244 matches
-
controversat. În mare, se consideră că interacțiunile dintre materialul care se îndepărtează de stea la viteze diferite dă naștere majorității formelor observate. Cu toate acestea unii astronomi cred că stelele duble centrale trebuie să fie responsabile pentru cel puțin nebuloasele planetare mai complexe și extreme. Un studiu recent a descoperit faptul că mai multe nebuloase planetare conțin câmpuri magnetice puternice, lucru presupus deja de către Grigor Gurzadyan în anii 1960 (vezi ex. ref. [3]). Interacțiunile magnetice cu gazul ionizat pot fi responsabile
Nebuloasă planetară () [Corola-website/Science/307281_a_308610]
-
împrăștie o mare parte din masă sub forma unui inel de gaze care o înconjoară, acesta devenind vizibil datorită excitației provenite de la steaua centrală. Ele se diluează în spațiu în câteva zeci de mii de ani. Aceste nebuloase sunt numite "planetare" deoarece atunci când sunt privite printr-un telescop modest au un aspect circular, asemănător cu o planetă.
Nebuloasă planetară () [Corola-website/Science/307281_a_308610]
-
cristalului de stâncă. Până atunci, aceste activități se desfășurau în Egipt, iar prin contribuția sa, Ibn Firnas a făcut ca acest lucru să se producă și în Spania. A creat o sferă armilară pentru a vizualiza mișcarea astrelor și un planetariu, pe care l-a construit în laboratorul din casa lui. Alte invenții atribuite lui Ibn Firnas sunt: lentilele de corectare a vederii, un metronom, descoperă mijloacele de a obține sticla transparentă. Toate aceste inovații vor influența descoperirile științifice din Europa
Abbas ibn Firnas () [Corola-website/Science/333588_a_334917]
-
addon-urilor. Deși Orbiter deține o bază de date cu 100.000 de stele, acestea au un scop pur decorativ, călătoriile interstelare neputând fi simulate deocamdată în Orbiter. Pentru a se putea orienta în vastitatea spațiului, utilizatorul are la îndemână "modul planetariu", în care se pot vizualiza coordonatele ecliptice și celeste, alături de o hartă a constelațiilor și alte indicii. Apoi, etichetele care identifică un anumit obiect din sistemul solar pot fi setate să apară doar de la o anumită distanță față de obiect, în funcție de
Orbiter () [Corola-website/Science/305644_a_306973]
-
, sau titlul complet, Un filosof ținând curs despre un planetariu în care o lampă este pusă în loc de Soare, este o pictură a lui Joseph Wright de Derby reprezentând un lector care dă o demonstrație despre un planetariu pentru un public restrâns. Pictură a precedat un tablou similar al său "Un
Un filosof ținând curs despre planetariu () [Corola-website/Science/337294_a_338623]
-
, sau titlul complet, Un filosof ținând curs despre un planetariu în care o lampă este pusă în loc de Soare, este o pictură a lui Joseph Wright de Derby reprezentând un lector care dă o demonstrație despre un planetariu pentru un public restrâns. Pictură a precedat un tablou similar al său "Un Experiment pe o Pasare în Pompă de Aer" (Național Gallery, Londra). Un biograf al lui Wright, Benedict Nicolson, a susținut în 1968 că John Whitehurst a fost
Un filosof ținând curs despre planetariu () [Corola-website/Science/337294_a_338623]
-
numele de străzi, denumind în schimb sectoarele pătrate conform unor coordonate formate din cifre și litere. În 1975, cu ocazia Expoziției Federale de Horticultură (Bundesgartenschau), s-a construit Turnul de Telecomunicații. În ultimele decenii ale secolului XX s-au realizat Planetariul, noul corp al Galeriei de Artă, noul muzeu Reiss-Engelhorn, primăria, noul areal al Târgului de Mai, noua sinagogă, moscheea Yavuz-Sultan-Selim, Muzeul Tehnic al landului Baden-Württemberg, Stadionul Carl Benz și Tunelul Fahrlach. În 2001 silueta orașului a căpătat un nou accent
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]
-
nebuloase, cea mai mare parte dintre aceste corpuri fiind vizibile cu instrumente optice mici, între care roiurile deschise M46, M47, 10° la est și un pic la nord de Sirius, M93, NGC 2451, NGC 2467 și NGC 2477, și nebuloasele planetare NGC 2438 și NGC 2440. O parte din nebuloasa Gum se întinde în constelația Pupa (cea mai mare parte din ea găsindu-se în constelația Velele). Este un reziduu al unei supernove, în parte iluminată de Naos.
Pupa (constelație) () [Corola-website/Science/306255_a_307584]
-
Planetariul și Observatorul Astronomic din Suceava este un muzeu științific destinat proiectării cerului, a sistemului solar, a planetelor vizibile, a sateliților, etc. A fost inaugurat în anul 1982, fiind al treilea planetariu din țară în ordinea deschiderii și cel mai mare
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
Planetariul și Observatorul Astronomic din Suceava este un muzeu științific destinat proiectării cerului, a sistemului solar, a planetelor vizibile, a sateliților, etc. A fost inaugurat în anul 1982, fiind al treilea planetariu din țară în ordinea deschiderii și cel mai mare din țară în ceea ce privește capacitatea sălii și diametrul cupolei. se află situat pe Strada Universității nr. 13A, în cartierul Areni. Clădirea în care funcționează Planetariul și Observatorul Astronomic din Suceava a fost
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
inaugurat în anul 1982, fiind al treilea planetariu din țară în ordinea deschiderii și cel mai mare din țară în ceea ce privește capacitatea sălii și diametrul cupolei. se află situat pe Strada Universității nr. 13A, în cartierul Areni. Clădirea în care funcționează Planetariul și Observatorul Astronomic din Suceava a fost construită în perioada 1981-1982, în cartierul Areni, în imediata vecinătate a Universității „Ștefan cel Mare”. Edificiul are o linie arhitecturală modernă, specifică destinației, fiind ridicat cu fonduri din buget alocate de Consiliul Popular
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
fost construită în perioada 1981-1982, în cartierul Areni, în imediata vecinătate a Universității „Ștefan cel Mare”. Edificiul are o linie arhitecturală modernă, specifică destinației, fiind ridicat cu fonduri din buget alocate de Consiliul Popular Județean. Un rol hotărâtor în apariția Planetariului îl are profesorul Alexandru Toma, cel care reușește să convingă oficialitățile vremii să aloce fonduri pentru construcția unui astfel de obiectiv, apelând la motivația educării ateist-științifice a tineretului. În urma unui concurs de proiecte, arhitectul Călin Irimescu oferă o viziune inedită
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
convingă oficialitățile vremii să aloce fonduri pentru construcția unui astfel de obiectiv, apelând la motivația educării ateist-științifice a tineretului. În urma unui concurs de proiecte, arhitectul Călin Irimescu oferă o viziune inedită și novatoare, care este preferată pentru construirea acestui obiectiv. Planetariul este inaugurat în anul 1982, fiind al treilea obiectiv de acest tip din România. De-a lungul timpului în acest spațiu se desfășoară atât observații astronomice propriu-zise, cât și acțiuni cultural-educative specifice: spectacole de planetariu, în cadrul cărora poate fi urmărită
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
preferată pentru construirea acestui obiectiv. Planetariul este inaugurat în anul 1982, fiind al treilea obiectiv de acest tip din România. De-a lungul timpului în acest spațiu se desfășoară atât observații astronomice propriu-zise, cât și acțiuni cultural-educative specifice: spectacole de planetariu, în cadrul cărora poate fi urmărită mișcarea diurnă a stelelor și planetelor; proiecții cu ajutorul celestatului, prin intermediul cărora se poate observa imaginea soarelui, cu petele solare; cercuri de astronomie, cu participarea unui număr însemnat de elevi; expuneri, simpozioane, mese rotunde, având ca
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
Bucovinei). În 1984 aici se desfășoară lucrările celei de-a VII-a Consfătuiri a Comisiei pe probleme de fizică și evoluția stelelor, având ca organizatori academiile tuturor țărilor Europei de Est. În 1986 regizorul Ion Bostan realizează filmul „Sub cupola Planetariului” surprinzând aspecte din activitatea Planetariului din Suceava. La 1 februarie 1989 cosmonautul român Dumitru Prunariu ține un discurs unui numeros public despre zborul său în spațiu. La 17 iunie 1994 astronautul american Charles Duke vizitează , oferind filmul realizat de el
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
desfășoară lucrările celei de-a VII-a Consfătuiri a Comisiei pe probleme de fizică și evoluția stelelor, având ca organizatori academiile tuturor țărilor Europei de Est. În 1986 regizorul Ion Bostan realizează filmul „Sub cupola Planetariului” surprinzând aspecte din activitatea Planetariului din Suceava. La 1 februarie 1989 cosmonautul român Dumitru Prunariu ține un discurs unui numeros public despre zborul său în spațiu. La 17 iunie 1994 astronautul american Charles Duke vizitează , oferind filmul realizat de el pe suprafața Lunii în timpul misiunii
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
ține un discurs unui numeros public despre zborul său în spațiu. La 17 iunie 1994 astronautul american Charles Duke vizitează , oferind filmul realizat de el pe suprafața Lunii în timpul misiunii Apollo 16. În anul 1998 se desfășoară lucrările Simpozionului Național „Planetariul la sfârșit de mileniu”. În august 1999 se constituie Comitetul Interdisciplinar „Eclipsa 99” și se realizează un film pe această temă împreună cu televiziunea locală. În 17-18 octombrie 2002 au loc în incinta Planetariului lucrările omagiale ale Simpozionului „20 de ani
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
anul 1998 se desfășoară lucrările Simpozionului Național „Planetariul la sfârșit de mileniu”. În august 1999 se constituie Comitetul Interdisciplinar „Eclipsa 99” și se realizează un film pe această temă împreună cu televiziunea locală. În 17-18 octombrie 2002 au loc în incinta Planetariului lucrările omagiale ale Simpozionului „20 de ani de activitate muzeistică la Planetariul Suceava”, cu participarea muzeografilor și specialiștilor de la planetariile din țară precum și a directorului Institutului Astronomic al Academiei Române, dr. Magda Stavinschi. La data de 8 mai 2007 Pierre Rabhi
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
În august 1999 se constituie Comitetul Interdisciplinar „Eclipsa 99” și se realizează un film pe această temă împreună cu televiziunea locală. În 17-18 octombrie 2002 au loc în incinta Planetariului lucrările omagiale ale Simpozionului „20 de ani de activitate muzeistică la Planetariul Suceava”, cu participarea muzeografilor și specialiștilor de la planetariile din țară precum și a directorului Institutului Astronomic al Academiei Române, dr. Magda Stavinschi. La data de 8 mai 2007 Pierre Rabhi, inițiatorul „Mișcării pentru Terra și Umanism”, susține o conferință despre fenomenul de
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
99” și se realizează un film pe această temă împreună cu televiziunea locală. În 17-18 octombrie 2002 au loc în incinta Planetariului lucrările omagiale ale Simpozionului „20 de ani de activitate muzeistică la Planetariul Suceava”, cu participarea muzeografilor și specialiștilor de la planetariile din țară precum și a directorului Institutului Astronomic al Academiei Române, dr. Magda Stavinschi. La data de 8 mai 2007 Pierre Rabhi, inițiatorul „Mișcării pentru Terra și Umanism”, susține o conferință despre fenomenul de transformare a terenurilor în deșert și despre sănătatea
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
Academiei Române, dr. Magda Stavinschi. La data de 8 mai 2007 Pierre Rabhi, inițiatorul „Mișcării pentru Terra și Umanism”, susține o conferință despre fenomenul de transformare a terenurilor în deșert și despre sănătatea Pământului în mileniul al treilea. În anul 2008 Planetariul este cedat de Muzeul Bucovinei, fiind preluat de Catedra de Geografie a Facultății de Istorie și Geografie din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava. Destinația inițială a Planetariului se păstrează, funcționând în continuare atât ca muzeu, cât și ca obiectiv de
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
în deșert și despre sănătatea Pământului în mileniul al treilea. În anul 2008 Planetariul este cedat de Muzeul Bucovinei, fiind preluat de Catedra de Geografie a Facultății de Istorie și Geografie din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava. Destinația inițială a Planetariului se păstrează, funcționând în continuare atât ca muzeu, cât și ca obiectiv de învățământ. Trecerea în administrarea universității este marcată de reamenajarea spațiului expozițional după standardele muzeistice internaționale. În sala Planetariu, de formă circulară, cu o capacitate de 80 de
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava. Destinația inițială a Planetariului se păstrează, funcționând în continuare atât ca muzeu, cât și ca obiectiv de învățământ. Trecerea în administrarea universității este marcată de reamenajarea spațiului expozițional după standardele muzeistice internaționale. În sala Planetariu, de formă circulară, cu o capacitate de 80 de locuri, este montat un proiector complex top ZKP 2, cu ajutorul căruia se pot proiecta Soarele, Luna, planetele și aproximativ 6.000 de stele vizibile cu ochiul liber pe cerul boreal și
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
mobilă sunt folosite pentru observații astronomice cu luneta (x120) și telescopul de tip cassegrain (x375). Se pot observa petele solare, relieful lunar, Jupiter cu sateliții galileeni, inelele lui Saturn, roiuri de stele, nebuloase galactice și fenomene astrologice (eclipse, oculații etc.). Planetariul dispune de un fond documentar care cuprinde cărți și periodice de specialitate, precum și o donație de carte făcută de conf. dr. Elvira Botez. În spațiul expozițional de la parter sunt prezentate cele mai noi fotografii și imagini din Univers, istoria în
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
Istoria Astronomiei Românești”, „Observatoare și Instrumentele Astronomice din Lume”, „Primul Sistem Solar”, „Dincolo de Calea Lactee”. Aici se află și un pendul panoramic, utilizat în cercetarea fenomenelor de gravitație, realizat după proiectul laureatului Nobel, Maurice Allais. Un element de unicitate care diferențiază Planetariul din Suceava de alte planetarii din lume este pictura realizată de artistul Mircea Hrișcă, reprezentând orizontul orașului Suceava. Această lucrare reprezintă un document despre vechea arhitectură, reconstituind repere citadine de acum 30 de ani.
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]