145 matches
-
și mai ales expulzării lor în matricea extracelulara printr-un mecanism invers pinocitozei, denumit exocitoză. Prin exocitoză veziculele fagolizozomice își varsă conținutul în spațiul extracelular, de unde acesta este expulzat printr-o proeminenta a plasmalemei în mediul extracelular sau rămâne atașat plasmalemei la exteriorul acesteia sub formă de receptori (Olinescu, 1995Ă. Intervenția tuturor acestor sisteme celulare în menținerea homeostaziei structurale și funcționale a sistemelor și aparatelor organismelor animale are un rol deosebit de important pentru vitalitatea, sănătatea și productivitatea acestora.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
activitate musculară. La periferie, mușchiul este învelit de epimisium, țesut conjunctiv care îl ancorează de fascie. 2.1.2. Microscopic, sunt vizibile următoarele componente la nivelul fibrei musculare striate: A. Sarcolema, evidențiată la microscopul electronic, este formată din: - sarcolema propriu-zisă (plasmalema) cu structură trilaminată, cu două straturi osmiofile (extern și intern) și unul mijlociu osmiofob; recent s-au izolat la acest nivel o serie de proteine transmembranare cu roluri importante (canale sau pompe ionice) și enzime de suprafață (ATP-aza, adenilat-ciclaza, 5
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
longitudinal al fibrei și sunt despărțite de ariile dense. Aparent, par a fi echivalentul tubilor T din fibra musculară striată, dar funcția lor nu este încă stabilită. - ariile dense sunt tot zone de material electronoopac, atașate pe versantul intern al plasmalemei. Reprezintă locurile de prindere pentru filamentele intermediare. Joncțiunile intercelulare dintre fibrele musculare netede sunt de trei tipuri: comunicante (gap/nexus), varietăți de tip adherens și apoziții prin proiecții digitiforme (protruzii și intruzii). B. Nucleul este unic, central, de formă elipsoidală
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
și degranularea. Ambele sisteme de receptori pot fi rapid modificate de agenți excitanți (endotoxină) să răspundă la un stimul activator dat, ulterior într-o manieră amplificată. Sistemele de semnalizare și transducție acționează prin mecanismul ligand, cu modificare electrică la suprafața plasmalemei. Rolul principal în recrutarea și activarea celulară îl are PAF, citokină specială, de natură lipidică și cu acțiune strict intracelular de acționare (6). Injectarea acesteia evocă efectele inflamatorii ale injectării de endotoxină. Poate fi produsă de orice tip de celule
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
necesară pentru a evita strivirea și Închiderea de către celulele vii ale țesuturilor vecine. Celulele conducătoare moarte permit o circulație apoplastică rapidă. În floem, dimpotrivă, transportul sevei elaborate se efectuează sub o presiune atmosferică menținută datorită sistemelor de pompe prezente pe plasmalema celulelor conducătoare vii; această cale simplastică este, În general, mai puțin rapidă. Transportul apei prin scoarța rădăcinii este pasiv, În mare parte pe cale simplastică, În sensul diminuării potențialului hidric. Pătrunderea și trecerea elementelor minerale prin scoarța rădăcinii și, În
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
printre primele organisme la care s-au obținut protoplaști și regenerări de pereți celulari. Gama largă de posibilități de manipulare fiziologică și genetică la drojdii, a făcut ca aceste microorganisme să constituie un model valoros și pentru studiul structural-funcțional a plasmalemei cu peretele celular, pe de o parte, precum și a sistemului de endomembrane, pe de altă parte. Studiul citologic al drojdiilor, nu este numai un scop în sine, ci se repercutează adânc și asupra altor sisteme biologice eucariote. 1.1. ÎNVELIȘURILE
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
parte. Studiul citologic al drojdiilor, nu este numai un scop în sine, ci se repercutează adânc și asupra altor sisteme biologice eucariote. 1.1. ÎNVELIȘURILE CELULARE Celula drojdiilor, similar cu cea a eucariotelor vegetale, prezintă două învelișuri: peretele celular și plasmalema, care îndeplinesc funcții în bună parte asemănătoare sau complementare. 1.1.1. Peretele celular Investigațiile privind structura fizico-chimică a peretelui celular al drojdiilor s-au bazat pe utilizarea unor tehnici ca: electronomicroscopia, imunochimia, digestia enzimatică , cultura in vitro a protoplaștilor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
1.1.1.1. Semnificația biologică a peretelui celular Peretele este o componentă esențială a celulei de drojdii, cu valențe funcționale multiple. Rolul principal al peretelui celular este cel de protecție a protoplastului față de factorii mediului ambiant. Peretele cooperează cu plasmalema în reglarea schimburilor materiale ale protoplastului cu mediu extern, grație însușirilor sale semipermeabile și receptoare. Odată cu îndepărtarea peretelui celular este pierdută și specificitatea de împerechere. Drept urmare, este posibilă fuziunea între protoplaștii unor tulpini neînrudite , îndepărtate. Peretele celular de drojdii, ca
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Înmugurirea este inițiată numai după ce celula a atins o anumită dimensiune; duplicarea organitului asociat al nucleului (NAO) reprezintă o prerecuzită pentru debutul înmuguririi. Odată declanșat, procesul de edificare a mugurelui continuă prin mărirea continuă a suprafeței învelișurilor celulare (perete și plasmalemă) și a masei plasmatice proprii. Mugurele tânăr are o formă eliptică, apoi devine mai asemănător cu celula-mamă. Extensia peretelui celular are loc mai întâi în zona apicală, fiind urmată de cea ecuatorială. Extensia peretelui celular în timpul înmuguririi este intens corelată
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
naturii chimice a componentei amorfe a pereților celulari regenerați. Este foarte posibilă prezența glactomananului ca și a glucanului amorf. Paralel cu regenerarea peretelui celular are loc și o creștere a volumului protoplastului și redobândirea capacității de diviziune. 1.1.2. Plasmalema Plasmalema reprezintă cel de al doilea înveliș al celulelor de drojdii, ce aderă strâns, pe toată suprafața sa, la peretele celular, cu care cooperează funcțional. Membrana plasmatică este o structură dinamică, însușirile sale morfologice și biochimice, ca și potențialul său
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
chimice a componentei amorfe a pereților celulari regenerați. Este foarte posibilă prezența glactomananului ca și a glucanului amorf. Paralel cu regenerarea peretelui celular are loc și o creștere a volumului protoplastului și redobândirea capacității de diviziune. 1.1.2. Plasmalema Plasmalema reprezintă cel de al doilea înveliș al celulelor de drojdii, ce aderă strâns, pe toată suprafața sa, la peretele celular, cu care cooperează funcțional. Membrana plasmatică este o structură dinamică, însușirile sale morfologice și biochimice, ca și potențialul său funcțional
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Compoziția chimică Membrana celulară este esențialmente o structură lipoproteică; lipidele reprezintă 23 - 30 %, iar proteinele 30 - 33 %. Raportul proteine / lipide variază în funcție de specie, fenofază și procedeul de izolare utilizat. Lipidele : Cercetările asupra distribuției calitative a claselor majore de lipide în plasmalemă relevă prezența: monogliceridelor, digliceridelor, trigliceridelor, sterolilor, esterilor sterolici, acizilor grași liberi, fosfatidilcolinei, lisofosfatidilcolinei, fosfatidiletanolaminei, fosfatidilinositolului, fosfatidilserinei. Cantitatea de fosfolipide variază în funcție de specie și fenofază. Proporția mai mare de fosfolipide în membrana plasmatică, comparativ cu cea din endomembrane, corespunde faptului că
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
fosfolipide în membrana plasmatică, comparativ cu cea din endomembrane, corespunde faptului că fosfolipidele, în asociație cu sterolii și acizii grași, au un rol important în fenomenele de permeație. Lipidele în ansamblu, joacă un rol important în organizarea arhitecturală și fiziologia plasmalemei. Ele formează fondul molecular (matricea) membranei celulare și asigură mediul propice pentru exprimarea funcțională a proteinelor. Proteinele : Reprezintă cea de a doua componentă chimică majoră a plasmalemei, cu multiple potențialități funcționale. Ponderea lor a fost estimată la circa 30-33% din
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
permeație. Lipidele în ansamblu, joacă un rol important în organizarea arhitecturală și fiziologia plasmalemei. Ele formează fondul molecular (matricea) membranei celulare și asigură mediul propice pentru exprimarea funcțională a proteinelor. Proteinele : Reprezintă cea de a doua componentă chimică majoră a plasmalemei, cu multiple potențialități funcționale. Ponderea lor a fost estimată la circa 30-33% din greutatea nativă a membranei celulare. Din multitudinea de proteine plasmalemale numai câteva au fost identificate. Din complementul proteinic plasmalemal fac parte și complexele enzimatice (glucansintetaze și chitinsintetaze
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
din greutatea nativă a membranei celulare. Din multitudinea de proteine plasmalemale numai câteva au fost identificate. Din complementul proteinic plasmalemal fac parte și complexele enzimatice (glucansintetaze și chitinsintetaze) implicate în biosinteza polimerilor glucidici parietali. Acestea au o mare mobilitate în plasmalemă, fiind distribuite mai mult sau mai puțin randomic, sau grupate în câmpuri hexagonale paracristaline. Plasmalema cuprinde, de asemenea, numeroase sisteme enzimatice cu funcții receptoare (informaționale) și transportoare. La nivelul membranei plasmatice a celulelor de drojdii are loc efluxul protonic cuplat
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
identificate. Din complementul proteinic plasmalemal fac parte și complexele enzimatice (glucansintetaze și chitinsintetaze) implicate în biosinteza polimerilor glucidici parietali. Acestea au o mare mobilitate în plasmalemă, fiind distribuite mai mult sau mai puțin randomic, sau grupate în câmpuri hexagonale paracristaline. Plasmalema cuprinde, de asemenea, numeroase sisteme enzimatice cu funcții receptoare (informaționale) și transportoare. La nivelul membranei plasmatice a celulelor de drojdii are loc efluxul protonic cuplat cu transportul de electroni, ”pompele redox” putând exista alături de ”pompele proton-ATP-azice”. Ca și la procariote
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
numeroase sisteme enzimatice cu funcții receptoare (informaționale) și transportoare. La nivelul membranei plasmatice a celulelor de drojdii are loc efluxul protonic cuplat cu transportul de electroni, ”pompele redox” putând exista alături de ”pompele proton-ATP-azice”. Ca și la procariote, lanțurile redox din plasmalema drojdiilor stabilesc gradienți electrochimici protonici, în membrană, iar ATP-aza funcționează ca un factor de cuplare, care utilizează gradientul pentru sinteza de ATP. Absorbția unor substanțe ( glucide, aminoacizi, vitamine, apă, ioni minerali, etc.) ca și eliminarea unor produși metabolici ( fenoli, alcooli
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ca un factor de cuplare, care utilizează gradientul pentru sinteza de ATP. Absorbția unor substanțe ( glucide, aminoacizi, vitamine, apă, ioni minerali, etc.) ca și eliminarea unor produși metabolici ( fenoli, alcooli, acizi organici, etc.) sunt procese strict controlate și reglate de plasmalemă prin intermediul unor molecule (sau complexe moleculare) proteice, cu funcție transportoare (permeaze) și receptoare. Plasmalema este implicată în schimburile materiale ale celulei, în reacțiile imunologice de suprafață, în reglarea procesului de creștere și diviziune celulară, în sinteza unor componente chimice (de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
substanțe ( glucide, aminoacizi, vitamine, apă, ioni minerali, etc.) ca și eliminarea unor produși metabolici ( fenoli, alcooli, acizi organici, etc.) sunt procese strict controlate și reglate de plasmalemă prin intermediul unor molecule (sau complexe moleculare) proteice, cu funcție transportoare (permeaze) și receptoare. Plasmalema este implicată în schimburile materiale ale celulei, în reacțiile imunologice de suprafață, în reglarea procesului de creștere și diviziune celulară, în sinteza unor componente chimice (de exemplu glucan, chitină, etc.) ale peretelui celular. Plasmalema interferează cu principalele căi metabolice celulare
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
cu funcție transportoare (permeaze) și receptoare. Plasmalema este implicată în schimburile materiale ale celulei, în reacțiile imunologice de suprafață, în reglarea procesului de creștere și diviziune celulară, în sinteza unor componente chimice (de exemplu glucan, chitină, etc.) ale peretelui celular. Plasmalema interferează cu principalele căi metabolice celulare. 1.1.2.2. Ultrastructura plasmalemei În imaginile electronomicroscopice ale ultrasecțiunilor, plasmalema apare ca o linie electron-densă, de circa 8-9 nm, ce delimitează protoplastul la exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ale celulei, în reacțiile imunologice de suprafață, în reglarea procesului de creștere și diviziune celulară, în sinteza unor componente chimice (de exemplu glucan, chitină, etc.) ale peretelui celular. Plasmalema interferează cu principalele căi metabolice celulare. 1.1.2.2. Ultrastructura plasmalemei În imaginile electronomicroscopice ale ultrasecțiunilor, plasmalema apare ca o linie electron-densă, de circa 8-9 nm, ce delimitează protoplastul la exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă invaginări șanțiforme și câmpuri paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu claritate
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
suprafață, în reglarea procesului de creștere și diviziune celulară, în sinteza unor componente chimice (de exemplu glucan, chitină, etc.) ale peretelui celular. Plasmalema interferează cu principalele căi metabolice celulare. 1.1.2.2. Ultrastructura plasmalemei În imaginile electronomicroscopice ale ultrasecțiunilor, plasmalema apare ca o linie electron-densă, de circa 8-9 nm, ce delimitează protoplastul la exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă invaginări șanțiforme și câmpuri paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu claritate îndeosebi în imaginile criofracturilor (repricilor). Analizele
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
electron-densă, de circa 8-9 nm, ce delimitează protoplastul la exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă invaginări șanțiforme și câmpuri paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu claritate îndeosebi în imaginile criofracturilor (repricilor). Analizele morfometrice și cinetice ale plasmalemei au relevat că densitatea, ca și profunzimea șanțurilor plasmalemei variază în funcție de specie , stadiul ciclului celular și de influența unor factori externi. Invaginările plasmalemale sunt mult mai pronunțate la speciile genurilor Candida și Saccharomyces ; celulele mature din faza staționară de Saccharomyces
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
exterior. Membrana plasmatică a celulelor mature de drojdii prezintă invaginări șanțiforme și câmpuri paracristaline de particule intramembranare, așa cum rezultă cu claritate îndeosebi în imaginile criofracturilor (repricilor). Analizele morfometrice și cinetice ale plasmalemei au relevat că densitatea, ca și profunzimea șanțurilor plasmalemei variază în funcție de specie , stadiul ciclului celular și de influența unor factori externi. Invaginările plasmalemale sunt mult mai pronunțate la speciile genurilor Candida și Saccharomyces ; celulele mature din faza staționară de Saccharomyces cerevisiae prezintă 10-15 invaginări pe μm2; numărul acestora scade
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
celular și de influența unor factori externi. Invaginările plasmalemale sunt mult mai pronunțate la speciile genurilor Candida și Saccharomyces ; celulele mature din faza staționară de Saccharomyces cerevisiae prezintă 10-15 invaginări pe μm2; numărul acestora scade considerabil la celulele tinere, pentru ca plasmalema celulelor mugurale să fie în totalitate netedă. Se pare că ′′tipul′′ de membrană plasmatică se schimbă progresiv în timpul ciclului celular, în următoarea ordine: plasmalemă netedă, fără nici o invaginare (caracteristică mugurilor tineri și tubilor germinativi); plasmalemă cu puține invaginări alungite, dar
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]