253 matches
-
flori. Însă, per ansamblu, scorul îi este net favorabil. Spre deosebire de cocalarul ăstălalt gras, din pat. Cârnatul ăsta mizantrop, trasează mai degrabă o problemă, decât o soluție! Ca și cum ar fi recepționat conștient ofensa, Sile geme deodată sumbru, gâtuit, vibrant, persuasiv și plângător; și se scutură violent, în transă, convulsionându-și epileptic membrele și înțepenindu-și degetele de la mâini, ca niște gheare! Hait! Ia vezi! Vezi...! Pericol! Delirium tremens! Boala lu' Spiridon! Sindromu' lu' Calache! Fii cu ochii ficși, pe hahaleră! adaugă Fratele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fie vară, aceeași temperatură ambientă: Minus un grad Celsius...! În curtea bisericii, lipită de construcția medievală a clopotniței (care data din vremurile Voievodului întemeietor al orașului), o salcie bicentenară te ducea cu gândul la dimensiunile Frasinului Iggdrasil. Sub crengile ei plângătoare, pitulată, veghea căsuța enorială veche, ca o călugăriță modestă, cu toate ferestrele cernite. Pășind împreună cu ceilalți, pe portița scârțâitoare, care nu se încuia niciodată, Sile ocolește unul dintre parii pentru rufe, încoronat apotropaic cu o tigvă de cal sau de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
poate cele mai frumoase clipe de liniște sufletească, de triere și ordonare a gândurilor, de făurire a proiectelor, de libertate deplină a fanteziei, stimulată de corul alterat de falseturi al broaștelor și de cântecele melodioase ale păsărelelor adăpostite în sălciile plângătoare. *** Terenul nostru de sport era situat pe șesul pârâului Buhai, având pe el iarbă cât păr în barba spânului, în schimb, existau spini, bălării și denivelări din belșug. Acolo ne dezbârnam unghiile de la picioare alergând după o minge roasă și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
îi iubește pe oamenii Vechiului Testament, ca și Nietzsche de altfel, a deprins meșteșugul tristeții, modernii îi par călduți, „prea călduți”, dacă ar accepta un biograf acesta ar trebuie să fie un înger vesel, care povestește la umbra unei sălcii plângătoare. După ce-i citește pe filosofi, C. simte nevoia să se ascundă într-o rugăciune, în fine, moralistul sceptic crede că despre „eu” n-ar trebuie să vorbească decât Shakespeare sau Dumnezeu. Despre „scriitură” nici o vorbă. Nu intră printre obsesiile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
de un deal, deal pe care atât l-am iubit". Și localizarea (fie ea ironică) în Țicăul rezidentului Creangă e tot de nuanță naturistă: "Să păstrăm amintirea patriarhală a nopții aceleia calde, în care / ni se revelă de sub sălcii prelung plângătoare, hipnotic sclipind ca-n adânc de oceane, / Țicăul guvernat de lună (...) / să nu plecăm fără a ne aduce aminte / de zarzărul roz de pe strada Săvescu..." (În amintirea). În alt context, apelativele neadumbrite din Odă crepusculară "Fermecătoareo..."; "Nălucitoareo..."; "Dezlegătoareo" urmează, paralel
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Iar mai către bătrânețe imaginea lui devine și mai colorată de afecțiunea poetului: „Bătrân de tot îl revăd apoi, într-un palton lung până la pământ urcând greoi scările unei tribune. Într-o sală furtunoasă de întrunire, glasul lui stins și plângător abia răsună și lacrimi mari i se rostogolesc pe obrajii bucălați, fără să le poată stăpâni". Erau poate lacrimile pentru cauza Basarabiei, pentru care a dat ultima sa luptă politică ca om de stat și pe care o pierduse chiar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
București, 1999; Vine, vine Moș Crăciun, București, 1999; Cartea serbărilor școlare, București, 1999; Ninsori în Bărăgan, București, 1999; Sonete, București, 1999; Cerbul lovit între coarne, București, 1999; Jungla marină. 1969-1999, București, 1999; Fabule după Esop, București, 2000; Zâna din salcia plângătoare, București, 2002; Aventurile lui Luca, București, 2002. Traduceri: Nichita Stănescu. Bas-Relief with Heroes, Memphis, 1988 (în colaborare cu Thomas C. Carlson); Light at Such a Time. Eight Romanian Poets Today, Memphis, 1988 (în colaborare cu Thomas C. Carlson și Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
accentul și stilul local, vestit sub denumirea de «dialect basarabean»“ (1, 92 - 93). La revenirea din Siberia, Vania îl întîlnește pe Petre Constantinovici Bîrsianu, același cu cel numit mai înainte Petrache Bîrseanu, care „îl salută pe Vania cu o voce plîngătoare și tremurătoare. Eu m-am răzorit, dragă Vania [...] La Boroseni s-a așezat un arman galițian... Pe Rozalia o ține amu din milă la Bărbăței, ca hoziaică, duduia Eleonora Blagea, nepoata coanei Profira Merea... Dumnezeu s-o ierte... Copiii îs
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
În acest mediu accentul și stilul local, vestit sub denumirea de dialect basarabean. La revenirea din Siberia, Vania Îl Întîlnește pe Petre Constantinovici BÎrsianu, același cu cel numit mai Înainte Petrache BÎrseanu, care Îl salută pe Vania cu o voce plîngătoare și tremurătoare. Eu m-am răzorit, dragă Vania La Boroseni s-a așezat un arman galițian... Pe Rozalia o ține amu din milă la Bărbăței, ca hoziaică, duduia Eleonora Blagea, nepoata coanei Profira Merea... Dumnezeu s-o ierte... Copiii Îs
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a sfințeniei. Este mereu sfâșiat de laturi contrarii, este mereu pândit de o nevroză. Aici se lămurește că poartă închis în sine un suflet care plânge, îl poartă pe Hristos care plânge. Este poate prima dată când ajută acest suflet plângător să răzbată în flacăra conștiinței. Străbate deșertul ca să ajungă în Mănăstirea Sinai, poate-și va afla drumul, va dezlega taina mersului său prin lume. Aici, pentru că află în viețile călugărilor programe de biciuire a trupului, cu insolență, îi provoacă să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pregnante, în maniera lui Lucian Blaga („Pârâul miroase-a trup de ursoaică/ Umblând cu puii în amurg”), adesea arhitecturate în tablouri reverberând sugestiv („În cumpăna nopții/satul ținând luna în gura câinilor,/când ultimul cocor/brăzdează câmpia difuză,/peste arborii plângători ai apelor,/se aud - și eu aud - toate căruțele Moldovei;/ De la Dunăre urcă, prin grâul țării/și altele, și altele dinaintea lor,/sună pământul dinăuntru/și dinafara caselor...”. Nu e un ruralism decorativ, convențional-feeric ori un paseism inert, de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
cu tentă umoristică, firește, ci în formula clorotică a poemului în proză, cu despletite înfiorări de melancolie și de extaz. „Trubadur visător și solitar”, suspinătorul își mărturisește, îndurerat, amorul sublim pentru o copilă cu înfățișare diafană, de palidă madonă. Tonul plângător, cu impudice înduioșări, suferă de o incurabilă monotonie. Vocația lui S. se manifestă în publicistică. Avea condei ușor și o hărnicie nemaipomenită. În felul lui, în periodicele vremii, e un recordman al asiduității. Curios din fire, e atent la ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
arome care ne îmbată simțurile. Crengi de pomi roditori se gârbovesc sub povara fructelor zemoase. În câmpuri, orizonturile se deschid ca niște ferestre spre zări îndepărtate. Luncile se scufundă în culorile și miresmele grădinilor cu legume proaspete. Biciuiți de sălcii plângătoare, cai sălbatici aleargă nestingheriți. În împrejurimi, cerul se reflectă în bălți formate din preaplinul râurilor care se revarsă. Între ape, stau camuflate știuci hrăpărețe, pândind spre bibani și carași nătărăi. Crângurile sunt scufundate de cântecul duios al privighetorilor. Purtate de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
că unicitatea și unitatea spațiului românesc, din punct de vedere cultural, sunt reflectate cel mai fidel de Călușari. Acest dans ritualic, moștenit de la complexul daco neolitic, este specific doar locurilor noastre și se joacă în toate provinciile istorice. Din salcia plângătoare, la trunchiul căreia se așezau pentru a hodini, strămoșii noștri au rupt o ramură. Cu un cuțit, au curățat-o și crestat-o până au meșteșugit un fluier. Doinind, au început să-și cânte jalea și dorul care le stăpâneau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Ibsen, Maria Stuart de Schiller. P. a încercat să se apropie și de literatură. A început cu versuri, care i s-au publicat, sub semnătura Geta, în „Opinia” (1898-1899). Sunt naive pianotări de flagrant mimetism eminescianizant. Cu „glasul trist și plângător”, tânăra se cufundă în reverii, suspinând după un „vis pierdut de mângâiere”, un amor „ideal, ceresc”. Sentimentalele notații au pe alocuri o oarecare muzicalitate. Surprinzător, P. s-a apucat și de publicistică, scriind nu numai despre teatru (o incursiune în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
acolo niște chestii pentru mine... Mai era cu mine în lot Sandu Mihalcea, coleg de facultate... A mai fost în lot cu mine Florin Pavlovici. El e ucrainean (sic!)... Și cum mergeam împreună pe digurile ălea, mereu vedeam sălciile ălea plângătoare și satele ălea din chirpici... Și el zicea mereu: O, țară, țară... Băi Nae, îmi spunea, băi, știi ce fac, băi? Eu, ca Gogol, am o viziune așa mai de ansamblu, și o să scriu despre asta... Băi, și tu ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
poate cele mai frumoase clipe de liniște sufletească, de triere și ordonare a gândurilor, de făurire a proiectelor, de libertate deplină a fanteziei, stimulată de corul alterat de falseturi al broaștelor și de cântecele melodioase ale păsărelelor adăpostite în sălciile plângătoare. *** Terenul nostru de sport era situat pe șesul pârâului Buhai, având pe el iarbă cât păr în barba spânului, în schimb, existau spini, bălării și denivelări din belșug. Acolo ne dezbârnam unghiile de la picioare alergând după o minge roasă și
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
încurajare, un strigăt de deșteptare și Teatrul Național va fi salvat! Teatrul Național va fi restabilit! M. Pasccaly Artist comedian“86 Acesta era sistemul reclamei teatrale acum mai bine de o jumătate de secol, iar Pascaly abuza de el. Genul plângător, apelurile desperate la public, și declarația sărăciei sale era genul său: declamația jalnică îl caracteriza.87 Dar, firește, ceasul „teatrului“ nu sunase încă în România. La aceeași epocă, în septembrie 1871, venise și marea tragediană italiană Adelaida Ristori.88 Dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
monumentală, concepută în zece volume intitulate „panorame”, din care au fost realizate: Panorama efemeridelor (1967), Panorama sărutului (1969), Panorama focului albastru (1972), Panorama iubirii zugravului (1974), Panorama duhului meu (1976), Panorama-n dor de domnișoara Pogany (1977), Panorama-n sălcii plângătoare (1981). Sub semnul lui Dante Alighieri, Infernul, Purgatoriul, Paradisul sunt aici compartimente ale „scenei lumii”, iar diavolul - un simbol al naturii contradictorii a ființei omenești și un posibil alter ego al poetului. Pe de altă parte, invocând pactul faustic, poetul-ateu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
Olimpul Diavolului. Panorama focului albastru, București, 1972; Olimpul Diavolului. Panorama iubirii zugravului, București, 1974; După flori, București, 1975; Olimpul Diavolului. Panorama duhului meu, București, 1976; Olimpul Diavolului. Panorama-n dor de domnișoara Pogany, București, 1977; Olimpul Diavolului. Panorama-n sălcii plângătoare, București, 1981. Traduceri: Pablo Neruda, Gloria și moartea lui Joaquin Murieta, București, 1972 (în colaborare cu Rosalia Bianu). Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 78-84, II, 84-89; Piru, Panorama, 196; Sorianu, Glose, 117-120; Drăgan, Aproximații, 196-200; Perpessicius, Lecturi, 27-31, 294-298; Călinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
retras - albastrul peisajului îndepărtat. Toate acestea, ca o contrapunere față de motivele iritante, duc spre calmarea psihicului. Genul melancolic dă imaginea unui peisaj închis, sever îndoliat, consonant, în privința dispoziției sau a depresiunii sufletești (dezamăgire sau nefericire). Aici predomină arborii columnari și plângători, tonurile gri-reci și tonurile pasive la plantele pendante. Fiecare compoziție cu destinația menționată trebuie să aibă dominanta unui regim specific de odihnă. Zona de agrement preorășenească s-a stabilit, tradițional, în apropierea localităților urbanizate, unde există ori s-au creat
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
nu uităm nicicum, să avem grijă să nu „golim” „magazia” cu sentimente. S-avem grijă ca „pielea ambițiilor” să nu se „Oățească”, „dintele vanităților” să nu ne-mpungă, solzii nebuniei Vă nu devină strălucitori. Să rămânem... cum spun filosofii... „salcie plângătoare”, „înger căzut”, „crâmpei de dumnezeire arestată în închisoarea trupului...” (Crocodilii) Ileana Mălănciou Spasmele durerii „umblam prin cerul gol la fel ca pe pământ / nu mai știam de nimeni uitasem cine sunt...” (Ileana Mălăncioiu) învolburate-s, Doamne, zbaterile neputinței mele! Privesc
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
înfiorându-mă, tulburându-mă mai mult decât ar fi fi putut-o face o atingere reală....” în aceste tablete fanteziste din volumul Povestiri de trezit adulții surprindem o diversitate de teme și motive care ne umanizează. în fond, suntem Vălcii plângătoare care, traversând prin „Sădurea narativă” (rmberto Eco) a sinelui, descoperim antinomiile propriei noastre ființe prin întrebări întrebătoare, de tipul: „Ce se ascunde în spatele ușilor închise?” sau „Eu de ce pot fi tu, tu de ce nu poți fi eu?” Măiestrită viziune în
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de must. Un compresor va trimite aerul prin conductă asigurînd aerarea. Există două tehnici principale de separare a mustului de gunoi: separarea mecanică utilizînd o sită fină sau conducerea mustului printr-un filtru grosier ori prin pereții complexului de “pereți plîngători”. Lichidul și fracțiunile solide din separatorul mecanic conțin concentrații similare de nutrienți cu mustul din care provin, exceptând conținutul de fosfor din fracțiunea solidă și conținutul de potasiu din faza lichidă care pot fi mai mari decît în mustul brut
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
care pălmuise obrăznicia lui Crăciun de a fi încercat să-l convingă, de marile realizări comuniste, printr-o plimbare în Aiud, arătându-i niște construcții realizate de regim, cu răspunsul rămas celebru: Da! Domnule Colonel mi-au plăcut mult sălciile plângătoare din lunca Aiudului. Vă mulțumesc că mi-ați oferit ocazia să le văd. Aproape alături de el iată-l pe doctorul Uță un alt campion al închisorilor și izolărilor. Era numit asemenea sfințiilor Cosma și Damian „doctorul fără arginți” pentru că în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]