108 matches
-
Sfinții Voievozi” și „Cuvioasa Paraschiva”, și încă două mai noi, „Sfântul Dumitru” și „Sfântul Nicolae”. Poate fi relativ datată din secolul 18 sau începutul secolului 19. Asemănarea cu bisericile de zid a primit-o în urma unei renovări, în anul 1873. Planimetria altarului prezintă particularitatea decroșului doar pe o singură parte, fără retragere pe latura de nord, pentru a adăposti proscomidia. Pisania parțial ștearsă din pridvor este singurul izvor scris cunoscut al istoriei bisericii. Lăcașul lipsește de pe noua listă a monumentelor. Vechimea
Biserica de lemn din Ceaușești-Ștefănești () [Corola-website/Science/322818_a_324147]
-
râu, cu ziduri groase de 1,40-1,50 m, străvechea biserică, închinată praznicului „Înălțării Domnului”, este alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară (7,90 x 5, 10 m), boltită semicilindric, și un altar decroșat, prevăzut cu o calotă sferică. Pe baza planimetriei, edificiul a fost inclus în categoria monumentelor ecleziastice în stil romanic; portalul vestic, în arc frânt, face trimitere însă la arhitectura gotică. Lăcașul, acoperit integral cu șiță, este lipsit de turn; clopotnița a fost elevată separat. Dintre reparațiile care s-
Biserica Înălțarea Domnului din Nucșoara () [Corola-website/Science/328040_a_329369]
-
ridicată în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Are hramul „Duminica Tuturor Sfinților” și nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica din cătunul depopulat Valea Mare de Criș (în 2009 mai erau doar patru locuitori) prezintă ca planimetrie un dreptunghi, cu terminația răsăriteană nedecroșată, poligonală, cu trei laturi. Întrucât nici conscripțiile epocii moderne și nici harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) nu atestă existența vreunui lăcaș de cult în dreptul acestei localități, se poate presupune că biserica, cea dintâi a
Biserica de lemn din Valea Mare de Criș () [Corola-website/Science/327270_a_328599]
-
XVIII-lea, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", înregistrată în tabelele conscripțiilor din anii 1761-1762 și 1829-1831, precum și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1733); de la aceasta a moștenit cinci icoane vechi, executate, în tehnica "tempera", de un artist anonim. Înfățișând aceeași planimetrie dreptunghiulară, des întâlnită în părțile zărăndene, anume un altar pentagonal decroșat, un naos cu doi umeri laterali rectangulari și o clopotniță centrală, încadrată de două turnulețe, toate beneficiind de coifuri ample, de factură barocă, lăcașul, acoperit cu țiglă, a fost
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Obârșa () [Corola-website/Science/329311_a_330640]
-
timp bisericii se reflectă în structura construcției. În forma inițială biserica a avut o navă dreptunghiulară (12x7 m) la exterior, un turn clopotniță adosat fațadei vestice (4x4 m) la exterior și o absidă decroșată (specifică stilului bizantin/ortodox) a cărei planimetrie este necunoscută. Partea veche, turnul clopotniță și naosul original sunt construite din piatră, în timp ce a doua travee care a prelungit naosul prin dărâmarea primei abside și altarul actual, sunt executate din piatră și cărămidă. Naosul este acoperit cu o boltă
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
slujbele religioase până în anul 1937, anul în care s-a finalizat construcția noii catedrale. Planurile lăcașului de cult au fost proiectate de arhitectul Victor Smigelschi (fratele pictorului Octavian Smigelschi) iar lucrarea i-a fost încredințată lui G.P. Liteanu. Edificiul respectă planimetria bizantină îmbinând-o cu elemente specifice arhitecturii românești, păstrând structura spațiului ecleziastic în nartex, pronaos, naos și altar. Întreaga clădire este dominată de o cupolă centrală pe pandative cu un diamteru de 14 metri și o înălțime la vârful crucii
Catedrala Greco-Catolică „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare () [Corola-website/Science/332561_a_333890]
-
Biserica reformată se află în centrul localității Fizeșu Gherlii și este înconjurată de un gard zidit din piatră, de plan ovoidal neregulat. Este compusă din turn-clopotniță la vest, navă dreptunghiulară și cor de plan pătrat la est. Acest tip de planimetrie, a fost foarte răspândit pe valea Someșului în secolul XIII, fiind întâlnit și la bisericile romanice din Bonțida, Nima, Orman, Bădești, Chidea, Gherla, Boteni. Cel mai înalt element volumetric al bisericii este turnul, nava este mai înaltă decât corul și
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
Gheorghe Rakoti cel bătrân". Catapeteasma din lemn de stejar ce desparte naosul de altar, se datează tot în secolul al XVII-lea, prin inscripția "Constantin zugrav 1648" ce apare pe una din icoane. Biserică ridicată în secolul XV are o planimetrie de inspirație gotica. Elevația a fost modificată în secolul XVII după tradiția munteneasca. Pictură murala, foarte valoroasă a fost realizată din anul 1654. Turnul clopotnița a fost adăugat în anul 1827.
Biserica „Sfântul Nicolae” din Hunedoara () [Corola-website/Science/336330_a_337659]