3,250 matches
-
Și asta s-a datorat inițiativei lui Maiorescu de a-i fi publicat placheta de versuri apărută la Crăciunul anului 1883 (din volumul recent de corespondență inedită Eminescu-Veronica Micle reiese că marele critic îi propusese poetului să-și alcătuiască o plachetă încă din mai 1882). Se cunosc erorile sumarului repede încropit (pentru care dl Cernăianu îi face criticului un mare proces invectivant, nelipsind nici acuzația că publicarea plachetei se încadra în scenariul pentru eliminarea omului public, înlocuit fiind cu poetul. Dar
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
Eminescu-Veronica Micle reiese că marele critic îi propusese poetului să-și alcătuiască o plachetă încă din mai 1882). Se cunosc erorile sumarului repede încropit (pentru care dl Cernăianu îi face criticului un mare proces invectivant, nelipsind nici acuzația că publicarea plachetei se încadra în scenariul pentru eliminarea omului public, înlocuit fiind cu poetul. Dar de n-ar fi existat poetul, să ne întrebăm încă o dată, ar mai fi apărut azi gazetarul? Însă, din nou, oricîte erori ar fi avut acest sumar
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
Luminița Marcu Publicarea plachetei de versuri Dar de rouă de Sandra Mihaly nu s-a făcut în nici un caz din economie. Strălucirea coperților, pastelul în degradeuri savante, caracterele tipografice care reproduc cu umbre scrisul autoarei, probabil, cochetăria aranjamentului în pagină - toate ne duc cu
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
chiar dacă aceasta se impusese, încă de prin anii treizeci, definitiv, nemaifiind negată de spirite bine anacronice ca N. Iorga, M. Dragomirescu, Gh. Bogdan-Duică, care l-au șicanat pe poet, creîndu-i o atmosferă ostilă mai bine de un deceniu (anii douăzeci). Placheta de versuri a lui Fîntîneru dezvăluie o poezie încifrată, aglomerată de simboluri criptice, de mitologie și de presimțiri ale morții, care îl ține încleștat. E o poezie greu lizibilă și fără fior. Poate că și-ar fi găsit un drum
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
Z. Ornea Cu opera lirică a lui Bacovia s-a întîmplat un lucru extraordinar. A debutat în volum în 1916, cu placheta sa fundamentală Plumb, de nimeni băgată în seamă, ceea ce se cam repetă și cu celelalte ale sale patru plachete, inclusiv cu ultima, Stanțe burgheze, din 1946. Criticii nu-l prizează ca poet, încît Lovinescu socotea că poetul scrie o operă
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
Z. Ornea Cu opera lirică a lui Bacovia s-a întîmplat un lucru extraordinar. A debutat în volum în 1916, cu placheta sa fundamentală Plumb, de nimeni băgată în seamă, ceea ce se cam repetă și cu celelalte ale sale patru plachete, inclusiv cu ultima, Stanțe burgheze, din 1946. Criticii nu-l prizează ca poet, încît Lovinescu socotea că poetul scrie o operă lipsită de artisticitate. Nici în Istoria literaturii a lui Călinescu nu are parte de un tratament mult diferit, oricum
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
menită să-l elimine din viața publică (cu deosebire din publicistică), planul neocolind nici posibilitatea lichidării sale fizice. De aceea boala sa n-a fost boală, n-a fost tratat cum se cuvine, iar Maiorescu i-a editat, în lipsă, placheta din 1884 cu scopul ca poetul să nu-l mai îngăduie, în arenă, pe publicist. Și aceasta pentru că liberalii lui I. C. Brătianu, de acord cu opinia principelui (din martie 1881 rege) Carol I, au hotărît ca, pe plan extern, România
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
Din diverse motive: tiraje confidențiale, prețul cărților, inflația de poeți etc. Pe lîngă aceste motive mereu invocate mai există unul, subtil, dar foarte important: intoleranța acestui "gen" în literatura noastră contemporană. A fost perpetuat modelul poeziei frumos așezate într-o plachetă, modelul poetului rupt de realitate, cu capul în nori. Desigur, mulți vor ironiza această perspectivă simplistă și superficială asupra profundei noastre poezii. Se știe că poezia nu se vinde (chiar deloc, în comparație cu proza). Da, poezia în plachete, cu un portret
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
așezate într-o plachetă, modelul poetului rupt de realitate, cu capul în nori. Desigur, mulți vor ironiza această perspectivă simplistă și superficială asupra profundei noastre poezii. Se știe că poezia nu se vinde (chiar deloc, în comparație cu proza). Da, poezia în plachete, cu un portret mare al poetului nemuritor și rece pe a patra copertă, nu are cum să se vîndă. Poetul zilelor noastre nu trebuie doar să știe să scrie, trebuie să știe să se vîndă pe sine. Și nu e
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
forța în secta ocultă a literaților fundamentaliști. Poezia Marianei Marin contrazice și susține, în același timp, ipotezele de mai sus. Pe de o parte ea rămîne blocată într-un cadru tradițional, este o poetă care se exprimă public doar prin "plachete". Totuși, textele sale se zbat (deocamdată neputincioase) să "iasă dintre coperți". Nu este simplă poezie - textul său are o puternică bătaie socială. Și o ultimă contrazicere ar fi tocmai faptul că, anul acesta editura a suplimentat tirajul volumului Mutilarea artistului
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
poetei implică o luptă acerbă cu toate locurile comune impuse de așa-numita "scriitură feminină". Toată latură suavă, liniștită nu este decît o liniște nevrotică. Pauzele din violența imagistică nu reprezintă nici o renunțare la "sine". Versuri care nu mai suportă "placheta": "Fără să-i invidiezi, privești fascinată oamenii echilibrați; / te miri la nesfîrșit cum de mai pot surîde (deși surîs să fie?), / cum de mai pot da sfaturi, rețete de rezistență, / cît de civilizat îmbină ei ziua cu noaptea, / halucinant de
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
slujitor fidel decît oaspete. El întinde poteci practicabile pentru ca prietenii duși ai poetului să-l poată vizita sau pregătește imagini mai puțin drastice în care moartea apare ca o "mănușă parfumată". Stilul galant revine și în dansul macabru din finalul plachetei, în care eroul acestor poeme se închipuie "îmbrățișat de asexuata, de nevîrstnica femeie în crepdeșin negru", dansînd cu ea, "cel mai frumos tango" (În clipa aceea). Exercițiul visului se prelungește pînă în starea de trezie, spectacolul preferat fiind nu, cum
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
nu se poate altfel. Așa că autenticii beneficiari ai zilelor noastre sunt - atenție! - artiștii, iar dintre ei, în chip firesc, scriitorii. Este momentul și locul ca lumea să afle: oricât și-ar dori-o, îi va fi cu neputință autorului unei plachete de versuri, al unui volum de eseuri, de ce ar fi, dar din domeniul literaturii, să ascundă fiscului fabuloasele venituri care l-ar înverzi de invidie pe Bill Gates însuși. Și nu e vorba aici de romancieri populari, ca Pavel Coruț
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
reiese că Eminescu fusese, de fapt sănătos, și Titu Maiorescu (chiar el!) punînd la cale proiectul de a se debarasa de ziaristul de la Timpul, chiar cu prețul internării în spital și, în același scop, i-a editat în 1883/1884 placheta de versuri, cu gîndul "malefic" ca poetul să-l înlocuiască, înmormîntîndu-l efectiv, pe ziaristul devenit extrem de periculos pentru junimismul politic. M-am întrebat în comentariile mele la cele două cărți și mă întreb și acum de ce trebuia Maiorescu să se
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
pagini (o jumătate de coală), dl N. Georgescu îl face vinovat pe Maiorescu că a încredințat tiparului o coală în minus decît sumarul întocmit de... poet. De aici ar fi provenit adaosurile din sumar (socotite inedite) în viitoarele ediții ale plachetei. E și aceasta o ipoteză hazardată. Criticul putea socoti cele opt pagini și prefața peste cele 19 coli a douăzecea coală; deși preciza, în scrisoare, că "îi mai scriu o scurtă prefață". Dar nu uit, ținînd seama de precedentele sale
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
ediției princeps (confruntate cu textul din Convorbiri și, apoi, cu cel din manuscrise atît cît îngăduie lecțiunile posibil de corecte), totul migălos și cu acribie științifică. Și, apoi, completările și eliminările unor greșeli de tipar în cele 16 ediții ale plachetei (Maiorescu veghind ediția pînă la cea de a zecea, 1907), după care ele s-au tipărit potrivit interesului editorilor Socec și Teclu. Ediția V.G. Morțun din 1888 e redusă la proporțiile minimale știute, infirmîndu-se și ipoteza că poetul i-a
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
1911. Ajuns în țară, îl frecventează, prin prietenul său Horia Furtună, pe Macedonski, de a cărei operă s-a înamorat, ajutîndu-l, în 1912, pe săracul mare bard să publice volumul Florile sacre și, în 1916, a contribuit total pentru publicarea plachetei lui Bacovia Plumb. Atmosfera poeziei franceze parnasiene și simboliste ca și cea simbolistă din Cenaclul lui Macedonski l-au înrîurit profund, determinînd hotărîtor fizionomia liricii sale din primele trei volume de început. Și-a descoperit, după demobilizare, vocația de poet
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
fix, specificat în cifre arabe. În cazul în care comisionul este negociabil, este obligatorie, de asemenea, stabilirea cuantumului minim și maxim al acestuia și a limitelor sumelor aferente negocierii. Agenții economici vor afișa, în interiorul și exteriorul casei de schimb, o plachetă de format minim A3, de culoare albă, pe care să fie înscrisă, cu caractere de culoare roșie, comisionul perceput. Ordinul A.N.P.C. este menit să descurajeze actele de înșelătorie în rândul operatorilor birourilor de schimb valutar, care în mod voit
Agenda2003-11-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/280796_a_282125]
-
saluta cu aplauze și urale prelungite, abdicarea regelui și instituirea Republicii Populare Române, la 30 decembrie 1947. Abolirea monarhiei a fost sărbătorită într-o totală isterie. Cei patru regi care au condus România au fost scoși din manualul de istorie. Plachetele cu imaginile regilor au fost desprinse cu dalta de pe Arcul de Triumf din București. Pe scafa din interiorul Ateneului Român, picturile cu bustul regilor au fost răzuite cu cuțitul. De la feudalismul modern al lui Cuza se trecea direct la comunismul
Trădarea patriotică, între miere şi fiere, între glorie şi decădere, între lauri şi dezamăgi. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_407]
-
și așa mai departe și tot mai departe. Despre Odiseea și Iliada sau Faust să nu mai vorbim că trezim rânjetul lor. Dar Ulise de Joyce? Nici el n-are nicio șansă la ei, că nici acesta nu-i o plachetă.” Mărturisim, întrebările fără răspuns ale lui Nicolae Prelipceanu sunt și ale noastre și n-avem idee cum s-a rezolvat situația: oare generația acelui student la Litere, care judeca literatura cu un metru atât de special, chiar va fi eliminat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2724_a_4049]
-
menționat că gazdele au oferit în mape Diplomă jubiliara tuturor participanților la festivitatea de premiere, festivalul ajungând la a V-a ediție, dar și Diplomă Opera Omnia unui grup restrâns și select de invitați. De asemenea s-au oferit și plachete jubiliare. Prozatorul Christian Crăciun, din Florești, a spus, în plenul festivalului: „Ceea ce ați făcut Dvs. azi, 29 ianuarie, este o minune: ați reușit că trenul culturii să se înzăpezească definitiv la Mizil, lucru pentru care vă mulțumim!” Întreg festivalul s-
O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
altfel, Bio, Biblio și Bio-biblio) nu înseamnă, deloc, că e tentată de reconstituiri globale (și deci nici de rechizitorii), ci mai degrabă de bruioane semnificative, pe marginea cărora spiritul speculativ să poată escalada. Așa se întâmplă cu comentariile pe marginea plachetelor cu CD publicate de Casa Radio: vocea unor Bacovia sau Nedelciu e „citită” de Simona Sora cu o finețe pe care cumulul de amănunte istorico-literare n-o poate egala. Cel dintâi, poetul Plumbului și al Scânteilor galbene, are parte de
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
lipsea - încă era prea firav. Nici Staff, nici Iwaszkiewicz, nici Przybos sau Milosz nu veniseră cu intervenții lirice pe măsură. De aceea un adevărat eveniment a fost apariția florilegiului Neliniște, apărut la Cracovia în 1947, scris de Rózewicz, dar și plachetele care au urmat: Mănușa roșie ori Cinci poeme, în care nu numai problematica dar și poetica acestora sugerau ceva nou în legătură cu cele întâmplate, ceva care continua - ca formă - avangardismului polonez. El a fost cel care a înfăptuit în lirica postbelică
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
în 1974, releva că „poemele sale «naturiste» sunt niște reacții destul de complicate meditative, nu simple acuarele emotive sau ierbare de impresii în aer liber”. De aceea am tot așteptat, în ciuda faptului că și din poezia Wislawei Szymborska tradusesem, în 1978, placheta Bucuria scrierii, apărută la Editura Dacia din Cluj-Napoca, că lui Rózewicz i se va decerna, speram, Premiul Nobel pentru Literatură, doar de la el aflasem că a figurat printre cei desemnați să fie aleși, dar îi lipsise numai un vot. Afirmațiile
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
melodia acestor degete fără oase” (p. 15); „cuvinte frânte semne de ani și de ani/ toate adunate de pe pietre de pe unghii/ adunate de pe urne sparte/ și adunate poate/ din inima unui vultur tăcut” (p. 24). În anumite momente ale sale, placheta aceasta e atât de stănesciană încât, parafrazez, gestul devine de neînțeles. Nu și inexplicabil. Spuneam că împrejurările joacă un rol de căpătâi. Dacă este să credem notițele manuscrise de pe marginea foilor (căci volumul reproduce întocmai dactilograma, cu tot cu însemnările și corecturile
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]