299 matches
-
pare să fie pierderea speranței („O singură jivină, gogoloi/ Ca un arici, ca un pește,/ Pitulată se rostogolește.// Și un coșciug spânzură-n văzduh:/ Al Tatălui, Al Fiului și-al Sfântului Duh” - Ogor pustiu). Accente nemijlocit legate de împrejurările silnice (pizma, răzbunarea) se amestecă și ele în acest puternic, dar inegal volum. După mai puțin semnificativa Prisaca, 1907 - Peizaje, evocare a răscoalei și adevărata revenire a lui A., exprimă un sentiment statornic, adeziunea la revolta dintotdeauna a celor oprimați, și oferă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
atacurilor energetice din afară. Un om calm, cu sufletul liniștit și Împăcat, are un Înveliș energetic intact, sănătos, fără porțiuni șubrezite sau spărturi. Când sufletul este Însa neliniștit, când omul trăiește În fiecare zi emoții negative „ură, furie, iritare, invidie (pizmă despre care se vorbește și În scrierile creștine) etc. aura Îi slăbește, se subțiază, apar fisuri care se lărgesc, deschizând acces vampirilor energetici, ca si bolilor si nenorocirilor de tot felul. La fel cum scoarța copacului trebuie să rămână intactă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
teren slab, îngăduință, slăbiciune; Albaștrii - blăndețe, bunătate, discreție, dorința de a ierta; Verzi - curaj, constanță în hotărârile luate, capacitate fermă de a învinge obstacolele; Verzi-gălbui - viclenie, iezuism, periferie, gata de a se vinde și a vinde pe oricine, numai din pizmă; Căprui - “posesorul” este un spirit întreprinzător remarcabil, gata de acțiune reușită; Căprui cu nunanțe gălbui - arată talent debordant, dorință de afirmare; Negri - exprimă vicelnie, dar și tenacitate, orgoliu nemăsurat, până și în probleme insignifiante; Gri - ins ponderat, reținut în a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
aceste mai sus pomenite culeagă. Mă rog, lucrurilor noastre ce sfârșit ieste să urmedze? Precum rău și prea rău ieste să urmedze și cel cât de tâmp la socoteală va putea pricepe. Deci de-l cunoști, o, Coarbe, și de pizmă numai într-acesta chip îl poftești (căci voia slobodă putere ca aceasta are, ca vădzind și cunoscând cele mai bune, cele mai rele să urmedze), împotriva celuia ce ț-au dăruit socoteala te pui. Căci el spre binele tău dându
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dintr-a celor de pre stihiia pământului izvod să să șteargă, dzic, căci péne are și să oaă, iară dintr-a celor din stihiia văzduhului, căci nu zburătoare, ce pedestră ieste. Iară amintrilea, de va cineva împotriva firii și în pizma adevărului socoti (căci voia slobodă obiciuită ieste mai mult spre rău și împotriva adevărului decât spre bine și spre plăcérea adeverinții putérea sa a-și arăta) și pre Strutocamila în monarhiia și în partea sa a o trage s-ar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre lăcomie; altul mișcă mâinile spre moleșeală; altul îndeamnă picioarele spre a alerga la păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 60, în Filocalia
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de fățărnicie, de iubirea de stăpânire, de viclenie, de relele obiceiuri, de necredință, de pizmă, de iubirea de sine, și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu sunt cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci suntem datori să ținem trupul în viață, însă fără nici un gând rău. Nu e păcat a privi curat, ci a privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu e păcat neînfrânarea limbii la mulțumire și rugăciune, dar e păcat la vorbirea de rău. E păcat să nu lucreze mâinile milostenie, ci ucideri
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
viu de ascultare, fiecare străduindu-se, ajutat de ceilalți, la depășirea slăbiciunilor și greșelilor. Aparent măruntele greșeli copilărești, putând naște mai târziu balauri otrăvitori - copiatul la teze, fumatul, râsul necontrolat, glumele proaste, trivialitățile, înjurăturile și expresiile gratuite, desconsiderările reciproce, bănuielile, pizmele, certurile, abaterile și manifestările necontrolate, chiar ale mersului, ale ținutei în general, - intrau sub incidența educației creștin-legionare. * Tinerilor care vor citi aceste însemnări le dau un scurt paragraf de învățătură, așa cum îl dezbăteam în lumea FDC. În general, medicii și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
grijă, Pedagog suprem, care conduce totul la scopul pentru care a creat fiecare existență. În altă parte Mântuitorul zice: „Aveți încredere în Dumnezeu”. Acesta dă liniște și asigură sufletul că orice atac din afară: grija zilei de mâine, loviturile dușmane, pizmele, prietenii vicleni și orice suferințe trupești sau lăuntrice, ispitele din gând, din simțire, din cugetare, chiar amenințarea cu moartea a trupului nostru, este biruit de încrederea în Cel Care a biruit lumea și moartea, Omul-Dumnezeu. El ne împărtășește Puterile Duhului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
numiți mistici. Pentru unii înțelesul era ironic, altora le arăta că aceia nu puteau fi atinși, căci depășeau stadiile comune de viețuire. Și astăzi virtuțile celor buni sunt de unii hulite, de alții venerate. „Oricum, zice Apostolul neamurilor, fie din pizmă, fie din credință, Hristos este vestit, este făcut cunoscut prin lanțul meu”. * În acea perioadă mișcarea nu ne era îngrădită în închisoare. Se circula de la un etaj la altul, de la o celulă la alta, puteai ieși sau intra în Celular
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
însușiți niște atribute contradictorii. Fiindcă Dumnezeu este numai binele, numai dragostea, numai bucurie, numai lumină, aceasta vorbind omenește, de fapt El este mai presus de „stări” și „stadii”. Pe când răul aparține numai diavolului. În el este numai rău, ură, minciună, pizmă, întuneric; el fiind cumulul tuturor negațiilor, desființați spiritualicește și pe Dumnezeu și pe diavol, substituindu-vă amândurora deodată. Vă instalați mai presus de Dumnezeu și mai prejos de diavol. Această existență este numai o înșelăciune a cugetului dumneavoastră pervertit prin
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aceste popoare și apoi pentru a nu deveni prilej de păcătuire și pentru poporul ales. În plan simbolic, cele șapte popoare reprezentau cele șapte păcate capitale (venale) care trebuie distruse din sufletul nostru: mândria, iubirea de arginți (avuția), desfrânarea, lăcomia, pizma (invidia), mânia și lenea. Evreii n-au împlinit întocmai porunca și aceste triburi păcătoase au influențat viața spirituală, morală și socială a lor, aducându-i la aceeași stare de păcătoșenie de-a lungul timpului de conviețuire. Astfel, au schimbat adorația
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Urăsc pe toți și nasc adversitate la toți; își revendică numai pentru sine dreptul de popor ales, confundând alegerea biologică, căci după trup din sămânța lui Avraam trebuia să vină Mesia, cu dreptul de hegemonie asupra tuturor neamurilor, făcând din pizmă și îngâmfare, lăcomie și crimă, desfrâu și arghirofilie virtuțile de căpătâi ale existenței lui în istorie. * Circa 800-1.000 de oameni n-au acceptat condiții în legătură cu munca și eliberarea. Declarația era compromițătoare și cuprindea renegarea trecutului ideologic, înfierarea lui, chiar
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în parc dacă îmi pot împrumuta un pix. Ce poți să faci cu un pix, decât să scrii? Cu toate acestea, doi dintre ei m-au privit de parcă le ceream o mitralieră, unul m-a fixat cu un soi de pizmă mocnită, însemnând: „Am eu mutră de om cu pix, mă mațe fripte?!!“, iar alți doi s-au scuzat politicos, ca niște oameni care știu că lumea e plină de țicniți, pe care nu-i bine să-i întărâți. Nimeni din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Cronograf românesc, tradus din grecește În secolul al XVII- lea, preia acest modus operandi : „În zâlele lui Neron, văzând jidovii la Ierusalim pre sveatâi Iacov, brata bojiia [= fratele Domnului], că vesteaște numele lui Dumnezău [...], i-au Început a-i purta pizmă. Și cum l-au știut că iaste În besearecă, așia l- au Împresurat jidovii și l-au aruncat de pre aripa besearicii gios și acolo l-au omorât” <endnote id=" (497, p. 173)"/>. Mentalitatea tradițională, care ignoră dimensiunea istorică a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
realiza la Tipografia bucovineană din Cernăuți, dar și sub conducerea lui George Stoica, menționat la nr.27/1912 (Format 20x32 cm. - 42 x 51 cm). Apărea în fiecare zi de sâmbătă. În „Să ne regăsim” redacția își propunea ca „în locul pizmei și urii” și să ne „împrietenim, să pășim spre regenerare, punând temelii noi pentru o viață nouă!” Invitați să facă abonamente, cititorii aflau și mai clar că menirea ziarului era „de a strânge rândurile românilor de bine pentru organizarea energică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
E bine a da mai întîi cuiva să guste din faguri și apoi să mănînce gospodarul, că făcînd așa va avea totdeauna faguri plini. Falcariță Baligă de lup, prăjită cu său, e bună de falcariță*. Farmec Dacă are o femeie pizmă pe alta și vrea să i facă vreun rău, apoi îi ia țărnă din urma dreaptă, cu care apoi unge gura cuptorului, zicînd: „Așa să crape călcîile cutăreia cum crapă gura cuptorului“ - și respectivei apoi îi crapă călcîile. Fata care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alta și vrea să i facă vreun rău, apoi îi ia țărnă din urma dreaptă, cu care apoi unge gura cuptorului, zicînd: „Așa să crape călcîile cutăreia cum crapă gura cuptorului“ - și respectivei apoi îi crapă călcîile. Fata care are pizmă pe alta pentru că joacă mult ia un cîne și-l spală pe față, apoi stropește cu acea apă pe rivala ei, zicînd: „Așa să se uite la mine cutare cum se uită la cîne, și atunci să joace cînd a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
comunitate etnică. În acest fel, Pauleti acredita versiunea identitară a unei patrii transilvane multinaționale: Înaintează Între omenire, Cu pași serini, tu, dragoste frumoasă! Desfă a tale-aripe-ntr-o unire, Cu roua-ți moaie inime pietroase. Supune ginte-n zilnică unire, Eclipsă pată pizma dureroasă, Domnească-n lume-obștească Învoire, Românei nații duhuri dă, zeloase. Sentimentul patriotic, vrea să spună Pauleti XE "Pauleti" , trebuie să Înmoaie inimile Împietrite, insensibile la cerințele interesului comun. De asemenea, invidia (se subînțelege: etnică!) trebuie să dispară. Spre deosebire de naționalism, care
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și peste tot fără a ține mult În vedere teritoriul, și apoi națiunile constituite În chipul acesta se vor uni ca membre ale unui mare Întreg, prin legături eterne cu centrul Monarhiei Întregi. În chipul acesta se va nimici neîncrederea, pizma și ura Între națiuni, se va Înlătura orice ocaziune de frecări și orice sămânță de discordie, va dispare toată frica de predominare a unei națiuni peste cealaltă, cu un cuvânt, În chipul acesta, deosebitele națiuni ale Ungariei și Ardealului vor
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un element gigantic, care În scurt timp ne va Îneca și nu vor rămânea altele decât urmele existenței noastre. Amândouă părțile vedem că pericolul ne amenință, Încă de aproape, și totuși nu ne putem Înțelege. Nu știu din ce pricină, pizma sau doară superbia Își Învârte sabia Între noi și voi, ca nici În agonie să putem vorbi de-aproape. Folosind aceeași retorică a fraternității națiunilor (legitimantă pentru orice candidat la insurecție, care contesta autoritatea politică tradițională), scrisoarea afirma că românii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre lăcomie; altul mișcă mâinile spre moleșeală; altul îndeamnă picioarele spre a alerga la păcat; altul ațâță trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-1<footnote Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală, cap. 60, în Filocalia
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de invidie, de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de fățărnicie, de iubirea de stăpânire, de viclenie, de relele obiceiuri, de necredință, de pizmă, de iubirea de sine, și de celelalte asemănătoare. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu sunt cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci suntem datori să ținem trupul în viață, însă fără nici un gând rău. Nu e păcat a privi curat, ci a privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu e păcat neînfrânarea limbii la mulțumire și rugăciune, dar e păcat la vorbirea de rău. E păcat să nu lucreze mâinile milostenie, ci ucideri
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]