169 matches
-
care i-a repartizat toți oamenii de încredere la munci de răspundere în închisoare, dar și în ateliere. În paralel, pentru a obține aprobarea pentru pornirea bătăilor, a purtat discuții repetate cu Sucegan, arătându-i că există două tabere între „piteșteni”: cei care vor să se reabiliteze și rezistenții. Popa încerca să se acopere obținând acordul Securității. Pentru a fi și mai convingător, el le-a prezentat atât lui Matei, cât și lui Sucegan informații primite de la diverși deținuți, printre care
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Reacția majorității a fost una de semiizolare și mefiență, și ea s-a menținut după ieșirea din închisori, ba chiar și după 1989 în foarte multe cazuri. Există numeroase mărturii scrise ale foștilor deținuți politici care reclamă ciudățenia loturilor de „piteșteni” întâlnite prin închisori: cu toții erau închiși, neîncrezători și cu privirile fixate într-un colț. Atitudinea aceasta s-a păstrat după eliberare din mai multe motive: în primul rând, umilințele la care au fost supuși și în libertate, când erau în
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sezon fotbalistic să apară în mod evident efectul măsurilor luate.” Cu prilejul meciului de campionat „U” Cluj Dinamo Pitești, disputat la 1 iulie 1963, are loc debutul celui mai tânăr fotbalist care a jucat până în zilele noastre în Divizia A: piteșteanul Nicolae DOBRIN. Acesta avea doar 15 ani, 1 lună și 25 de zile. Tot în același an, pe 10 august, se anunță că Biroul F.R.F., analizând condițiile în care s-au disputat unele jocuri din returul Campionatului Diviziei B, seria
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
doritori puteau cumpăra tablouri cu fotografia viitorului domn408. O altă legătură simbolică era stabilită de același ziar la 11 mai între locul în care se stabilise cartierul general al lui Tudor Vladimirescu și spațiul din care noul domnitor se adresase piteștenilor. Prezența în sala Parlamentului, în momentul depunerii jurământului, la 10 mai, a Mitropolitului Primat, însoțit de un număr important de clerici, scotea în evidență și mai mult importanța acordată de oficialii români actului săvârșit. După ce noul șef al statului se
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
că altminteri acestea s-ar pierde. *Mă mir că există recenzenți pentru Marele cîntec de Mihail Diaconescu. Normal ar fi ca aceștia să decline oferta, întrucît, aproape sigur, le lipsește competența în domeniul istoriei străromâne. În ciuda simpatiei mele pentru romancierul piteștean, nu m-aș apuca de o asemenea treabă. Îmi amintesc că Perpessicius citează undeva o mărturie a lui Edmond Jaloux, care refuza cinstea de a scrie despre biografiile romanțate, numeroase atunci, „cîtă vreme nu stăpînește singur datele istoriografice, deopotrivă cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un studiu relativ la o trăsătură specifică a literaturii germane - „caracterizarea dinamică” -, probabil un fragment din lucrarea de licență, acesta sub numele real. Ulterior tânărul critic colaborează frecvent la revista lui C. Rădulescu-Motru, semnând îndeobște cu pseudonimul inspirat de numele parcului piteștean, rareori apelând la altele (Petru Străinu și Infra). Cea mai mare parte a textelor și-o strânge în volumul Cronici literare, apărut în 1914. După declanșarea conflagrației mondiale, fiind concentrat ori elev al școlii de ofițeri, scrie puțin. Mai publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
informații de la puțini deținuți. În schimb, au murit aici cel puțin trei oameni din cauza TBC-ului contractat în urma bătăilor și a condițiilor grele de la Pitești: Matei Rusvid, Frederic Cordun și Ilie Sireteanu. 6. Gherla Grupuri implicate. Tatonări Primul transport de 'piteșteni' a ajuns în Gherla pe 7 iunie 1950 și i-a cuprins, printre alții, pe Alexandru Popa 'Țanu', Vasile Pușcașu, Mihai Livinschi, Constantin Bogos, Vasile Andronache, Octavian Zbranca și Viorel Negrilă. După câteva zile a mai sosit un transport în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
alese au fost Virgil Finches și Ion Bologan. Încurajări din partea Securității au apărut în iulie 1950, la o vizită a lui Marin Jianu și Teodor Sepeanu. Însoțiți de Sucegan, cei doi au mers la camera 107, unde erau închiși foști 'piteșteni', printre care Gheorghe Popescu, Petre Sârbu, Marin Aldea și Crăciun Oprea; în urma discuțiilor, Jianu le-a spus: 'Veți putea continua acțiunea dela Pitești și în acest penitenciar, însă să aveți grije să păstrați conspirativitatea. În această problemă veți putea sta
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
erau repartizate de Popa doar acoliților săi. Ioan Cerbu amintește că Popa l-a ajutat pe Viorel Negrilă cu pachete și cu streptomicină. La începutul lui septembrie 1950, Matei i-a cerut lui Popa 'Țanu' o listă cu 30 de piteșteni care pot fi folosiți ca agresori, întrucât Sucegan primise aprobarea de la București, astfel că Popa a cerut înființarea unei camere de bătăi și la 96, unde era închis Pușcașu. În plus, a cerut transferul lui Murărescu și Romanescu în acea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
momentul arestării era student la Facultatea de Medicină. Se pare că a fost torturat la camera 2-parter prin aprilie 1950. Transferat la Canal, a colaborat cu acțiunea, devenind șef al brigăzii 14. L-a torturat inclusiv pe unchiul său, avocatul piteștean Marin Pițigoi, membru marcant PNȚ.. Transferat la Aiud în 1953, a lucrat în fabrică și s-a menținut pe poziții de colaborare cu regimul comunist. Fuchs Condamnat la doi ani de închisoare, se pare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la Pitești, Pătrășcanu amintind că în martie 1950 a fost schingiuit de Țurcanu pentru că a prevenit alți deținuți asupra acțiunii. A trecut prin numeroase camere și a fost martorul uciderii lui Cornel Niță. Transferat la Gherla cu primul lot de piteșteni, în iunie 1950, a fost folosit ca planton și în infirmerie pentru a obține informații de la victime, dar, după o lună jumătate de activitate, a fost scos din echipa sanitară pentru că îi proteja pe deținuți. A fost transferat, în mai
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dus la Văcărești, unde s-a încercat influențarea sa. Maxim a refuzat să facă declarații în timpul procesului pentru că a observat că grefierul nu le consemna. A mai trecut prin închisoarea din Aiud, unde s-a împrietenit cu un alt fost 'piteștean', Justin Ștefan Paven, iar după o grevă a foamei din cauza condițiilor proaste impuse de comandantul Gheorghe Crăciun, a fost transferat disciplinar la Gherla. Prin vara lui 1959 a fost mutat înapoi în Aiud, unde a trecut și prin reeducare. A
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
săptămâni fără să fie torturat, întrucât informațiile erau deja cunoscute. Procesul său s-a desfășurat în aprilie 1949 la Sibiu și a primit o condamnare de 3 ani de închisoare, într-un lot din care mai făceau parte, dintre viitorii 'piteșteni', Constantin Jitariuc și Marcel Armeanu. A fost dus pentru executarea pedepsei la Aiud (prin vara lui 1949), iar din decembrie 1949, la Pitești. După vreo două săptămâni de carantină, în luna ianuarie a fost repartizat la camera 4-spital, unde i-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care i-a repartizat toți oamenii de încredere la munci de răspundere în închisoare, dar și în ateliere. În paralel, pentru a obține aprobarea pentru pornirea bătăilor, a purtat discuții repetate cu Sucegan, arătându-i că există două tabere între 'piteșteni': cei care vor să se reabiliteze și rezistenții. Popa încerca să se acopere obținând acordul Securității. Pentru a fi și mai convingător, el le-a prezentat atât lui Matei, cât și lui Sucegan informații primite de la diverși deținuți, printre care
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Reacția majorității a fost una de semiizolare și mefiență, și ea s-a menținut după ieșirea din închisori, ba chiar și după 1989 în foarte multe cazuri. Există numeroase mărturii scrise ale foștilor deținuți politici care reclamă ciudățenia loturilor de 'piteșteni' întâlnite prin închisori: cu toții erau închiși, neîncrezători și cu privirile fixate într-un colț. Atitudinea aceasta s-a păstrat după eliberare din mai multe motive: în primul rând, umilințele la care au fost supuși și în libertate, când erau în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de Émile Faguet, din care făceau parte, printre alții, Émile Picot și Mario Roques. Între 1908 și 1909, ținuse cursuri de limba și literatura română la École des Langues Orientales Vivantes. Întors în țară, devine un animator al vieții culturale piteștene, grație îndeosebi artei lui de conferențiar. Societatea Scriitorilor Români îl primește în rândurile ei. O primă tentativă, din 1915, de a ajunge suplinitor la Catedra de istoria literaturii române și estetică literară de la Facultatea de Litere, eșuează. Abia peste trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
sănătate. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu P.S. A Încetat polemica „Șt. Gorovei și autorii „Monografiei”, care a stârnit atâtea nemulțumiri? Mai știți ceva de semicentenarul liceului No. 2? Se mai ține serbarea? Aveți numărul din „Secera și Ciocanul” piteștean, despre care mi scrieți? Eu posed un număr În plus, pe care Vi l-aș putea trimite. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”5 iunie 1971”> Iubite domnule Dimitriu, Sper că atunci, când te vor ajunge aceste rânduri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mama ei era româncă (mi se pare soră cu mama lui Ciurea, de la care puteți afla mai multe). Tatăl ei Oscar Pursch era compozitor talentat, fiul lui „Papa Pursch” șeful muzicii militare (Rgt. 4 Argeș) din Pitești, foarte iubit de piteșteni, mai ales de tineret, că-i făcea pe plac, cântându-i arii preferate. Oscar Pursch a murit la Turtucaia În fruntea muzicii sale, pe care un neghiob de comandant o băgase În foc fără camuflaj, astfel că a oferit o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Cel inteligent trebuie totdeauna să cedeze . Da, profesorul Marin Bădescu, de la liceul „N. Bălcescu” din Pitești, ca și directoarea liceului, d-na Rotăreasa, m-au invitat de pe acum ca „invitat de onoare” la sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimei” piteștene. Acolo domnește o cu totul altă atmosferă. Am rostit - improvizând - căci nu mă așteptam să fiu solicitat și, după cum ai citit și mata În „Secera și Ciocanul”, cuvântul meu a fost În special relevat, ca „emoționant” - debitând de fapt amintiri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
care sunt obligat s-o scriu - Vă voi trimite-o cu plăcere. Vă voi comunica la timp data ținerii ei. Deocamdată ciclul de conferințe e În organizare. De asemenea veți ști și data sărbătoririi a 75 ani de la Înființarea „Junimii” piteștene. În ceea ce privește pe pictorul Rubin, e bine să Vă adresați Comunității Cultului Mozaic din RSR, str. Sf. Vineri No. 9 (Sectorul IV) sau personal (invocând numele meu, căci mi-a fost elev) lui Moses Rosen, Șef rabin al Cultului Mozaic, str.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fel de corespondență? (Poate bibliografie?) Îmi pare bine că d. Nichita este avertizat. Când veți fi la noi, vom vorbi pe larg despre persoana respectivă. Vă dau și eu o dată care Vă interesează: Aniversarea celor 75 ani de la Înființarea „Junimei” piteștene are loc la 23 aprilie (Sf. Gheorghe) 1972. Conferința mea despre „Actualitatea principiilor pedagogice ale lui Goethe” va avea loc În mai 1972. Subiectul s-a aprobat, ziua nu s-a fixat Însă. Vă aștept cu nerăbdare la Buftea, unde
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sau, când a fost vag pomenită (fără numele instituțiilor) a fost dată ca fiind executată de niște profesori anonimi. Ramolisment, spun unii; invidie și rea credință, zic eu. Dar... să trec peste aceasta! Sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimii” piteștene s-a amânat pentru la toamnă, la deschiderea cursurilor. Am fost invitat de pe acum de organizatori, scriindu-mi că voi fi „vioara Întâia” la această sărbătorire, deși am fost doar elevul liceului (Președinte al „Junimii” și director al revistei cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cei din Suceava, că ați reușit să aduceți Filarmonica de la Iași. Folticenenii nu-s dornici de așa ceva? Acum, mai ales, când au local de teatru frumos? Unde aveam noi așa ceva pe timpul nostru! Trimit un număr (ultimul din 1972) din „Junimea” piteșteană. Deocamdată n-am decât 2 numere, dar i-am cerut profesorului Bădescu și-i voi trimite și d-lui prof. Popa, care, În curând, va Încheia contractul cu Minerva pentru lucrările sale de folclor. Toate urările noastre de sănătate și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
se duce. Nu mâncă nimic, nu voia să ia nici un medicament. Acum e mai bine; dar are momente de mare zăpăceală. Medicii: ramolisment progresiv. Deh! la mai 88 ani. Aseară 1 febr. la televizor a fost numărat printre cei trei piteșteni iluștri și el. Îi transmit mereu salutările matale pe care ți le trimit și eu Împreună cu acelea alor mei pentru d-na matale și matale, iar din parte-mi și sărutări de mână. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Frecvență mare are, în același mediu, și iată cu funcție de evocare/identificare (utilizat pentru prezentarea invitațiilor la emisiune și mai ales în prezentarea mișcărilor − de persoane și poziții de joc - în emisiunile sportive). Iată acum o nouă acțiune... a... formației piteștene dar balonul a ajuns undeva în jumă(ta)tea de teren a formației gălățene, a respins Marius Dinu, Dinu în po(se)sia mingii și iat-acum pă partea stîngă a terenului iată Boștină dă cu capul... a continuat să preia
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]