668 matches
-
Mărțișor cu vitejii lui Soare-Împărat În timp ce furiosul împărat încerca să-și înduplece fiica de a renunța la plecarea cu Mărțișor, bietul flăcău și prietenul său rezemau un perete din apropierea unui cuptor, chirciți pe vine, căzuți pe gânduri. Norocel avea ochii plânși și nici nu mai avea putere să scâncească. Îi spuse lui Mărțișor : - Auzi, tu, cât de ticălos este acest nemernic de Soare-Împărat! Noi, spioni ai Iernii! Cred că l-a învrăjbit împotriva noastră secătura de Foc Nestins. I-ai plesnit
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
îi uma calea având-o pe Veronica, ferită de ochii lumii, pe capra din spate. Prezența ei fusese foarte discretă atât la biserică cât și la mormânt. Știa că lumea o ura, mai ales protipendada care participa la înmormântare. Femeia plânsă, îmbrăcată toată în doliu, a așteptat până s-ă retras lumea și, singură, în fața reavănului mormânt, îi jura lui Eminescu că peste cincizeci de zile , se vor întânli pe meleagurile veșniciei, va fi și ea lângă el. Timp de două
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
Te iubesc! /ca să năvălească lumea în mine, urlând. / Ce adânc sunt, Doamne, ce adânc! / Nesfârșită văgăună luminoasă sunt...» (Făt-Frumos - SÂrg, 141); «... trec doar tancurile noastre, /ale noastre! /ale noastre! /să râdem mândri, împreună/și totuși în mine/e-o strună plânsă/m-aștept să reintru în mine/și vom râde mândri împreună/trec tancurile noastre, /trec tancurile noastre, mândre...» ( Trec tancurile noastre mândre - SÂrg, 64). Într-o Anti-ars poetică (de joi, 27 octombrie 1955), declară urmuzian și „mironparaschivesc “: Foaie verde fir
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
ochiul tău încă mai plânge Numai tu știi că nu-i doar instinctiv! Privești de sus la a corpului hăcuială Cum medici organele ți le-au smuls S-au plecat, lăsându-ți carcasa goală, Iar cei dragi, într-un amarnic plâns... Ești viu, dar ești și mort, Prizonier între cele două lumi, În ceruri pentru neamul tot Iar pe pământ, în trupurile câtorva străini. Gabriel Todică 11.04.2015 Foto: tablou de Per-Inge Isheden (Suedia) - Prince of Darkness vezi și articolul
MOARTE CEREBRALĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362294_a_363623]
-
în zboruri și în volte Spre stelele care sclipesc vrăjite. Și să culegem rodul din recolte, Al clipelor și-al zilelor trăite Din viața cu mistere negrăite, Monotoniei să-i pornim revolte. Să rupem iarăși lacăte și lanțuri Și ochii plânși să-i îndreptăm spre lume, Să trecem peste gropi și peste șanțuri Și să găsim acel ceva anume, Ce vine din vechime de bizanțuri: Frumos și adevăr - un singur nume. PEȘTERĂ A fost prea greu urcușul spre lumină, Din hrube
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
s-a dus biata fată! Am plecat spre casă, plângând, eram așa impresionat, zguduit de veste, mă simțeam vinovat pentru atâtea! M-am oprit pe o bancă în apropierea spitalului, să vorbesc cu mama ei, dar când am văzut-o plânsă, cu privirile pierdute, n-am mai îndrăznit să ies în calea ei. Am ajuns seara acasă, habar n-am când a trecut timpul, am mai plâns odată în brațele mamei, așa mare cum eram... Nu știți câte poate înțelege și
LIPITORII DE CĂRȚI de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361018_a_362347]
-
de adâncă îți este valea - (Viorel -Muha) Am plâns atâta Doamne și m-a bătut vânt Și-am fost doborâtă cândva, la pământ; Trupul mi-era sleit, simțeam că mă sfârșesc; În Valea Plângerii speram să Te găsesc! Aveam ochii plânși, credeam că-am să mor Și... am pierdut multe nopți în pridvor, Căci, îmi plângeam soțul și pe al meu trecut... Sunt doisprezece ani, de când l-am pierdut! Suspin de-atunci într-una și ochii îmi sunt uzi Te chem
ÎN VALEA PLÂNGERII de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360801_a_362130]
-
Delicatete > JAZZ Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1252 din 05 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Ochii mari sub sprâncene înalte scăpau lacrimi curbate. Preaplinul amestecându-se, în fumul țigării destinului... doar o mână-i dansa rar pe clapele plânse ale pianului, într-un vis temporar. Tresăritul ritmic al pleoapei sub bretonul rotund și copilăros, sugera viziunea inorogului luminos. Bărbatul... se-apropie abătut, mângâindu-i apatic buclele, în gânduri străine o sărută sub bărbie, șoptindu-i c-o privire inertă
JAZZ de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360961_a_362290]
-
năframa, Tu alergi să prinzi năluca unui vis, Dar oprește-te prietene, ia seama, Pașii tăi se-ndreaptă-n grabă spre abis. ?n zadar aștepți năluca fericirii, ?n zadar apuci cu pumnii amândoi, Vei plăti tribut dezamăgirii, Obosit, cu ochii plânși, cu pumnii goi. ?ntoarce-te la Domnul, așa cum ești, Cu zdrențe-n suflet și poveri ?ntoarce-te la Domnul, cu-n cuget nou Și-o altă inimă să-i ceri. ?ntoarce-te la Domnul, La pieptul Lui să înțelegi cât te-a iubit
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
pâini pomeni dădeam Și țărână pentru groapă. Nu am țară câtă zare Peste zări de țări zăream, Peste Dunăre și mare, Peste Prutul ce-l duram Lăcrimând lacrimi amare. Nu am țară câtă moarte, Cu cât doliu-ndoliam Ochii-mi plânși ursiți să poarte Doliul maicilor, purtam Doliul blestematei soarte. Nu am țară câtă frică Pentru țară am și neam, Pentru România mică Fără Dumnezeu și hram, Pentru gloata ei calică... Nu am țară nici la țară, Nici moșia ce-o
NU AM ŢARĂ CÂTĂ ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364152_a_365481]
-
și sub duș, I-am dat, fără de rușine, Pe la colțuri foarte bine, Și sucită și-nvârtită, Numai s-o văd mulțumită ... După luni, cum, dracu' știe! S-antâmplat o tragedie: Într-un hal fără de hal A intrat fata-n spital, Prăpădită, amărâtă, Plânsă, frate, nebătută, Și precum se văicărea, Vina era doar a mea ... De la zugrăveală, cică, A rămas cu ... burticică, Mărișoară, c-am văzut, Da' îmi e de necrezut(?!) Fi'n'că io, isteț din fire, Posed o nedumerire Și profesionist, se
NEDUMERIRE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364210_a_365539]
-
în multe privințe. Am avut și am pierdut printre atâtea bunuri, pe unul dintre cei mai pupulari artiști români din toate timpurile, Gică Petrescu. Ca nimeni atul, el a petrecut cântecul de petrecere prin anii încremeniți în jalea unei Românii plânsă și atunci, plânsă și azi, plânsă până nimeni nu mai știe când...! Cântece, o comoară de cântece de petrecere îndeosebi, rămase pe vechile discuri de vinilin de la Gică Petrescu au fost uitate! Dacă ele n-or mai fi într-o
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
Am avut și am pierdut printre atâtea bunuri, pe unul dintre cei mai pupulari artiști români din toate timpurile, Gică Petrescu. Ca nimeni atul, el a petrecut cântecul de petrecere prin anii încremeniți în jalea unei Românii plânsă și atunci, plânsă și azi, plânsă până nimeni nu mai știe când...! Cântece, o comoară de cântece de petrecere îndeosebi, rămase pe vechile discuri de vinilin de la Gică Petrescu au fost uitate! Dacă ele n-or mai fi într-o zi, nimic n-
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
îi uma calea având-o pe Veronica, ferită de ochii lumii, pe capra din spate. Prezența ei fusese foarte discretă atât la biserică cât și la mormânt. Știa că lumea o ura, mai ales protipendada care participa la înmormântare. Femeia plânsă, îmbrăcată toată în doliu, a așteptat până s-ă retras lumea și, singură, în fața reavănului mormânt, îi jura lui Eminescu că peste cincizeci de zile , se vor întânli pe meleagurile veșniciei, va fi și ea lângă el. Timp de două
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
Ediția nr. 1754 din 20 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului De toamnă Sub pas ușor, covorul moale De frunze-n ruginiu chircite, Îmi poartă gânduri liniștite, Ce par a fi atemporale. Privesc copaci în lung de cale, Ce-și lasă, plânși, din ramuri triste, Sub pas domol, covorul moale De frunze-n ruginiu chircite. Din vremi trecute, ancestrale, În rece somn sunt adormite, Dar fi-vor iar îmbobocite, Urzind gingaș, din mii petale, Sub pas ușor, covorul moale Toamnei În nou
RONDELURI DE SEZON de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368320_a_369649]
-
ZBOR INEGAL Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ascultam pulsul acela înfundat, abia auzit în tâmplele mele, aburite oglinzi paralele, în care o aripă se zbătea spre infinit. Miros de iarbă plânsă, potecă unduitoare de troscot și vânt care ține-n palme risipită, cealaltă aripă zbătându-se-n pământ. (Pictură: Christian Schloe) Referință Bibliografică: Zbor inegal / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05 aprilie 2016. Drepturi de
ZBOR INEGAL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368350_a_369679]
-
pentru ele amândouă, sperând să ofere astfel, un pic de confort sufletului traumatizat al prietenei sale. Când ea terminase de preparat ceaiul, a apărut și Desire îmbrăcată cu un capot de bumbac de culoare albă, cu fața palidă și ochii plânși, dar într-o stare de spirit ceva mai calmă, mai liniștită decât la sosire. Era încă vizibilă vânătaia de sub ochi deși, probabil că o mascase cu fard, buza era un pic umflată și rana mai profundă ce o avea pe
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
scrijelit în desene rupestre. cuvântul zburat-a în lemne cioplit. cuvântul ruptu-s-a din pietre ciobit. cuvântul cântat-a din coarde ciupit. cuvântul grăit-a din bătute la horă. cuvântul țipat-a din dicționare. cuvântul zâmbit-a din lacuri odihnit. cuvântul plâns-a din ceruri cernit. cuvântul doar vrut-a și s-a împlinit. cuvântul fugit-a din țarcuri închis. cuvântul... dar foaia va putea oricând să-și jelească morții. o foaie jelindu-și morții. și iar cuvântul născutu-s-a din jeliri. și
IMORTALITATE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367992_a_369321]
-
Acasa > Impact > Istorisire > PROZĂ AMARĂ Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1156 din 01 martie 2014 Toate Articolele Autorului Proză amară Prin minte îmi trec Popey marinarul, Money lepădatul, chel și crud, Dida Cuțitaru, mereu plânsă și desculță, Femeia - Jurist, ba în uniformă , ba cu o feregea albastră, piratul Stancagri, mincinos, compilator de calomnii, Platon din Texas, politicos, dar gata să-njure, ehei, mulți. Grădina e mare, bostanii -numeroși. Mă aflam pe un velier naufragiat în
PROZĂ AMARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367456_a_368785]
-
creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate. Daca ne despărțim de marea unitate, suntem pe poziție de anulare, de auto anulare. Deci, recomand o poziție de trăire. Pentru că tragedia întregii lumi trebuie plânsă ca propriile noastre păcate. Și starea de rugăciune înseamnă o stare de prezență. Eu ca duhovnic ce toată ziua stau de vorbă cu lumea care are nevoie de verticalitate, nu recomand nevoințe. Recomand o stare de prezență permanentă, care înseamnă
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
În singurătatea mea, te aud și te caut. Te găsesc în cuvânt. Pe un fundal purificat dau deoparte nisipul și la capătul unui efort, în mijlocul amputărilor, te veghez cu grijă și te așez în mijlocul luminii. Nu te alinia în fața cuvintelor plânse. Zidul acesta își caută sprijinul în așteptările mele. Sunt mereu lângă tine. Nu-ți fie dor, dorul tău se alintă cu lacrimile mele. Nu mă aștepta, nu am plecat. Am rămas la colțul gurii tale așteptând sărutul. Poate că am
SĂ NU TACI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366844_a_368173]
-
creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate. Daca ne despărțim de marea unitate, suntem pe poziție de anulare, de auto anulare. Deci, recomand o poziție de trăire. Pentru că tragedia întregii lumi trebuie plânsă ca propriile noastre păcate. Și starea de rugăciune înseamnă o stare de prezență. Eu ca duhovnic ce toată ziua stau de vorbă cu lumea care are nevoie de verticalitate, nu recomand nevoințe. Recomand o stare de prezență permanentă, de opoziție
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
aur poartă, Noi cerșim din poartă-n poartă.” Mama ei de viață și de conducători! Mi se face greață. Preț de câteva secunde am rămas în stare de imponderabilitate. Nu știam încotro s-o apuc. Acasă, pe mama o găseam plânsă, tata - cu amicii de pahar. S-a prostit, acum, la bătrânețe. Dar, oare, numai el? Are parabolică și vede tot ce este în lume, însă cel mai tare îl interesează filmele sexi, chiar cele mai tari! Mama l-a pârât
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate. Daca ne despărțim de marea unitate, suntem pe poziție de anulare, de auto anulare. Deci, recomand o poziție de trăire. Pentru că tragedia întregii lumi trebuie plânsă ca propriile noastre păcate. Și starea de rugăciune înseamnă o stare de prezență. Eu ca duhovnic ce toată ziua stau de vorbă cu lumea care are nevoie de verticalitate, nu recomand nevoințe. Recomand o stare de prezență permanentă, de opoziție
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
tot ce-am avut. Păi daaaa, ai făcut nuntă la aia mare, acum să stai în drum, nu-mi pasă. Nu plec, Marine, nu plec. Tata a ieșit nervos din casă pentru că altfel ar fi lovit-o. Mama nervoasă și plânsă începe să ma certe. Și tu taci! De ce nu zici nimic? Parcă ai fi a lui. Dacă îi spuneai să mă lase în pace, mă lăsa. N-ai văzut că ăsta te iubește? N-ai văzut că face numai ce
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]