173 matches
-
cultivate si buruieni. Simptome. Plantulele răsărite din teren infestat, prezintă în zona bazală a tulpiniței o brunificare a țesuturilor, care se extinde atât în sus pe tulpină cât și în jos spre rădăcină. Tulpinițele se subțiază în zona atacată iar plantula se veștejește și se culcă pe pământ unde va putrezi în întregime (fig. 101). Simptomele apar sub formă de vatră de atac ce se extinde repede, în cazul în care temperatura se menține la 20-30șC și umiditatea este peste 90
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
p ron XL 350 ES-1 l/t săm.; Captadin 50 PU-4 g/kg; Mancoben 60 PTS-4 kg/t; Royal FLO 42 S-3 l/t; Super Homai 70 PM 5 g/kg; Tiramet 60 PTS-4 kg/t săm. După răsărirea plantulelor se va executa un prim tratament cu unul din produsele: Previcur 607 SL-0,15 %; Proplant 72,2 SL 0,150,25 % (3-5 l/ha/m2); Folpan 50 WP-0,2 % (răsad 4-5 l/m2); Merpan 80 WDG-0,15 % (1-5 l sol
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
6. Putregaiul plăntuțelor și fructelor de cucurbitacee Pythium de Baryanum, P. ultimum, P. aphanidermatum Boala este cunoscută în toate țările cultivatoare, unde sunt îndeplinite condițiile de temperatură și umiditate necesare infecțiilor, în primele stadii de vegetație. Simptome. Imediat după răsărirea plantulelor, pe baza tulpinii apar pete mici, de culoare verde-închis a căror suprafețe se extind repede. Zona atacată se brunifică, tulpinița se subțiază și după câteva zile plantele se ofilesc, cad pe sol și putrezesc. Chiar și rădăcinile se brunifică și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Elena Bucur (1957). Pagubele cantitative și calitative înregistrate, se cifrează la procente însemnate din recolte, putând ajunge uneori la 50-100 %. Simptome. Încă din primele faze de vegetație, pe primele frunzulițe apare o decolorare sau brunificare a acestora, urmată de veștejirea plantulelor și căderea lor. Pe frunzele plantelor infectate, apar pete mari neregulate, galbene, în dreptul cărora nervurile sunt brunificate și apoi înnegrite. Țesuturile din dreptul petelor devin pergamentoase, subțiate și se usucă (fig. 120). Uneori, din cauza zonelor afectate, frunza în urma creșterii diferențiate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de igienă culturală, arătura adâncă, asolamentul de patru ani și folosirea de sămânță sănătoasă, previn instalarea ciupercii. Tratamentele executate preventiv pentru mană, sunt bune și pentru evitarea atacului acestei ciuperci. 8.9.6. Alte boli ale salatei și andivelor: Căderea plantulelor în răsadnițe și câmp; putregaiul cenușiu și putregai alb sau boala cu scleroți (pentru prevenire-Ronilan50DF-7,5kg/ha); cercosporioza salatei (tratamente cu Bavistin DF-0,3 kg/ha.), rizoctonioza, rugina . 8.10. Bolile ciupercilor comestibile Bacterioze 8.10.1. Pătarea brună bacteriană
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
marginală lată de 1-2 mm în dreptul căreia țesuturile se îngălbenesc sau iau o colorație verde-pal. Spre toamnă, frunzele capătă o colorație ruginie și țesuturile marginale se răsucesc spre partea superioară. Plantele se opresc din creștere, iar producția de stoloni (noi plantule) și fructe este puternic micșorată. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin afide, prin inoculare de suc și prin stolonii luați de la plantele virotice. Boli produse de ciuperci 9.9.3.2. Pătarea albă a frunzelor Mycosphaerella fragariae Pătarea albă a frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Iași, iar acum poate fi găsită în toate culturile de mac. Simptome. În culturile din zonele cu precipitații abundente, boala poate fi prezentă în toate stadiile de vegetație ale macului. Atacul pe primele două frunzulițe duce la uscarea rapidă a plantulelor. Pe toate organele atacate, apar pete undelemnii în dreptul cărora pe partea inferioară a frunzei, prin stomate, apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele atacate se vestejesc și se usucă iar ca urmare, florile rămân mici, se deformează, iar capsulele prezintă puține semințe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plante medicinal și legume. Pot ataca și puieții din pepiniere și școlile de viță. Adulții se hrănesc cu elementele florale ale inflorescențelor de umbelifere și graminee. Atacă preferențial castraveții și pepenii verzi, începând din momentul germinării semințelor și până la apariția plantulelor la suprafața solului, determinând pieirea lor în masă. Atacul este favorizat de formarea în interiorul cuiburilor a unei cruste compacte, care împiedică evaporarea apei și sub care viermii sârmă se strâng în număr mare. Atacă și tuberculii de cartof în care
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
gărgărița mazării; - Distrugerea gărgărițelor în magazii, silozuri, se poate realiza și prin tratamente termice la temperatura de 52 - 550 C, timp de 30 minute sau la temperaturi scăzute de 2 - 30 C, timp de 5 - 6 zile. Musca cenușie a plantulelor - Delia platura Meig., ordinul Diptera, familia Anthomyidae Sin: Phorbia platura Meig., Hylemya cilicrura Rond. Răspândire. Este răspândită în toate zonele cu climat temperat din Europa, Africa de Nord, Asia, America de Nord. În România este frecventă în Transilvania, Moldova și Muntenia. Descriere. Adultul are
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
chimice. ... 2. AGENȚI FITOPATOGENI 2.1. Depistarea, prevenirea și combaterea agenților fitopatogeni din culturile forestiere 2.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale rădăcinilor În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
agenților fitopatogeni din culturile forestiere 2.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale rădăcinilor În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea chimică a
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea chimică a patului nutritiv/solului și a semințelor. ... (3) Combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea chimică a patului nutritiv/solului și a semințelor. ... (3) Combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode chimice. ... 2.1.1.2. Agenți
ORDIN nr. 454 din 14 iulie 2003 privind aprobarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
chimice. ... 2. AGENȚI FITOPATOGENI 2.1. Depistarea, prevenirea și combaterea agenților fitopatogeni din culturile forestiere 2.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale rădăcinilor În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
agenților fitopatogeni din culturile forestiere 2.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale rădăcinilor În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea chimică a
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea chimică a patului nutritiv/solului și a semințelor. ... (3) Combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea chimică a patului nutritiv/solului și a semințelor. ... (3) Combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode chimice. ... 2.1.1.2. Agenți
NORMĂ TEHNICE din 14 iulie 2003 pentru protecţia pădurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
Protecția Plantelor (OEPP), sau alte plante indicator aprobate oficial, despre care s-a dovedit că detectează virusurile respective. ... f) Se scoate din carantină numai materialul care a fost direct testat. ... După efectuarea testării ochiurilor, se scoate din carantină numai materialul (plantulele) rezultat din tuberculii analizați. Nu este permisă scoaterea din carantină a tuberculului ca atare din cauza posibilelor probleme cu infecțiile nonsistemice. C. - Potato spinale tuber viroid a. (1) Pentru întregul material, se testează plante cultivate în seră, de îndată ce s-au acomodat
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]
-
ca atare din cauza posibilelor probleme cu infecțiile nonsistemice. C. - Potato spinale tuber viroid a. (1) Pentru întregul material, se testează plante cultivate în seră, de îndată ce s-au acomodat bine, dar înainte de înflorire și producerea polenului. (2) Testarea lăstarilor tuberculilor, a plantulelor crescute în vitro sau a răsadurilor ținere este privită numai ca o testare preliminară. b. Probele se alcătuiesc dintr-o frunză complet dezvoltată din vârful fiecărei tulpini a plantei. c. Întregul material pentru testare se cultivă la temperaturi care să
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]
-
N = Cx ──── x F y unde y = volumul depozitului pe godeu, unde F = factorul de diluție a depozitului. Apendicele 5 CULTURA VINETELOR Se însămânțează semințe de vânătă (Solanum melongena cv. Black Beauty) într-un compost pasteurizat pentru semințe. Se plantează plantulele cu cotiledoane complet dezvoltate (10-14 zile) într-un compost pasteurizat pentru ghivece. Se utilizează vinete în stadiu de trei frunze, atunci când cel puțin două dar nu mai mult de trei frunze sunt desfăcute complet. Vinetele trebuie să fie cultivate în
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]
-
Protecția Plantelor (OEPP), sau alte plante indicator aprobate oficial, despre care s-a dovedit că detectează virusurile respective. ... f) Se scoate din carantină numai materialul care a fost direct testat. ... După efectuarea testării ochiurilor, se scoate din carantină numai materialul (plantulele) rezultat din tuberculii analizați. Nu este permisă scoaterea din carantină a tuberculului ca atare din cauza posibilelor probleme cu infecțiile nonsistemice. C. - Potato spinale tuber viroid a. (1) Pentru întregul material, se testează plante cultivate în seră, de îndată ce s-au acomodat
ORDIN nr. 89 din 5 februarie 2003 privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantina dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
ca atare din cauza posibilelor probleme cu infecțiile nonsistemice. C. - Potato spinale tuber viroid a. (1) Pentru întregul material, se testează plante cultivate în seră, de îndată ce s-au acomodat bine, dar înainte de înflorire și producerea polenului. (2) Testarea lăstarilor tuberculilor, a plantulelor crescute în vitro sau a răsadurilor ținere este privită numai ca o testare preliminară. b. Probele se alcătuiesc dintr-o frunză complet dezvoltată din vârful fiecărei tulpini a plantei. c. Întregul material pentru testare se cultivă la temperaturi care să
ORDIN nr. 89 din 5 februarie 2003 privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantina dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
N = Cx ──── x F y unde y = volumul depozitului pe godeu, unde F = factorul de diluție a depozitului. Apendicele 5 CULTURA VINETELOR Se însămânțează semințe de vânătă (Solanum melongena cv. Black Beauty) într-un compost pasteurizat pentru semințe. Se plantează plantulele cu cotiledoane complet dezvoltate (10-14 zile) într-un compost pasteurizat pentru ghivece. Se utilizează vinete în stadiu de trei frunze, atunci când cel puțin două dar nu mai mult de trei frunze sunt desfăcute complet. Vinetele trebuie să fie cultivate în
ORDIN nr. 89 din 5 februarie 2003 privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantina dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152220_a_153549]
-
și iii); e) "sămânța monogermă" este sămânța genetic monogermă; ... f) "sămânța de precizie" este sămânța destinată utilizării în semănători de precizie care, așa cum este prevăzut în Anexa nr. 1 lit. B alin. (3) lit. b), pct. bb), dă o singură plantulă; ... g) măsuri oficiale sunt măsurile luate de către: ... i) Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale prin autoritățile oficiale responsabile: ... a) autoritatea oficială centrală desemnată prin Legea nr. 266/2002 responsabilă cu calitatea semințelor și a materialului săditor este Inspecția Națională pentru
ORDIN nr. 1.265 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea seminţelor de sfeclă de zahăr şi sfeclă furajeră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185828_a_187157]
-
sau alți aditivi solizi. Procentul în greutate de semințe de alte plante nu trebuie să depășească 0,3%. b) condiții speciale pentru sămânța monogermă și sămânța de precizie: ... aa) sămânța monogermă: minimum 90% glomerule germinate nu dau decât o singură plantulă. Procentul în glomerule ce dau trei plantule sau mai multe nu va depăși 5%, calculat la număr de glomerule germinate; ... bb) sămânța de precizie de sfeclă de zahăr: minimum 70% glomerule germinate nu dau decât o plantulă. Procentul în glomerule
ORDIN nr. 1.265 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea seminţelor de sfeclă de zahăr şi sfeclă furajeră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185828_a_187157]