ne dă o mulțime de exemple de oameni (de jos), chiar simpli țărani, slujitori pe la curțile marilor boieri sau pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
care se zbate în ultimul timp. Cu începere din ziua de 13 ianuarie a.c., preoții catolici din cuprinsul țării vor ține predici ocazionale după care vor începe propaganda de lămurire. [...] În ziua de 13.01.1946, călugărița I.L. de la Institutul Pitar Moș a ridicat de la Nunciatura Papală una valiză cu tot felul de broșuri și cărți pretinse de propagandă religioasă catolică, material care a fost adus de la Vatican prin intermediul Misiunii Americane în săptămâna trecută.” Nota nr. 29 21 ianuarie 1946: „În
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
1733-1735;1748-1752) ne face cunoscută existența familiei Săvoiu, primul proprietar al moșiei Lupoaia. Săvoii au reprezentat pentru Gorj o familie de boieri patrioți. O personalitate importantă a fost Constantin Săvoiu-Surcel ctitor de școli și biserici În secolul al - XIX - lea. Pitar ca și rang boieresc a trăit Între 1812- 1878. Avea moșii la Lupoaia, Borăscu, Urdari, Groșerea, Craiova, Tg.Jiu. Pe plan politic, Constantin Săvoiu, a fost ales de mai multe ori, deputat de Gorj și senator de Mehedinți, fiind cunoscut
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fata medelnicerului An drei, fina boierului. Cu 500 de taleri sunt înzestrate o serie de fete sărace și orfane, fiicele unor mici boieri sau negustori, apropiați ai boierului, Marghioala și Eufrosina, fiicele răposatului cămăraș Mihalache, copila serdarului Neculaie, cea a pitarului Iane, a lui Hagi Ioniță, (aceasta murind între timp, banii au fost dați altei fete), și, în fine, Marghiola, fiica Elenei Drugănească. Iată înzestrate dintr-un foc numai puțin de 28 de fete. Dar nu toți boierii sunt atât de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că săto ri i le și ca rie re le lor știm, în momentul de față, foarte puține lucruri. În ceea ce privește identitatea Mariei Filipescu, lucrurile se prezintă un pic altfel. Istoricul Paul Cernovodeanu crede că era fiica lui Grigore Filipescu, mare pitar, și a Voi chi ței, deoarece cei doi apar ca semnatari ai scrisorii de angajament semnată de Ma ri ca la 20 septembrie 1731. Dar din testamentul marelui pi tar Grigore Filipescu re ie se că el nu a fost
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
12 zloți, pentru vistieria domnească și în viitor, mai mult, să nu fie purtat în judecăți"701. O altă relație documentară, de această dată de la Vasile Lupu, din 1637, menționează la încheierea judecății: Iar acest slujitor credincios al nostru, Apostol pitar a câștigat și a depus fierîe în visteria domniei mele. Acesta va avea dreptul să stăpânească moșia cu tot venitul ei; iar altul, datorită acestei pâri, să nu aibă dreptul la aceste părți în veci și nimeni altul să nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]