255 matches
-
Învăluită-n sal de fulgi,Pe-oglinda lacului plutește,În urma ei....câteva dungi.Sidefie că o perla,Grațioasa că zefirul,Catifelata, ispitoare,Buzele, ca trandafirul.Mireasa Soarelui în flăcări,Îl așteaptă să coboare,Și-și petrece noaptea nunții,Sub sălcia plângătoare,Lacrima de fericire, O ascunde între pene,Gâtul fin se încovoaie,Visul pătrunde pe sub gene,O pasare cântă romanța,Undeva, într-un copac,Ea se unduie, împlinită,Baiadera de pe lac!... VI. AMINTIRI ȘI VISE, de Ada Segal, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
mine, nebunaticii aceia păcătoși, curați și sfielnici cu care am împărțit toate bucuriile lumii de-atunci. În moliciunea dogoritoarelor verii, noi, o mână de copii, leneveam uitați de timp pe malul molcomei Târnave la vechiul gat, în umbra unor sălcii plângătoare, ori pe mal, lăsând fierbințeala nisipului să ne mângâie trupurile toropite de căldură. Acolo era raiul nostru cel de mare taină care ne atrăgea pe toți ca un magnet, acolo timpul trecea pe neobservate, acolo se legau și se dezlegau
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
nouă înfiorare. Să cânte vântul în flaute de dor, să-mi ducă gândul până dincolo de zări - și de va crește iarba în fiecare rană -, străinului să-i spui... să răsădească o floare și-o dragoste solară, la umbra unei sălcii plângătoare, în amintirea clipelor ce mint, clipelor ce mint... 28 iulie 2016 Referință Bibliografică: Prescrie-mi, te rog, o dragoste... / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2037, Anul VI, 29 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valentina Becart
PRESCRIE-MI, TE ROG, O DRAGOSTE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379235_a_380564]
-
ar fi să ni le spui, ai întrista o lume! Și câte lacrimi verși, ce frică te-mpresoară Când stai de mă veghezi ca boala să dispară. Spui rugăciuni în șoapte, te-nchini pe la icoane, Ești salcie aplecată spre mine plângătoare. Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet, Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec. Stă răstignit și cerul de-atâta închinare, Cucernic te privește cu semne de-ntrebare, Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putere În trup
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
tineDe-ar fi să ni le spui, ai întrista o lume! Și câte lacrimi verși, ce frică te-mpresoarăCând stai de mă veghezi ca boala să dispară.Spui rugăciuni în șoapte, te-nchini pe la icoane,Ești salcie aplecată spre mine plângătoare.Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet,Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec.Stă răstignit și cerul de-atâta închinare,Cucernic te privește cu semne de-ntrebare,Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putereîn trup fragil
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
rămas doar o străină, În umbra farmecelor treci. Și porți cu tine crunta vină, Înstrăinată ești pe veci, Iar lumea ta o să devină Abisul unde te petreci. Azi ai rămas doar o străină! FÂNTÂNI DE VISE Fântâni de vise, sălcii plângătoare Se dezvelesc în ramuri de lumină, Doar soarele în păru-ți poartă vină Topindu-se-n privirea ce mă doare. O rază într-o noapte cristalină Când a căzut și ultima ninsoare A dezlegat magie și candoare, Am înțeles ce
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
în cerebru, se produce prin nervul centrifugal în ființă. Câteodată, deșteptîndu-ne dimineața, surprindem deștepți ultima figură a visului. Aici senzațiunea este de tot internă, ceea ce în grad mai pronunțat ajunge a fi o alucinațiune. Așa o damă a auzit vocea plângătoare a bărbatului său. La întrebarea: tu ești? el răspunde cu: da! Dama sculîndu-se, caută și nu găsește pe nimeni. Altădată i s-a întîmplat să vadă o pisică pe fotoliu. Ducîndu-se să puie mâna pe dânsa, a dispărut. Acestea sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a poporului nostru are, drept corelat rău, lipsa de putere de reacțiune; dovadă e că niște oameni curioși ca frații maghiari își pot face de cap în patria comună de sub coroana lui Sf. Ștefan. Noi într-adevăr nu împărtășim tonul plângător al câtorva organe de preste Carpați. Având în față un adversar, există două probabilități: sau te poți scăpa de el sau nu. Dacă poți, fă-o; dacă nu, nu te mai plânge, ci rabdă bărbătește. Plângerile tale îl încurajează. Acestea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
iliesciană), ce are tragicul partid istoric al lui Maniu asumîndu-și o parte a istoriei naționale, cu șicanele securiste suportate cîndva de un individ ca atîția alții, fie acesta și reputat autor de peisaje cu iazuri în care se oglindesc sălcii plîngătoare? Evident, nimic. Treceam, peripatetizînd, cu medicul militar prin fața Casei Pogor și, în dreptul cimitirului cu ruși căzuți în război, cimitir încă în curtea muzeului pe-atunci, companionul meu mă opri și, cu fața ușor patetică, își rosti înduioșarea: Bieții băieți, cum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îi iubește pe oamenii Vechiului Testament, ca și Nietzsche de altfel, a deprins meșteșugul tristeții, modernii îi par călduți, „prea călduți”, dacă ar accepta un biograf acesta ar trebuie să fie un înger vesel, care povestește la umbra unei sălcii plângătoare. După ce-i citește pe filosofi, C. simte nevoia să se ascundă într-o rugăciune, în fine, moralistul sceptic crede că despre „eu” n-ar trebuie să vorbească decât Shakespeare sau Dumnezeu. Despre „scriitură” nici o vorbă. Nu intră printre obsesiile lui
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Auzi obrăznicie ! Tu... cu optzeci de mii de fălci de moșie, și el un ghiorlan c-un petic de pământ, și uite ce gură face alăturea de mine !... Moș Ion Roată, simțindu-se lovit până În suflet, răspunde atunci cu glas plângător: Dar bine, cucoane, dacă nu va fost cu plăcere să pricepem și noi câte ceva din cele ce spuneți dumneavoastră, de ce ne-ați mai adus aici să vă bateți joc de noi ? Ei, cucoane, cucoane ! Puternic ești, megieș Îmi ești, ca
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
erul singur știe ce plătește-acea durere. [BOIER I] O! tiranu-i fără milă [BOIER II] Biata, mînile își frânge, O, cum plânge de se-neacă. LĂPUȘN[EANU] Da! [și] foarte bine plânge, Și-i frumoasă ca nealta... Cum e albă plângătoarea, Haina neagră [î ]i stă bine și o prinde de mirare... Și la nuntă și la moarte e totuna, orice-ați spune, Un amestec e de lacrimi, de vis și deșertăciune. (soldații aduc coșciugul și-l depun pe o năsălie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
act V - o îmbrățișează. Ea fuge. Ea îmblă rătăcită prin ruinele pămîntului: "Munții gîndirei se spintec dinaintea mea, d-o parte verzi și înfloriți, muiați de lumină, de alta goi, slabi, arși, și sufletul meu buhă trece, trece rece și plângător în stîncele disperărei. Trebuie oare, trebuie oare să plâng, să plâng totdeuna? " TOMA O viziune... Da, e o viziune... e reflectul unui înger &c. [ 5] Apare Toma, atunci el vorbește (Tasso Act V, Scena ult[imă]) Apoi Toma îi spune
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ridicolă, dintre aparința esterioară și fondul intern. Cel mai antitetic și mai comic caracter e moftangiul. Tartuffe e moftangiu. Comica escelentă a postulanților din Millo director consistă din aceea că sunt moftangii. Toți suspină pentru patrie cu fizionomia cea mai plângătoare de pe lume și toți nu vor binele, ci numai posturile patriei. c CARACTER DE PROST 2257 Luarea metaforelor ad litteram... Mod d-a se convinge dobitocesc - Stăruința într-o neghiobie - Neluminarea - Ură mică manifestată în lucruri mici de tot - în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la modă și foarte bine făcut, se ducea la capela catolică din Londra ca să asculte în Vinerea patimilor cântarea unui Stabat necunoscut încă în Englitera, și pe care îl adusese din Italia un religios. Îndată un glas dulce și melanholic, plângător și dureros începu cântarea înaltă în care se răsfrâng așa de bine și așa de minune toate suferințele Maicei lui Dumnezeu! toată poezia creștinismului, dragostea și resignația! Cu cât muzica sfântă își desfășura notele sale atât de serioase și pătimașe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
individualul idealităței abstracte. "Kemble generaliză individualul și, după ce a tras în jos singularitatea imaginei sale și minunata varietate a cugetelor, espresiunilor și a simțirei într-un element general a unui gest nobil totdeuna demn și a unui ton monoton, încet, plângător, jumătate cântând, îl vezi că și-a ales unele momente mari pe care le ridică în sus la individualitate într-un mod frapant cu toată artea și cu toată silința. " Tieck, III, p. 30. {EminescuOpXIV 241} Schroeder, că ar fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
latinității medie și nu înseamnă de loc că "la vin spune omul adevărul". Din contra, nu există stare mai amăgitoare în privirea caracterului decât cea de beție. Cel sincer devine mincinos, cel fricos se laudă cu curajul, cel vesel devine plângător, cel tăcut vorbăreț. Deci: in vino non est veritas. Proverbul are cu tot alt înțeles. La germani, la slavi, la românii din suta a șaptesprezecea asemenea existau între amici dueluri de beție, lupte frățești de încercare în băutură din cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de must. Un compresor va trimite aerul prin conductă asigurînd aerarea. Există două tehnici principale de separare a mustului de gunoi: separarea mecanică utilizînd o sită fină sau conducerea mustului printr-un filtru grosier ori prin pereții complexului de “pereți plîngători”. Lichidul și fracțiunile solide din separatorul mecanic conțin concentrații similare de nutrienți cu mustul din care provin, exceptând conținutul de fosfor din fracțiunea solidă și conținutul de potasiu din faza lichidă care pot fi mai mari decît în mustul brut
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
lui - „ochii scăldați în lacrămi”. Așa, în schițele și în însemnările pretins epistolare din Priveliști și amintiri (1912), Floarea iubirei (1914) și Dragostea unui trubadur (1916). Printre înduioșări, înfrigurări, deprimări, o „inimă tristă” bate și un peisaj, la rându-i, plângător intră numaidecât în rezonanță. Câteva vagi fizionomii și un umor silit nu destramă monotonia acestor debile narațiuni suspinătoare. SCRIERI: Flori de câmp, Vălenii de Munte, 1909; Priveliști și amintiri, București, 1912; Floarea iubirei, București, 1914; Dragostea unui trubadur, București, 1916
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
pereche,/ Atât de grațios port inelu-n ureche,/ Și-atât de-nflorite cravata și vesta./ Sunt cel mai frumos din orașul acesta”. Eugen Simion îl definește pe S., la care, de la un moment dat, viața și opera se identifică, drept „salcia plângătoare a acestei generații, oglindită în râul propriei conștiințe tragice”. Lucrurile nu stau altfel nici în ceea ce privește teatrul lui S. Enunțurile teoretice din capitolul Histrioneea - Despre teatrul literar, Metafora în arta regiei, Interiorizare și exteriorizare în arta actorului - sunt puse în operă
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
cu tentă umoristică, firește, ci în formula clorotică a poemului în proză, cu despletite înfiorări de melancolie și de extaz. „Trubadur visător și solitar”, suspinătorul își mărturisește, îndurerat, amorul sublim pentru o copilă cu înfățișare diafană, de palidă madonă. Tonul plângător, cu impudice înduioșări, suferă de o incurabilă monotonie. Vocația lui S. se manifestă în publicistică. Avea condei ușor și o hărnicie nemaipomenită. În felul lui, în periodicele vremii, e un recordman al asiduității. Curios din fire, e atent la ce
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
pe care o tratează într-un vers mai concentrat. Este în continuare încercat de mari voluptăți și trece prin extazuri împinse la limita suportabilului, însă în câmpul lui de observație încep să pătrundă în chip amenințător făcliile de ceară, văile plângătoare, amanții palizi, corbii, cimitirele, nevrozele - cu alte vorbe, toate figurile simbolismului astenic. Bacovia este tradus aici în codul unei retorici ceremonioase. Sunt și sugestii ce trimit la Lucian Blaga (între ele o definiție a dragostei ca „blânda stare de orbire
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
culturală din care se naște Școala Ardeleană, precum și stagiul clasic mai îndelungat al literaturii din această regiune ar conferi ab initio epicii ei moderne o trăsătură specifică, și anume absența lirismului: „romanul liric, în care epica era anulată de lirica plângătoare, nu putea prospera într-o atmosferă în care sufletele simțitoare nu erau în elementul lor. Iată pentru ce în Ardeal epica s-a păstrat într-o stare mai pură decât în celelalte părți ale Țărilor Române”. Ideile cursului din 1938-1939
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
Ibsen, Maria Stuart de Schiller. P. a încercat să se apropie și de literatură. A început cu versuri, care i s-au publicat, sub semnătura Geta, în „Opinia” (1898-1899). Sunt naive pianotări de flagrant mimetism eminescianizant. Cu „glasul trist și plângător”, tânăra se cufundă în reverii, suspinând după un „vis pierdut de mângâiere”, un amor „ideal, ceresc”. Sentimentalele notații au pe alocuri o oarecare muzicalitate. Surprinzător, P. s-a apucat și de publicistică, scriind nu numai despre teatru (o incursiune în
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
București, 1999; Vine, vine Moș Crăciun, București, 1999; Cartea serbărilor școlare, București, 1999; Ninsori în Bărăgan, București, 1999; Sonete, București, 1999; Cerbul lovit între coarne, București, 1999; Jungla marină. 1969-1999, București, 1999; Fabule după Esop, București, 2000; Zâna din salcia plângătoare, București, 2002; Aventurile lui Luca, București, 2002. Traduceri: Nichita Stănescu. Bas-Relief with Heroes, Memphis, 1988 (în colaborare cu Thomas C. Carlson); Light at Such a Time. Eight Romanian Poets Today, Memphis, 1988 (în colaborare cu Thomas C. Carlson și Ștefan
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]