178 matches
-
diferite larve. Penilia avirostris este un indicator de ape cu salinitate mai scăzută, sub 38‰. Ostracodele au dimensiuni de câțiva mm iar carapacea are forma unei cochilii din două vâlve articulate. Se găsesc în ape dulci și marine, atât în plancton cât și în bentos. Genul Conchoecia este cel mai frecvent și abundent în plancton. Speciile de Cypridina sunt luminiscente și ofițerii japonezi le foloseau în timpul ultimului război mondial pentru a descifra mesaje, evitând astfel să apeleze la o lumină puternică
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
38‰. Ostracodele au dimensiuni de câțiva mm iar carapacea are forma unei cochilii din două vâlve articulate. Se găsesc în ape dulci și marine, atât în plancton cât și în bentos. Genul Conchoecia este cel mai frecvent și abundent în plancton. Speciile de Cypridina sunt luminiscente și ofițerii japonezi le foloseau în timpul ultimului război mondial pentru a descifra mesaje, evitând astfel să apeleze la o lumină puternică. În afară de crustacee, mesoplanctonul include și chetognate, anelide și moluște. Chetognatele sunt animale fusiforme și
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
și moluște. Chetognatele sunt animale fusiforme și transparente, carnivore. Cel mai cunoscut gen este Sagitta.Sunt indicatoare pentru deplasarea maselor de apă de salinități diferite și sunt folosite pentru detectarea curenților care favorizează răspândirea peștilor. Polichetele erante fac parte din plancton, cele sedentare și tubicole fiind bentonice. Unele specii bentonice prezintă fenomenul de epitochie: o parte a corpului, care conține ouăle, se detașează și devine planctonica. În largul insulelor Șamoa și Fidgi, aceste părți planctonice (ale speciei Eunice palolo) apar la
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
fiind prevăzute cu coloblaste sau celule adezive cu ajutorul cărora aglutinează pradă. Cele mai cunoscute genuri sunt Pleurobrachia (se hrănește cu copepode și larve de pești), Cestus (cu specia Cestus veneris, centura Venerei) și Beroe (cu aspect saciform). Tunicierii. În componență planctonului intra larve de ascidii (care sunt sedentare), pirosome, salpe și appendiculare. Pyrosomele sunt animale coloniale, luminiscente, în general se deplasează pasiv dar și activ datorită unui curent de apă format între sifoane. Hrană lor de bază este microplanctonul. Salpele, transparente
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
trofice, au urmat imediat animalele a căror sursă de hrană erau acestea. Exemplarele mari au fost dezavantajate când hrana s-a împuținat. În mări organismele de pe fundul apei au fost avantajate, în schimb cele de suprafață, care se bazau pe plancton ca sursă de hrană, au fost foarte afectate, deoarece planctonul a avut de suferit în lipsa luminii solare. Crocodilii s-au numărat printre supraviețuitorii de succes; creșterea lor este foarte lentă, se pot hrăni și cu organisme moarte și rezistă fără
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
erau acestea. Exemplarele mari au fost dezavantajate când hrana s-a împuținat. În mări organismele de pe fundul apei au fost avantajate, în schimb cele de suprafață, care se bazau pe plancton ca sursă de hrană, au fost foarte afectate, deoarece planctonul a avut de suferit în lipsa luminii solare. Crocodilii s-au numărat printre supraviețuitorii de succes; creșterea lor este foarte lentă, se pot hrăni și cu organisme moarte și rezistă fără hrană chiar și luni de zile. Alți supraviețuitori au fost
Cretacic () [Corola-website/Science/304552_a_305881]
-
au tuberculi nupțiali pe cap și pe partea antero-superioară a corpului. Este un pește omnivor, cu o compoziție variabilă a hranei în funcție de vârsta și de ciclurile sezoniere. Hrana include insecte acvatice și larvele lor, nevertebrate bentonice (viermi, moluște, crustacee), alge, plancton și detritus organic. În timpul verii, componenta vegetală a hranei crește. Exemplarele de dimensiuni mai mari se hrănesc de asemenea cu larvele și alevinii altor specii de pești și larvele de amfibieni. Alevinii se hrănesc cu plancton, microinvertebrate, alge și detritus
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
viermi, moluște, crustacee), alge, plancton și detritus organic. În timpul verii, componenta vegetală a hranei crește. Exemplarele de dimensiuni mai mari se hrănesc de asemenea cu larvele și alevinii altor specii de pești și larvele de amfibieni. Alevinii se hrănesc cu plancton, microinvertebrate, alge și detritus organic. Specia este afectată de bolile bacteriene și virale ale peștilor. Este gazdă a unor specii de paraziți. Constituie o sursă vitală de hrană pentru mai multe specii de pești, mai ales pentru percide, esocide și
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
specii să fie periclitate, fără să fie sesizat pericolul. Toți peștii cartilaginoși sunt carnivori. Speciile mari consumă cu predilecție pești osoși, dar majoritatea speciilor consumă crustacee și moluște, iar specia "Megachasma Pelagios" și cele din genul "Mobula" se hrănesc cu plancton. Fecundația are loc la circa 50% din specii prin copulație, ele fiind ovovivipare, adică nasc larve vii, pe când restul sunt ovipare, adică femela depune ouă (icre) din care vor ecloza larvele (puietul). Peștii cartilaginoși și peștii osoși se deosebesc prin
Chondrichthyes () [Corola-website/Science/320833_a_322162]
-
extrage așa-numitul nauruit se observă că stratul de sedimente fosforice are o structură foarte variată: el este compus dintr-o sumedenie de cioburi de dimensiuni diferite. Prin urmare, depunerile primare de fosforite, care se formau din resturile moarte ale planctonului, au suferit numeroase schimbări în timpul eroziunilor și a stratificării. În istoria sa, insula a fost, fără îndoială, bătută de taifunuri puternice, în urma cărora erau spălate materialele fărâmițate. Fenomene asemănătoare pot fi observate în mai multe atoluri din Oceanul Pacific. Stratul de
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
cu reflexe metalice; iar laturile și abdomenul albe-argintii, bătând câteodată foarte ușor în roșu-trandafiriu. Înotătoarele dorsală și caudală cenușii, celelalte înotătoare cenușii-gălbui cu reflexe roșcate. Irisul este argintiu sau cu luciri aurii. Se hrănește mai ales cu viermi, crustacei și plancton; prinde, însă, și peștișori și deseori sare din apă, spre a prinde insectele. Depune icre care se lipesc de plante acvatice, în aprilie-iunie. O femelă depune cam 100.000 de icre. Valoarea economică este mare. Are o carne cu multe
Sabiță () [Corola-website/Science/331518_a_332847]
-
formula 4 2.Apa de ploaie care conține acid carbonic erodează rocile care conțin silicați de calciu astfel va rezulta ioni de calciu și ioni de bicarbonat. formula 5 Acești ioni rezultați vor fi transportați de apele curgătoare în mări, unde microorganismele (planctonul) folosesc ionii de calciu la construirea cochiliilor, care după moartea lor vor alcătui sedimentele de carbonați de pe fundul mărilor. Aceste sedimente vor fi în următoarele perioade geologice prin mișcări tectonice vor ajunge în interiorul straturile pământului. Prin procesele de vulcanism sub
Carbonat () [Corola-website/Science/308622_a_309951]
-
aproape negru . În combinație cu contururi bizare determinând frumusețea incomparabilă a regatului subacvatic. Grupuri mari de alge trăiesc în apele marine și piscine cu apă dulce. Teoretic alge : plutesc la suprafață (până la o adâncime de 100 m ), în stratul de plancton , sau trăiesc în partea de jos în bentos . Rolul algelor în natură este enormă . Algele sintetizează substanțe organice . Unii cercetători susțin că unele diatomee sintetiza 50 % din materie organică produsă în lume. Algele sunt consumate de animale acvatice mici, pești
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
fiind destul de mare. Inele pot oferi anumite informații privind precipitațiile și temperatura din acea epoca. Pentru o analiză a unei periode mai îndelungate, geologii extrag informații din straturile sedimentare. Sedimentele, uneori pietrificate, pot conține în unele cazuri rămășițe vegetale, animale, plancton sau polen, care pot fi atribuite unei zone climatice specifice. Moleculele de biomarcaj precum alkenonele pot dezvălui detalii privind temperatura lor de formare. Caracteristicile chimice, în special raportul Mg/Că al calcitei în testele făcute asupra foraminiferelor pot fi deasemenea
Paleoclimatologie () [Corola-website/Science/314004_a_315333]
-
mari provocări aduse viețuitoarelor din estuare sunt variația salinității și sedimentele. În sedimente s-au găsit cantități mari de bacterii consumatoare de oxigen, acest lucru rezultând la condiții anoxice (lipsa oxigenului), fapt care este intensificat de fluxul de apă limitat. Planctonul (în general diatomi și dinoflagelate) este producătorul major din acest ecosistem, acesta depinzând în mod direct de claritatea apei. Cele mai multe organisme din estuare sunt detritivore (principala sursă de hrană este detritusul din sedimente).
Estuar () [Corola-website/Science/304797_a_306126]
-
sau moartea albă, este probabil cea mai faimoasă specie de rechini. Aparține unei familii de rechini cunoscuți drept înotători rapizi numiți rechini mackerel și este cel mai mare carnivor de pe pământ , din zilele noastre , în afară de cei care se hrănesc cu plancton , cum ar fi balena. este în principal cunoscut datorită dimensiunilor sale, indivizii maturi ajungând până la 6,4 metri în lungime (deși au fost publicate rapoarte despre rechini albi cu o lungime de 8 m, și o greutate de 3324 kg
Rechinul alb () [Corola-website/Science/327594_a_328923]
-
Standard Oil Company, a convins opinia publică să folosească "benzina" în locul "etanolului" pe post de carburant în industria automobilului, combătând concepția lui Henry Ford. Teoria biogenă de formare a zăcămintelor de petrol susține că petrolul ia naștere din organisme marine plancton care după moarte s-au depus pe fundul mării, fiind acoperite ulterior de sedimente.Conform acestei teorii perioada de formare a petrolului se întinde pe perioada de timp de ca. 350 - 400 milioane de ani în urmă Devonian perioadă în
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
m. El străbate coastele nord-estice ale Americii de Nord cu o viteză de 3 km/oră, influențând decisiv flora și fauna din zona litorală. Apele Curentului Labradorului conțin cantități mari de substanțe nutritive și săruri minerale ce constituie sursa de hrană pentru plancton, la rândul său element de bază în lanțul alimentar al peștilor, animalelor și păsărilor marine. Marea Labradorului este bogată în pește.
Marea Labrador () [Corola-website/Science/307963_a_309292]
-
în mare, perioada de reproducere variază în funcție de temperatura apei. Maturitatea sexuală este atinsă în al treilea an la masculi, și al patrulea an la femele. Ouăle și larvele lor sunt pelagice. Mugilidele sunt omnivore, se hrănesc cu plante mici, nevertebrate, plancton, perifiton și detritus pe care le scormonesc în sedimentele de pe fundul mărilor și al râurilor învecinate, și le se filtrează cu ajutorul branhiospinilor. Sunt pești abundenți și în mod regulat pescuiți în toate zonele, folosind diferite unelte de pescuit. Ei sunt
Mugilide () [Corola-website/Science/330455_a_331784]
-
în rețeaua de distribuție, nu trebuie să depășească 5% din totalul probelor recoltate într-un an calendaristic. ... Articolul 74 (1) În cazul în care în treapta de predezinfecție de la intrarea în stația de tratare se introduce clor pentru împiedicarea dezvoltării planctonului, creșterea conținutului de bacterii, oxidarea substanțelor organice la apele cu conținut ridicat de substanțe organice și plancton sau la apele conținând bacterii feruginoase sau manganoase, se va urmări influența preclorării în cazul existenței acizilor humici. ... (2) La apele încărcate cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188016_a_189345]
-
Articolul 74 (1) În cazul în care în treapta de predezinfecție de la intrarea în stația de tratare se introduce clor pentru împiedicarea dezvoltării planctonului, creșterea conținutului de bacterii, oxidarea substanțelor organice la apele cu conținut ridicat de substanțe organice și plancton sau la apele conținând bacterii feruginoase sau manganoase, se va urmări influența preclorării în cazul existenței acizilor humici. ... (2) La apele încărcate cu substanțe organice oxidabile, ape cu amoniac, nitriți, microorganisme, plancton, ape colorate datorită materialelor humice, dozele de clor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188016_a_189345]
-
apele cu conținut ridicat de substanțe organice și plancton sau la apele conținând bacterii feruginoase sau manganoase, se va urmări influența preclorării în cazul existenței acizilor humici. ... (2) La apele încărcate cu substanțe organice oxidabile, ape cu amoniac, nitriți, microorganisme, plancton, ape colorate datorită materialelor humice, dozele de clor sau dioxid de clor introdus înainte de decantare vor fi stabilite prin teste de laborator. ... (3) În cazul apelor care conțin fenoli nu se va utiliza clorul, preoxidarea realizându-se cu ozon. ... Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188016_a_189345]
-
în stațiile de tratare a apelor potabile, nămolurile provin în proporție de 65-70% din decantoare și 15-20% de la spălarea filtrelor, restul fiind evacuările depunerilor din denisipatoare. ... (2) Suspensiile din aceste nămoluri conțin: substanțe prezente în apa brută înainte de tratare, ca plancton, substanțe minerale sau organice floculate, hidroxizi metalici (fier, mangan), precum și substanțe provenite din procesul de tratare ca adjuvanți cum sunt: hidroxizi metalici provenind din coagulare, în urma reacțiilor chimice dintre reactivii de coagulare și floculare și substanțele existente în apa de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188016_a_189345]
-
trebuie să fie controlate la intervale regulate pentru a verifica: (a) că nu există fraude privind originea, proveniența și destinația moluștelor bivalve vii; (b) calitatea microbiologică a moluștelor bivalve vii în funcție de zonele de producție și de relocare; (c) posibilitatea prezenței planctonului toxic în apele de producție și de relocare precum și a biotoxinelor în moluștele bivalve vii; (d) eventualitatea prezenței contaminanților chimici în moluștele bivalve vii. (2) În scopul aplicării punctului 2 b), c) și d), estre necesar să se stabilească planuri
32004R0854-ro () [Corola-website/Law/292998_a_294327]
-
eșantionare care vizează controlul calității microbiologice a moluștelor bivalve vii trebuie să ia în special în considerare: (a) variațiile probabile ale contaminării fecale și (b) parametrii indicați în partea A punctul (6). (4) Planurile de eșantionare pentru identificarea posibilității prezenței planctonului toxic în apele de producție și de relocare precum și a biotoxinelor în moluștele bivalve vii trebuie să ia în special în considerare eventualele variații ale prezenței planctonului care conține biotoxine marine. Eșantionarea trebuie să cuprindă; (a) o eșantionare periodică pentru
32004R0854-ro () [Corola-website/Law/292998_a_294327]