147 matches
-
de igienă culturală, arătura adâncă, asolamentul de patru ani și folosirea de sămânță sănătoasă, previn instalarea ciupercii. Tratamentele executate preventiv pentru mană, sunt bune și pentru evitarea atacului acestei ciuperci. 8.9.6. Alte boli ale salatei și andivelor: Căderea plantulelor în răsadnițe și câmp; putregaiul cenușiu și putregai alb sau boala cu scleroți (pentru prevenire-Ronilan50DF-7,5kg/ha); cercosporioza salatei (tratamente cu Bavistin DF-0,3 kg/ha.), rizoctonioza, rugina . 8.10. Bolile ciupercilor comestibile Bacterioze 8.10.1. Pătarea brună bacteriană
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
marginală lată de 1-2 mm în dreptul căreia țesuturile se îngălbenesc sau iau o colorație verde-pal. Spre toamnă, frunzele capătă o colorație ruginie și țesuturile marginale se răsucesc spre partea superioară. Plantele se opresc din creștere, iar producția de stoloni (noi plantule) și fructe este puternic micșorată. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide, prin inoculare de suc și prin stolonii luați de la plantele virotice. Boli produse de ciuperci 9.9.3.2. Pătarea albă a frunzelor Mycosphaerella fragariae Pătarea albă a frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Iași, iar acum poate fi găsită în toate culturile de mac. Simptome. În culturile din zonele cu precipitații abundente, boala poate fi prezentă în toate stadiile de vegetație ale macului. Atacul pe primele două frunzulițe duce la uscarea rapidă a plantulelor. Pe toate organele atacate, apar pete undelemnii în dreptul cărora pe partea inferioară a frunzei, prin stomate, apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele atacate se vestejesc și se usucă iar ca urmare, florile rămân mici, se deformează, iar capsulele prezintă puține semințe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produce, pe lângă fluidul specific, eteric, și o oarecare cantitate din fluidul de subtilitate imediat superioară, menit a amorsa saltul calitativ viitor (v. §II.4.3.2). Biocâmpul degajat prin moarte poate fi observat și direct. De pildă, o seamă de plantule de secară au fost ucise prin imersarea în așa-numitul fixator Battaglia, o soluție care ucide la nivel celular, în maximum 20 de minute. Soluția (detectorul) de chinhidronă aflată în preajmă a suferit o reducere, dependentă de vârsta plantulelor în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de plantule de secară au fost ucise prin imersarea în așa-numitul fixator Battaglia, o soluție care ucide la nivel celular, în maximum 20 de minute. Soluția (detectorul) de chinhidronă aflată în preajmă a suferit o reducere, dependentă de vârsta plantulelor în momentul morții (fig. II.27) [120]. Moartea înseamnă detașarea ansamblului corpurilor subtile de corpul grosier. Pe de altă parte, moartea poate fi constatată, conform prin injectarea unei soluții diluate de fluoresceină, care produce o colorație verzuie pe corneea celor
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
-ului mediului prin mijloace fizice [39], s’a obținut un gradient de rH bine determinat, acoperind întregul domeniu de definiție al noțiunii, în care s’au germinat cariopse de secară; s’a obținut o dependență de tip Gauss a înălțimii plantulelor funcție de rH, cu o valoare rH optimă (24,80) (fig. 30), practic identică cu cea obținută la germinarea lor în contact cu substanțe modulatoare/tampon redox [47]. Efectul a fost însă mai evident − mergând până la anularea creșterii la valorile extreme
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mediu a produșilor de reacție cenobiu - colonie de organisme unicelulare neseparate prin membrane celulare, ci doar printr’un perete „colonial“ comun; poate fi asociată, la prima vedere, cu o citoplasmă comună mai multor nuclei cH - raport între înălțimea medie a plantulelor crescute pe un mediu tratat (chimic, radiativ etc.), respectiv pe aceluiași netratat chemoautotrof - v. autotrof cloroplast - organit citoplasmatic vegetal, sediul procesului de fotosinteză consumator - v. biocenoză cormofită - plantă cu organe individualizate, mai multe sau mai puține, după stadiul evolutiv, cu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
rH 28,3) G - greutate gen - v. sistematică genom - set complet de cromozomi, moștenit de la părinți; în extensie, întreaga informație, cuprinsă în cromozomi, prin care se reconstituie individul continuator al generației anterioare gimnoplast - ciupercă unicelulară, uneori fără membrană H - înălțimea plantulelor crescute pe un mediu oarecare, ca parametru biometric caracterizând reacția organismului la acțiunea factorilor de mediu heterotrof - primul (din punct de vedere evolutiv) tip de organisme, caracterizat de folosirea ca sursă de energie a aceleia chimice, organice și reduse, din
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
specificate pe plic. Acoperiți apoi cu pământ și udați din abundență. Solul trebuie să fie umed până cand germinează semințele. În zilele însorite ele trebuie udate, altfel le veți pierde. Cât despre răsadurile de interior, ele trebuie rărite astfel încât fiecare plantulă să aibă suficient spațiu pentru a se dezvolta. Cele mai cunoscute flori anuale și bianuale Pufulețul, albița (ciucușoaraă, știrul, sclipețul, liliacul de vară, Arctotis grandis, pelinul, Asarina erubescens, balsamina, Passiflora quadrangularis, busuiocul ornamental, nemțișorii de câmp (pintenașii, toporașiiă, begonia, Convolvulus
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
de a produce mai multe frunze decât rădăcini. • Sfecla are nevoie de un sol bine irigat și aerisit. Acoperiți-o cu un strat protector din paie și gunoi de grajd. Răriți rândurile de sfeclă cât sunt încă în stadiul de plantulă, răriți-le din nou atunci când frunzele li se ating, smulgând una din două plante. Cele smulse pot fi și ele folosite. • Frunzele lovite de mană trebuie înlăturate. Recoltarea frunzelor de sfeclă poate începe la aproximativ șaizeci de zile de la însămânțare
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
consultați rubricile următoare: „Rărirea”, „Aclimatizarea” și „Transplantarea răsadurilor”. Repicarea (răsaduriloră Repicarea este operațiunea care constă în a răsădi la distanțe mai mari plantele tinere, crescute în răsadnițe, separându-le și replantându-le în ghivece individuale. Când • Răsadurile trebuie repicate atunci când plantulele au două frunze bine formate. Nu așteptați mai mult, pentru că rădăcinile plantulelor riscă să se încâlcească. Dacă sunt prea multe rădăcini, transplantarea va fi mai riscantă, pentru că, rupându-le, puteți afecta dezvoltarea și creșterea plantei. Cum • În stadiul de plantulă
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
operațiunea care constă în a răsădi la distanțe mai mari plantele tinere, crescute în răsadnițe, separându-le și replantându-le în ghivece individuale. Când • Răsadurile trebuie repicate atunci când plantulele au două frunze bine formate. Nu așteptați mai mult, pentru că rădăcinile plantulelor riscă să se încâlcească. Dacă sunt prea multe rădăcini, transplantarea va fi mai riscantă, pentru că, rupându-le, puteți afecta dezvoltarea și creșterea plantei. Cum • În stadiul de plantulă, plantele sunt foarte fragile și trebuie manipulate cu delicatețe. Există anumite soiuri
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
plantulele au două frunze bine formate. Nu așteptați mai mult, pentru că rădăcinile plantulelor riscă să se încâlcească. Dacă sunt prea multe rădăcini, transplantarea va fi mai riscantă, pentru că, rupându-le, puteți afecta dezvoltarea și creșterea plantei. Cum • În stadiul de plantulă, plantele sunt foarte fragile și trebuie manipulate cu delicatețe. Există anumite soiuri de plante la care nu se face repicare: castravetele, bostanul, dovleacul și pepenele galben. • Cât despre plantele care nu suportă repicarea, veți pregăti răsadurile direct în vase de
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
pregăti răsadurile direct în vase de turbă, biodegradabile, urmând să le răriți atunci când vine timpul; vom vedea asta puțin mai departe. • Ca regulă generală, cu cât repicați mai puțin plantele, cu atât acestea vor crește mai mult. • Înainte de repicare, udați plantulele din abundență pentru că astfel vor putea fi scoase mai ușor. Lucrați întotdeauna cu finețe și meticulozitate. • Când scoateți plantula asigurați-vă că i-ați lăsat cât mai mult pământ pe rădăcină. Scoateți-o cu tot cu pământul din jur. • Pentru a scoate
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
mai departe. • Ca regulă generală, cu cât repicați mai puțin plantele, cu atât acestea vor crește mai mult. • Înainte de repicare, udați plantulele din abundență pentru că astfel vor putea fi scoase mai ușor. Lucrați întotdeauna cu finețe și meticulozitate. • Când scoateți plantula asigurați-vă că i-ați lăsat cât mai mult pământ pe rădăcină. Scoateți-o cu tot cu pământul din jur. • Pentru a scoate plantula din pământ nu trebuie să trageți de ea, ci mai degrabă folosiți un băț pentru a o elibera
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
din abundență pentru că astfel vor putea fi scoase mai ușor. Lucrați întotdeauna cu finețe și meticulozitate. • Când scoateți plantula asigurați-vă că i-ați lăsat cât mai mult pământ pe rădăcină. Scoateți-o cu tot cu pământul din jur. • Pentru a scoate plantula din pământ nu trebuie să trageți de ea, ci mai degrabă folosiți un băț pentru a o elibera. Plantula trebuie ținută de o frunză sau de un cotiledon, nu de rădăcini sau de pământ. • Cu ajutorul unui creion, al unui plantator
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
asigurați-vă că i-ați lăsat cât mai mult pământ pe rădăcină. Scoateți-o cu tot cu pământul din jur. • Pentru a scoate plantula din pământ nu trebuie să trageți de ea, ci mai degrabă folosiți un băț pentru a o elibera. Plantula trebuie ținută de o frunză sau de un cotiledon, nu de rădăcini sau de pământ. • Cu ajutorul unui creion, al unui plantator sau al unei șurubelnițe faceți o gaură în pământul în care veți pune plantulele alese. Introduceți planta, apoi acoperiți
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
băț pentru a o elibera. Plantula trebuie ținută de o frunză sau de un cotiledon, nu de rădăcini sau de pământ. • Cu ajutorul unui creion, al unui plantator sau al unei șurubelnițe faceți o gaură în pământul în care veți pune plantulele alese. Introduceți planta, apoi acoperiți-o până la primele frunze, tasând ușor pământul din jurul rădăcinilor. Udați plantulele proaspăt repicate cu un pulverizator sau cu o stropitoare fină, având grijă să nu îndoiți planta sub un jet de apă foarte puternic. • Feriți
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
de rădăcini sau de pământ. • Cu ajutorul unui creion, al unui plantator sau al unei șurubelnițe faceți o gaură în pământul în care veți pune plantulele alese. Introduceți planta, apoi acoperiți-o până la primele frunze, tasând ușor pământul din jurul rădăcinilor. Udați plantulele proaspăt repicate cu un pulverizator sau cu o stropitoare fină, având grijă să nu îndoiți planta sub un jet de apă foarte puternic. • Feriți plantele de căldura soarelui timp de câteva zile, până când rădăcinile vor fi bine fixate. • După două
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
importantă. • Când semănați în vase mai mici puneți întotdeauna mai multe semințe pentru că nu vor germina toate. Când trebuie rărite, nu păstrați decât o singură plantă în fiecare vas mic. • Pentru a nu pune în pericol tinerele plante, nu smulgeți plantulele pe care le înlăturați (asta ar putea deteriora rădăcinile plantelor pe care le păstrațiă; acestea trebuie tăiate la nivelul solului cu un foarfece bine ascuțit. S Semințele Este o adevărată plăcere să strângi semințele florilor din grădină sau să le
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Persistent: Se referă la un frunziș care rezistă în perioada iernii; se opune lui caduc. Pesticid: Produs chimic care distruge paraziții culturilor. Plante sălbatice: Un alt nume pentru buruieni, adică plantele care cresc în locuri unde nu au fost semănate. Plantulă: Sămânță care a germinat și ale cărei cotiledoane au ieșit. Plivi: A tăia buruienile până la rădăcină cu ajutorul unei plivitori sau a unei săpălige (vezi „Unelte de bază”Ă. Prăși: A afâna și a aera stratul superficial al pământului (crustaă cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
a obține altele de același fel cu rădăcini și muguri. Spațiere: Distanța cerută între două plante; aceasta este întotdeauna înscrisă pe pachetele de semințe. Această distanțare este esențială chiar dacă vi se pare prea mare atunci când puneți în pământ semințele sau plantulele, dar făr HYPERLINK "ă o spațiere" ă o spațiere adecvată plantele nu se vor putea dezvolta corespunzător. Spin: Ghimpe mic ascuțit de pe tulpinile anumitor plante, cum ar fi cactusul, tufa de zmeură sau trandafirul. Stamină: Organ bărbătesc al florii. Staminele
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
ramurilor de la nivelul solului, cât și ciupirea unei plante pentru a-i încetini creșterea. Transplantare: Așezarea unei plante, ieșită din sămânță, într-un ghiveci sau scoaterea unei plante din pământ pentru a o replanta în altă parte. Umezi: Umezirea frunzelor plantulelor (sau tinerelor planteă prin pulverizare atunci când răsadurile sunt încă fragile sau pământul nu trebuie udat. Se umezesc și aleele unei sere pentru a crește gradul de umiditate, diminuându-se în același timp căldura. Vas biodegradabil: Vasele biodegradabile pentru plante, arbori
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Rugină; între cele 128 specii analizate se citează și specii de care ne ocupăm în prezenta lucrare, dar este prezentată doar structura de la plantele mature, la un singur nivel al fiecărui organ vegetativ, fără a se lua în atenție structura plantulelor, trecerea de la structura primară la cea secundara a organelor axiale, histogeneza limbului foliar. Structura generală a organelor vegetative la plantele medicinale este prezentată în mai toate tratatele de botanică generală, morfologie și anatomie vegetală, în care sunt date ca exemple
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
dar extrem de rar apar citate specia luată de noi în studiu (Salvia ofticinalis L.). Aceleași exemple sunt reluate în toate volumele de anatomie vegetală apărute în renumita colecție Handbuch der Pfanzenanatomie (Guttenberg, 1940; Tobler, 1957; Esau, 1969). Referitor la structura plantulelor, problemă de care ne ocupăm în mod special, au fost publicate mai multe lucrări, iar o sinteză pe această tema a apărut în 1930 fiind semnată de Tronchet, autorul prezentând cele mai răspândite tipuri de organizare a plantulei la diferite
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]