281 matches
-
deppei (III Costă Rica) Veverița lui Deppe Anomaluridae Veverițe zburătoare Anomalurus beecrofti (III Ghana) Veverița zburătoare Anomalurus derbianus (III Ghana) Veverița zburătoare a lui Derby Anomalurus pelii (III Ghana) Veverița zburătoare a lui Pel Idiurus macrotis (III Ghana) Veverița zburătoare pitica Muridae Șoareci, șobolani Leporillus conditor (I) Șobolan constructor Pseudomys praeconis (I) Șobolan de apă Xeromys myoides (I) Pseudo-șobolan de apă Zyzomys pedunculatus (I) Șobolan cu coada mare Hystricidae Porci spinoși din nordul Africii Hystrix cristata (III Ghana) Porc țepos nord
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
ÎI) Fanalocă Hemigalus derbyanus (ÎI) Paguma larvata (III India) Paradoxurus hermaphroditus (III India) Paradoxurus jerdoni (III India) Prionodon linsang (ÎI) Lisang Prionodon pardicolor (I) Viverra civettina (III India) Civetă Viverra zibetha (III India) Civetă asiatică Viverricula indică (III India) Civetă pitica Herpestidae Manguste Herpestes brachyurus fuscus (III India) Herpestes edwardsii (III India) Herpestes javanicus auropunctatus (III India) Herpestes smithii (III India) Mangusta Smith Herpestes urva (III India) Mangusta crabilor Herpestes vitticollis (III India) Mangusta cu gât dungat Hyaenidae Lupi de pământ
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
ÎI) Zăgan Gyps fulvus (ÎI) Vultur pleșuv sur Haliaeetus spp. (I/ÎI) (specia Haliaeetus albicilla este inclusă la anexă I; celelalte specii sunt incluse la anexă ÎI) Harpia harpyja (I) Harpie Hieraaetus fasciatus (ÎI) Acvila porumbaca Hieraaetus pennatus (ÎI) Acvila pitica Leucopternis occidentalis (ÎI) Milvus migrans (ÎI) Gaie bruna Milvus milvus (ÎI) Gaie roșie Neophron percnopterus (ÎI) Hoitar alb Pernis apivorus (ÎI) Viespar Pithecophaga jefferyi (I) Acvila maimuțelor Falconidae Șoimi Falco araea (I) Falco biarmicus (ÎI) Soim sudic Falco cherrug (ÎI
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
Strigă Tyto soumagnei (I) Strigidae Bufnite, huhurezi Aegolius funereus (ÎI) Minunița Asio flammeus (ÎI) Ciuf de câmpie Asio otus (ÎI) Ciuf de pădure Athene blewitti (I) Athene noctua (ÎI) Cucuvea comună Bubo bubo (ÎI) Buha mare Glaucidium passerinum (ÎI) Cucuvea pitica Mimizuku gurneyi (I) Ninox novaeseelandiae undulata (I) Ninox squamipila natalis (I) Nyctea scandiaca (ÎI) Bufnita polara Otus ireneae (ÎI) Otus scops (ÎI) Ciuf pitic Strix aluco (ÎI) Huhurez mic Strix nebulosa (ÎI) Huhurez bărbos Strix uralensis (ÎI) Huhurez mare Surnia
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
-se STAS 4958/91 "Profile în lung de exploatare". Pentru liniile din stație nivelmentul în lung se execută modulo 100 m, între proiecția mărcilor de siguranță, la care se adaugă cote NSS și NST în dreptul tuturor semnalelor (de intrare, ieșire, pitice de manevră și altele asemenea). Ridicările de detaliu se vor executa conform normativului C 110-69, în sistem de proiecție național stereografic 1970, cota Marea Neagră 1975 de baza. Conținutul ridicărilor de detaliu se organizează pe straturi de plan digital, după cum urmează
NORME METODOLOGICE din 23 mai 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270672_a_272001]
-
-se STAS 4958/91 "Profile în lung de exploatare". Pentru liniile din stație nivelmentul în lung se execută modulo 100 m, între proiecția mărcilor de siguranță, la care se adaugă cote NSS și NST în dreptul tuturor semnalelor (de intrare, ieșire, pitice de manevră și altele asemenea). Ridicările de detaliu se vor executa conform normativului C 110-69, în sistem de proiecție național stereografic 1970, cota Marea Neagră 1975 de baza. Conținutul ridicărilor de detaliu se organizează pe straturi de plan digital, după cum urmează
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270670_a_271999]
-
Petit Puffin Berta minore fosca Kleine pijlstormvogel Pardela-pequena Kääpiöliitäjä Dvärglira Furtunarul pitic (11) Pétrel frégate Uccello delle tempeste fregata Bont stormvogeltje Calcamar Ulappakeiju Fregattstormsvala Petrelul (Furtunarul fragata) (12) Pétrel tempête Uccello delle tempeste Stormvogeltje Painho-de-cauda-quadrada Merikeiju Stormsvala Rândunica de furtună pitica (13) Pétrel culblanc Uccello delle tempeste codaforcuta Vaal stormvogeltje Painho-de-cauda-forcada Myrskykeiju Klykstjärtad stormsvala Petrelul alb (14) Pétrel de Castro Uccello delle tempeste di Castro Madeirastormvogeltje Painho da Madeira Madeirankeiju Oceanlöpare Petrelul (Furtunarul de Castro) (15) Cormoran huppé (sous-espèce méditerranéenne Marangone
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
Paradoxurus hermaphroditus (III ÎN) Civeta de palmier Paradoxurus jerdoni (III ÎN) Civeta de palmier Prionodon linsang (ÎI) Lisang Prionodon pardicolor (I) Musong Viverra civettina (III ÎN) = 335 Civeta pătată Viverra zibetha (III ÎN) Civeta asatică Viverricula indică (III ÎN) Civeta pitica Herpestidae Manguste Herpestes brachyurus fuscus (III ÎN) = 336 Mangusta Herpestes edwardsii (III ÎN) Mangusta Mungo Herpestes javanicus auropunctatus (III ÎN) = 337 Mangusta Herpestes smithii (III ÎN) Mangusta Herpestes urva (III ÎN) Mangusta crabilor Herpestes vitticollis (III ÎN) Mangusta Hyaenidae Lupi
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Cygnus melanocorypha (ÎI) Lebădă cu gât negru Dendrocygna arborea (ÎI) Dendrocygna autumnalis (III HN) Rata abricolă cu pântecele negru Dendrocygna bicolor (III GH/HN) = 376 Dendrocygna viduata (III GH) Rata arboricola văduva Mergus octosetaceus Nettapus auritus (III GH) Rata africană pitica Oxyura jamaicensis Oxyura leucocephala (ÎI) Rata cu obrazul alb Plectropterus gambensis (III GH) Rata cu țepi Pteronetta hartlaubii (III GH) = 377 Rhodonessa caryophyllacea p.e. (I) Rata cu capul roz Sarkidiornis melanotos (ÎI) Rata moțata Tadorna cristata Călifarul crestat FALCONIFORMES
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
ÎI) Vulturul pleșuv sur Haliaeetus spp. (I/ÎI) (Haliaeetus albicilla și Haliaeetus leucocephalus sunt menționate în apendicele I; celelalte alte specii sunt menționate în apendicele ÎI) Codalb Harpia harpyja (I) Harpia Hieraaetus fasciatus (ÎI) Acvila porumbaca Hieraaetus pennatus (ÎI) Acvila pitica Leucopternis occidentalis (ÎI) Șoimul sur Milvus migrans (ÎI) Gaia bruna Milvus milvus (ÎI) Gaia roșie Neophron percnopterus (ÎI) Vulturul alb Pernis apivorus (ÎI) Viesparul Pithecophaga jefferyi (I) Acvila maimuțelor Falconidae Șoimi Falco araea (I) Soim Falco biarmicus (ÎI) Șoimul sudic
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
abies), brad (Abies albă), larice (Larix decidua), pin (Pinus sylvestris), ienupăr (Juniperus communis). Dintre speciile rare se mai întâlnesc cu totul excepțional exemplare de tisa (Taxus baccata). Alte specii rare din categoria foioaselor sunt mesteacănul pitic (Betula nana) și sălcia pitica (Salyx repens) - relicte glaciare. Dintre formațiunile ierboase ocrotite sunt de menționat: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), bulbucii de munte (Trollius europaeus), limba siberiana (Lingularia sibirica), trifoiul lutrei (Manyanthes trifoliata). Nu este lipsită de interes nici prezenta plantelor medicinale și aromatice. Există
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
pe care o cunoaștem și universul vizibil de astăzi - galaxii, roiuri ,super-roiuri, mega-roiuri de galaxii Ca urmare a reacțiilor termonucleare și a forței gravitaționale foarte mari exercitate de stele, se dezvoltă procesul concentrării materiei. Consecutiv, are loc apariția pulsarilor, a piticelor albe, a stelelor neutronice, are loc, în ultimă instanță, apariția și evoluția găurilor negre, formațiuni care concentrează materia stelară din zona de influență. În unele zone ale universului unde apar găurile negre, se creează linii de forță astrale sub formă
Antimaterie () [Corola-website/Science/299034_a_300363]
-
infinită. Cu alte cuvinte obiectul trebuie sa aiba raza zero. Acestor argumente li s-au opus mulți cercetători ai vremii, precum Eddington și Lev Landau, care susțineau că un mecanism necunoscut încă ar oprii colapsul. Aceștia aveau parțial dreptate: o pitică albă puțin mai masivă decât limita Chandrasekhar va da naștere in urma colapsului gravitațional unei stele neutonice, care (conform principiului de excluziune al lui Pauli) este stabilă. În 1939 Robert Oppenheimer și H. Snyder emit ideea că stelele neutronice de peste
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
Această listă conține toate stelele cunoscute și pe cele pitice cenușii aflate la o distanță de până în 5 parseci (16,3 ani-lumină) de Sistemul Solar, listate în funcție de distanță. În afară de sistemul solar, există încă 51 de sisteme stelare în această rază. Stelele de mai jos, vizibile cu ochiul liber, au magnitudinea
Lista celor mai apropiate stele () [Corola-website/Science/299333_a_300662]
-
reacții de fuziune nucleară, elemente grele fiind pe cale să se nască. Steaua va trece la stadiul de supergigantă în curând (pe scara de timp astronomică) sau va colapsa gravitațional în cazul unei supernove, transformându-se într-un final într-o pitică albă. Ea este cunoscută ca și „piciorul lui Orion”. Bellatrix a fost desemnată "„Gamma Orionis”" de către Johann Bayer. Colocvial, este cunoscută ca și „Steaua Amazoană”. De-asemenea, este a douăzeci și doua stea de pe cerul nocturn. Bellatrix este considerată o
Orion (constelație) () [Corola-website/Science/298756_a_300085]
-
a tras concluzia că roiurile sunt sisteme stelare bătrâne, exterioare Caii Lactee, ideee cu totul nouă și originală la acea dată. Pârvulescu a studiat roiurile de stele prin observații directe, prin studii statistice și metode analitice. El a descoperit steaua pitica albă cu nr. 1.166 din catalogul Van Maanen, cu o densitate superioară de o sută de mii de ori celei a apei. Statistic, Pârvulescu a stabilit legea luminozității și legea densității, folosite de W.M. Smart în lucrarea să
Constantin Pârvulescu (astronom) () [Corola-website/Science/307110_a_308439]
-
fierbinte, atingând la un moment dat temperaturi de aproximativ 100.000K. În cele din urmă se va răci atât de mult încât nu va mai emite destule radiații ultraviolete pentru ionizarea norului de gaz care se îndepărtează. Steaua devine o pitică albă și norul de gaz se recombină, devenind invizibil. Pentru o nebuloasă planetară tipică vor trece aproximativ 10.000 de ani între formarea ei și recombinarea stelei. Nebuloasele planetare joacă un rol foarte important în evoluția galactică. Universul timpuriu consta
Nebuloasă planetară () [Corola-website/Science/307281_a_308610]
-
fi o stea de secvență-principală pentru următorii patru trilioane de ani, adică de vreo 300 de ori vârsta actuală a Universului. Căutările pentru eventuale alte corpuri ce ar orbita în jurul acestei stele nu au avut rezultate, excluzând astfel prezența unor pitice negre sau a unor planete supermasive. Studiile de precizie ale vitezei radiale au exclus, de asemenea, existența în „zona vieții” a acestei stele a unor planete mai mari și mai masive decât Pământul. Detectarea obiectelor mai mici va necesita folosirea
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
stele a unor planete mai mari și mai masive decât Pământul. Detectarea obiectelor mai mici va necesita folosirea unor instrumente și metode noi, ca de exemplu propusul "James Webb Space Telescope". Deoarece Proxima Centauri este o stea variabilă și o pitică roșie, este încă incert dacă o planetă ce orbitează în jurul acestei stele poate găzdui forme de viață, fie ele indigene sau colonii. Cu toate acestea, datorită apropierii stelei față de Pământ, Proxima Centauri a fost propusă ca destinație pentru viitoare călătorii
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
studiu al majorității observatoarelor cu raze X, printre care se numără și ’’XMM-Newton’’ și ’’Observatorul de raze X Chandra’’. Din cauza declinației sudice a sa, Proxima Centauri poate fi observată doar la latitudinile aflate la sud de paralela 27° nord. Lumina piticelor roșii, adică cea a stelelor ca Proxima Centauri, este prea slabă pentru ca un om să poată vedea steaua respectivă cu ochiul liber, de pe Terra. Chiar și văzută de pe Alpha Centauri, steaua Proxima Centauri ar fi văzută doar ca o stea
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
este necesar un telescop cu o deschidere de cel puțin 8 cm pentru a o vedea, chiar într-o noapte cu condiții vizuale ideale (cer senin și întunecos, cu steaua aflată sensibil deasupra orizontului). Proxima Centauri este clasificată ca o pitică roșie datorită faptului că aparține unui stadiu principal pe diagrama lui Hertzprung-Russell și aparține clasei spectrale M5.5. Ar trebui să fie, mai degrabă, clasificată ca o stea-pitică de tip M târzie. Magnitudinea vizuală absolută a acestei stele, văzută de la
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
a coroanei Soarelui. Totuși, nivelul acitivtății de pe toată steaua este mică în comparație cu activitatea altor stele de clasa M, care este consecventă cu vârsta estimată a stelei de 4.85 ani, deoarece este de așteptat ca nivelul de activitate al unei pitice roșie să scadă în mod constant în miliarde de ani (fapt datorată scăderii ratei de rotație a stelei). Nivelul de activitate poate varia, de asemenea, cu o perioadă de 442 zile, perioadă mai scurtă decât ciclul Soarelui de 11 zile
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
moare, fiind hrănită cu ultima picătură de miere. Numărul speciilor cunoscute este de aproximativ 20.000 dar, probabil, sunt foarte multe care așteaptă încă să fie descoperite. Multe specii de albine sunt puțin cunoscute. Cea mai mică albină este cea pitică ("Trigona minima") cu lungimea de circa 2,1 mm (5/64"). Cea mai mare albină din lume este "Megachile pluto", care poate atinge lungimea de 39 mm (1,5"). Tipurile cel mai comune de albine din emisfera nordică sunt speciile
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
Soarelui nostru, dar al cărui proces de fuziune a hidrogenului s-a terminat de puțin timp. Muphrid se află, prin urmare, într-un proces tranzitoriu înainte de a deveni o gigantă roșie. Muphrid este o stea dublă. Companionul său, probabil o pitică albă, se învârte în jurul ei în 1,35 ani. Boarul este bogat în stele destul de strălucitoare, dispuse urmând o configurație destul de ușor de recunoscut și un anumit număr din aceste stele poartă un nume: Nekkar (β Bootis), „Conducătorul Boilor” în
Boarul (constelație) () [Corola-website/Science/303207_a_304536]
-
și are denumirea Bayer Alpha Canis Majoris (α CMa). Ceea ce percepe ochiul ca o singură stea este de fapt o stea binară, din care face parte o stea de tip spectral A1V din secvența principală, denumită Sirius A, împreună cu o pitică albă de tip spectral DA2, denumită Sirius B. Distanța care separă pe Sirius A de companioana sa variază între 8,1 și 31,5 UA. Sirius este luminoasă, atât datorită luminozității sale intrinseci, cât și proximității față de Pământ. La o
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]