169 matches
-
momentul arestării era student la Facultatea de Medicină. Se pare că a fost torturat la camera 2-parter prin aprilie 1950. Transferat la Canal, a colaborat cu acțiunea, devenind șef al brigăzii 14. L-a torturat inclusiv pe unchiul său, avocatul piteștean Marin Pițigoi, membru marcant PNȚ.. Transferat la Aiud în 1953, a lucrat în fabrică și s-a menținut pe poziții de colaborare cu regimul comunist. Fuchs Condamnat la doi ani de închisoare, se pare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la Pitești, Pătrășcanu amintind că în martie 1950 a fost schingiuit de Țurcanu pentru că a prevenit alți deținuți asupra acțiunii. A trecut prin numeroase camere și a fost martorul uciderii lui Cornel Niță. Transferat la Gherla cu primul lot de piteșteni, în iunie 1950, a fost folosit ca planton și în infirmerie pentru a obține informații de la victime, dar, după o lună jumătate de activitate, a fost scos din echipa sanitară pentru că îi proteja pe deținuți. A fost transferat, în mai
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dus la Văcărești, unde s-a încercat influențarea sa. Maxim a refuzat să facă declarații în timpul procesului pentru că a observat că grefierul nu le consemna. A mai trecut prin închisoarea din Aiud, unde s-a împrietenit cu un alt fost 'piteștean', Justin Ștefan Paven, iar după o grevă a foamei din cauza condițiilor proaste impuse de comandantul Gheorghe Crăciun, a fost transferat disciplinar la Gherla. Prin vara lui 1959 a fost mutat înapoi în Aiud, unde a trecut și prin reeducare. A
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
săptămâni fără să fie torturat, întrucât informațiile erau deja cunoscute. Procesul său s-a desfășurat în aprilie 1949 la Sibiu și a primit o condamnare de 3 ani de închisoare, într-un lot din care mai făceau parte, dintre viitorii 'piteșteni', Constantin Jitariuc și Marcel Armeanu. A fost dus pentru executarea pedepsei la Aiud (prin vara lui 1949), iar din decembrie 1949, la Pitești. După vreo două săptămâni de carantină, în luna ianuarie a fost repartizat la camera 4-spital, unde i-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care i-a repartizat toți oamenii de încredere la munci de răspundere în închisoare, dar și în ateliere. În paralel, pentru a obține aprobarea pentru pornirea bătăilor, a purtat discuții repetate cu Sucegan, arătându-i că există două tabere între 'piteșteni': cei care vor să se reabiliteze și rezistenții. Popa încerca să se acopere obținând acordul Securității. Pentru a fi și mai convingător, el le-a prezentat atât lui Matei, cât și lui Sucegan informații primite de la diverși deținuți, printre care
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Reacția majorității a fost una de semiizolare și mefiență, și ea s-a menținut după ieșirea din închisori, ba chiar și după 1989 în foarte multe cazuri. Există numeroase mărturii scrise ale foștilor deținuți politici care reclamă ciudățenia loturilor de 'piteșteni' întâlnite prin închisori: cu toții erau închiși, neîncrezători și cu privirile fixate într-un colț. Atitudinea aceasta s-a păstrat după eliberare din mai multe motive: în primul rând, umilințele la care au fost supuși și în libertate, când erau în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pur și simplu suprimată". Între cei, nu foarte mulți, care au rupt acest văl al tăcerii s-a aflat și Costin Merișca. Prima sa carte, Tărîmul Gheenei, a fost un "roman" memorialistic de sertar, cum va remarca Paul Goma: "Primul "piteștean" care și-a scris Patimile în România, înainte de a primi (în decembrie '89) autorizație de la polițiune (un adevărat text-de-sertar; sau... pașaport-pentru-eșafod) este Costin Merișca". (În paranteză fie spus, încă o carte de sertar ce demonstrează în contra celor ce au susținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
auzi din Paris: "Aici Monica Lovinescu". Mă felicită pentru apariția mea în filmul documentar Treptele căderii, realizat de doi cineaști francezi. Eram de-a dreptul copleșit de surpriză și de emoție". În finalul Tragediei Pitești, supraviețuitorul diabolicului experiment apreciază drama piteștenilor mult mai lungă și mai complicată decît se crede în general; teroarea intrată în oase, ne spune, n-a mai ieșit din noi ani de zile. Aflați în libertate, s-au izolat singuri, stăpîniți, unii dintre ei, și acum de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de liceu (era în ultimul an la Liceul Comercial din Botoșani), este trimis la Tîrgșor pentru reeducare prima condiție fiind demascarea celor din afară. Strămutat, în scurt timp, la Gherla, aici va începe reeducarea după modelul Pitești reeducatori fiind doi "piteșteni", Bărgăoanu și Dimischi. În afara bătăilor pînă la leșin, era trecerea "la poziție": "Stăteam ore în șir în poziții incomode, fără să avem voie să mișcăm. Reeducatorii au recurs la tot ce se poate imagina: picătura chinezească, ținutul cu capul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
acestei neașteptate deconspirări, regimul comunist, care umbla la ora aceea să-și îmbunătățească imaginea în lume, a fost nevoit să reacționeze. 7) Ca să-și localizeze culpa, fiindcă altfel ar fi trebuit să facă o baie de sînge cu aproape toți piteștenii, regimul comunist i-a ales drept țapi ispășitori pe legionari; alegerea n-a fost întîmplătoare, fiindcă se știa că legionarii erau adversarii cei mai de temut ai regimului comunist și ei nu se bucurau nici de simpatia marilor democrații din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
sănătate. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu P.S. A Încetat polemica „Șt. Gorovei și autorii „Monografiei”, care a stârnit atâtea nemulțumiri? Mai știți ceva de semicentenarul liceului No. 2? Se mai ține serbarea? Aveți numărul din „Secera și Ciocanul” piteștean, despre care mi scrieți? Eu posed un număr În plus, pe care Vi l-aș putea trimite. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”5 iunie 1971”> Iubite domnule Dimitriu, Sper că atunci, când te vor ajunge aceste rânduri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mama ei era româncă (mi se pare soră cu mama lui Ciurea, de la care puteți afla mai multe). Tatăl ei Oscar Pursch era compozitor talentat, fiul lui „Papa Pursch” șeful muzicii militare (Rgt. 4 Argeș) din Pitești, foarte iubit de piteșteni, mai ales de tineret, că-i făcea pe plac, cântându-i arii preferate. Oscar Pursch a murit la Turtucaia În fruntea muzicii sale, pe care un neghiob de comandant o băgase În foc fără camuflaj, astfel că a oferit o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Cel inteligent trebuie totdeauna să cedeze . Da, profesorul Marin Bădescu, de la liceul „N. Bălcescu” din Pitești, ca și directoarea liceului, d-na Rotăreasa, m-au invitat de pe acum ca „invitat de onoare” la sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimei” piteștene. Acolo domnește o cu totul altă atmosferă. Am rostit - improvizând - căci nu mă așteptam să fiu solicitat și, după cum ai citit și mata În „Secera și Ciocanul”, cuvântul meu a fost În special relevat, ca „emoționant” - debitând de fapt amintiri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
care sunt obligat s-o scriu - Vă voi trimite-o cu plăcere. Vă voi comunica la timp data ținerii ei. Deocamdată ciclul de conferințe e În organizare. De asemenea veți ști și data sărbătoririi a 75 ani de la Înființarea „Junimii” piteștene. În ceea ce privește pe pictorul Rubin, e bine să Vă adresați Comunității Cultului Mozaic din RSR, str. Sf. Vineri No. 9 (Sectorul IV) sau personal (invocând numele meu, căci mi-a fost elev) lui Moses Rosen, Șef rabin al Cultului Mozaic, str.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fel de corespondență? (Poate bibliografie?) Îmi pare bine că d. Nichita este avertizat. Când veți fi la noi, vom vorbi pe larg despre persoana respectivă. Vă dau și eu o dată care Vă interesează: Aniversarea celor 75 ani de la Înființarea „Junimei” piteștene are loc la 23 aprilie (Sf. Gheorghe) 1972. Conferința mea despre „Actualitatea principiilor pedagogice ale lui Goethe” va avea loc În mai 1972. Subiectul s-a aprobat, ziua nu s-a fixat Însă. Vă aștept cu nerăbdare la Buftea, unde
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sau, când a fost vag pomenită (fără numele instituțiilor) a fost dată ca fiind executată de niște profesori anonimi. Ramolisment, spun unii; invidie și rea credință, zic eu. Dar... să trec peste aceasta! Sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimii” piteștene s-a amânat pentru la toamnă, la deschiderea cursurilor. Am fost invitat de pe acum de organizatori, scriindu-mi că voi fi „vioara Întâia” la această sărbătorire, deși am fost doar elevul liceului (Președinte al „Junimii” și director al revistei cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cei din Suceava, că ați reușit să aduceți Filarmonica de la Iași. Folticenenii nu-s dornici de așa ceva? Acum, mai ales, când au local de teatru frumos? Unde aveam noi așa ceva pe timpul nostru! Trimit un număr (ultimul din 1972) din „Junimea” piteșteană. Deocamdată n-am decât 2 numere, dar i-am cerut profesorului Bădescu și-i voi trimite și d-lui prof. Popa, care, În curând, va Încheia contractul cu Minerva pentru lucrările sale de folclor. Toate urările noastre de sănătate și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
se duce. Nu mâncă nimic, nu voia să ia nici un medicament. Acum e mai bine; dar are momente de mare zăpăceală. Medicii: ramolisment progresiv. Deh! la mai 88 ani. Aseară 1 febr. la televizor a fost numărat printre cei trei piteșteni iluștri și el. Îi transmit mereu salutările matale pe care ți le trimit și eu Împreună cu acelea alor mei pentru d-na matale și matale, iar din parte-mi și sărutări de mână. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Frecvență mare are, în același mediu, și iată cu funcție de evocare/identificare (utilizat pentru prezentarea invitațiilor la emisiune și mai ales în prezentarea mișcărilor − de persoane și poziții de joc - în emisiunile sportive). Iată acum o nouă acțiune... a... formației piteștene dar balonul a ajuns undeva în jumă(ta)tea de teren a formației gălățene, a respins Marius Dinu, Dinu în po(se)sia mingii și iat-acum pă partea stîngă a terenului iată Boștină dă cu capul... a continuat să preia
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
bietul doctor Tomescu, pe un diagnostic al căruia, presupus, se baza doctorul Vineș și care era mort din 1911, devine „vestitul clinician prof. dr. Thomescu”, care a diagnosticat „precis”, etc., etc. (numele său adevărat: T(h)omescu, N. C., 1859-1911, piteștean după naștere, a fost și senator conservator de Ilfov în anul l911, este autor de cărți de specialitate medicală dar nu de cardiologie). E absurd să insistăm. Reținem constarea generală: „o legendă... se menține și astăzi”. Din 1893, de când s-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la parterul hotelului funcționa din 1868 celebra cafenea Kübler, frecventată, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de scriitorii și artiștii epocii; strada care despărțea Palatul Regal de Hotelul Imperial - dispărută și ea - se numea strada Imperială. 117. Hotelul Orient („al Piteșteanului“) funcționa, începând din 1853, în clădirea unui vechi han (în 1872 avea 28 de camere); la parterul hotelului s-a aflat, din anul inaugurării, cafeneaua italianului Francesco Bruzzesi, preluată, după 1877, de fostul căpitan de cursă lungă, dalmațianul Andrei Tripcovici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Kiriazi 129; Lazăr 129; Lazăr Nou 184; de Londra 130; Luvru 114; Macedonia 130; Manuc (Dacia) 128, 130, 142, 218, 255, 266, 303, 380; Metropole 120, 131, 397; Minerva 124; Moldo-Român 130; Negoiu 125; Nemțoaica 130; Neubauer 130; Orient (al Piteșteanului) 116, 129, Orient Nou 104; Oteteleșanu 115; Patria 130; Pesth 118, 130; Princiar 130; Principatele Unite 130; Regal 125; de Rusia 130; Simion 129, 133; Simplon 146, 378, 419; Splendid 116, 129; Stănescu 125; Transilvania 130; Victoria (Calea Victoriei) 113; Victoria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că altminteri acestea s-ar pierde. *Mă mir că există recenzenți pentru Marele cîntec de Mihail Diaconescu. Normal ar fi ca aceștia să decline oferta, întrucît, aproape sigur, le lipsește competența în domeniul istoriei străromâne. În ciuda simpatiei mele pentru romancierul piteștean, nu m-aș apuca de o asemenea treabă. Îmi amintesc că Perpessicius citează undeva o mărturie a lui Edmond Jaloux, care refuza cinstea de a scrie despre biografiile romanțate, numeroase atunci, „cîtă vreme nu stăpînește singur datele istoriografice, deopotrivă cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cultura orașului. Când Îi evocă pe Artur Gorovei, pe E. Lovinescu, se așează În frunte, Încât nu știi dacă nu cumva el i-a lansat ca scriitori... 519 De fapt, Dascălu, muzeografa. 911 serbarea? Aveți numărul din „Secera și Ciocanul” piteștean, despre care-mi scrieți? Eu posed un număr În plus, pe care Vi l-aș putea trimite. 15 Buftea, 5 iunie 1971 Iubite domnule Dimitriu, Sper că atunci, când te vor ajunge aceste rânduri, să fi primit și „Purinor”-ul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
element ce-o punea În inferioritate. Incompetența, comoditatea, lipsa unui ideal spiritual, au generat boicotul, au canalizat ura Întregului colectiv Împotriva noastră, cei de la „Galerie”. 522 În ziarul „Secera și Ciocanul” cerut de mine, se afla reportajul privind Centenarul Liceului piteștean și referiri la profesorul și scriitorul Virgil Tempeanu. 912 Au mai scos un volum cu documente inedite din trecutul acestui liceu („N. Bălcescu”) de mare interes istorico-social. și n-au avut la dispoziție cele 2 ½ milioane (să fie adevărat?), cum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]