217 matches
-
modelele neo-instituționaliste sociologice, dar În condițiile unor determinări structurale obiective. Cooperarea este deopotrivă un proiect social, cultural și politic, dar depinde și de modul de constituire al relațiilor sociale concrete și de capitalul de relații existent. Ne propunem să arătăm plauzibilitatea teoretică, dar și empirică a unui astfel de model, folosind date ale unui studiu pilot asupra industriei confecțiilor din București. Sarcina unei demonstrații mai riguroase se constituie Într-o provocare științifică ulterioară și a cărei direcție teoretică unificatoare În cadrul sociologiei
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
produce În acest ultim caz o decuplare a instituțiilor „raționale” de capitalul social (relațional) existent ceea ce fie produce schimbări la nivelul configurației structurale, fie decuplează instituțiile formale neconvergente. 3. Aplicație a teoriei câmpurilor organizaționale - studiu de caz Pentru a testa plauzibilitatea modelului teoretic avansat mai sus, privind emergența câmpurilor organizaționale stabile, În perioada mai - iulie 2004, am realizat o microcercetare asupra sectorului confecțiilor În București. Cecetarea se bazează pe o serie de 15 interviuri cu manageri din industria locală a confecțiilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se bazează pe o serie de 15 interviuri cu manageri din industria locală a confecțiilor. Date fiind caracteristicile cercetării, aceasta nu are pretenții de generalitate și nu-și propune să demonstreze teoria, ci doar să ofere argumente pentru a arăta plauzibilitatea ipotezelor formulate În cadrul tezei și să propună direcții de cercetare pentru viitoare studii. Sectorul de activitate, industria confecțiilor, a fost ales ținând cont de mai multe considerente: În primul rând există premizele unei competitivități crescute, fiind un sector În care
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
liberă, cu mulți actori ce au relații ghidate de interese comerciale și În care costurile obținerii de informații, al investiției inițiale și ale Începerii unei afaceri sunt relativ reduse. Diferențele În privința gradului de integrare a activităților lanțului productiv permit testarea plauzibilității argumentelor din paradigma costurilor tranzacționale care explică integrarea verticală prin incidența costurilor de tranzacție. Williamson pornește de la determinarea tehnologică a tranzacției (consideră tehnologia ca fiind dată, variabilă exogenă): „o tranzacție se realizează atunci când un bun sau serviciu este transferat de-
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unei organizații și În ce condiții acestea se realizează pe piață sau alte spații sociale mai puțin instituționalizate Între actori (organizații) diferiți? Analiza interviurilor realizate a sugerat o serie de concluzii/ipoteze pentru cercetări ulterioare având un grad consistent de plauzibilitate. O analiză ulterioară, bazată pe o operaționalizare și instrumentare cantitativă a conceptelor vehiculate este necesară pentru a estima gradul de generalizare a concluziilor formulate. Totuși, validitatea acestora a fost verificată prin triangularea datelor În timpul stadiului Însuși de culegere a datelor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a politicii externe și incertitudinea generată și nu indică o schimbare cognitivă fundamentală (Gill, 2001; Lampton, 2001; Johnston, 2003). Wang concluzionează că afirmației potrivit căreia China se socializează în sensul normelor instituțiilor multilaterale prin politicile sale de implicare îi lipsește plauzibilitatea. Normele reprezentate de aceste instituții "sunt departe de a fi internalizate ... și în nici un caz nu vor fi luate ca atare" de elitele chineze (Wang, 2000, p. 486). Evaluarea acestor comentatori asupra efectelor implicării Chinei este mai sofisticată pentru că ei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
organizarea internă a fost întotdeauna criticată vehement în atacurile realismului timpuriu împotriva idealismului. Această critică s-a extins mai apoi asupra încercărilor de a subsuma relațiile internaționale altor discipline și modelelor lor explicative. În ambele situații, realiștii apărau nu doar plauzibilitatea propriei lor teorii, ci și modalitatea de cercetare proprie disciplinei relațiilor interna-ționale. Cu alte cuvinte, pentru o disciplină cu probleme endemice de identitate, teoretizarea realistă a definit inițial - și apoi a devenit strîns legată de ele - limitele obiectului său de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
depinde de lucrurile disponibile în magazine. Pe baza acestor presupuneri se pot construi explicații la scară redusă, variind din punct de vedere al utilității, pentru aceste cazuri sau pentru altele asemănătoare. O analiză teoretică începe cu verificarea logicii, coerenței și plauzibilității unei teorii. Verificările empirice sînt necesare numai după ce prima verificare teoretică a dat rezultate pozitive (Waltz 1979: 16). Testarea reală a teoriilor "înseamnă întotdeauna a deriva din ele așteptări sau ipoteze și a le verifica" (Waltz 1979: 16). Dacă aplicăm
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mult de legitimarea implicită și explicită a metodelor științelor sociale, chiar dacă propria sa versiune era mai degrabă precaută în această privință. De aceea, criteriile pentru reputația academică, instituite de acest text paradigmatic, derivă în cele din urmă nu din posibila plauzibilitate a realismului său, care ar permite o mai bună înțelegere a naturii politicii internaționale, ci din mijloacele neopozitiviste folosite pentru atingerea acestui scop. În cadrul acestui curent, neorealismul a fost din ce în ce mai mult prins în dezbateri care nu reflectau decît o palidă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
evenimente mediocre. În aceste pagini, grija de a evita deformările intenționate ale istoriei, așa cum s-au transmis ele prin vulgata istoriografică postbelică, este nelipsită. Astfel, problema continuității strămoșilor pe teritoriul României a fost sensibil relativizată și adusă în limitele unei plauzibilități avantajoase: după înfrângerea lui Decebal, romanii nu au ocupat un teritoriu pustiit căci, cu toate pierderile omenești sau retragerile în alte zone, pur și simplu "n-a putut fugi toată populația!"248. Combătând discret dacomania încurajată în ultimele decenii ale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să evolueze de la o anume inițiere în tainele cercetătorului specializat până la pretinsa dizolvare a limitelor acestei profesionalizări 289. Se ignora faptul că doar interpretarea istoricului transformă obiectele și textele în "documente", "dovezi" sau "surse istorice", după o anume logică a plauzibilității, probată în interiorul breslei. Documentul este, până la urmă, o piesă fără existență autonomă, neputând activa în afara demonstrației pentru care este solicitat. Analiza lui se face pe un teren epistemologic deja conturat, neoperându-se în lipsa unor oferte cognitive minimale, sancționate social. Critica
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Pentru a deveni atractiv și accesibil, manualul nu trebuie neapărat redus la un volum de benzi desenate sau la o simplă revistă pentru copii. Dar ar putea fi mai eficace atunci când este vorba de obișnuitele funcții de atestare și de plauzibilitate, atribuite de pedagogi ilustrației. În limbajul curent, ceea ce se întâmplă într-o lecție este faptul că istoria "se predă" deci, "se înmânează" elevilor, de către profesori. Cunoașterea este transmisă preponderent prin expunere și prin explicații verbale, iar mesajul se interiorizează, adică
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se supun acestui proces de clișeizare. Desigur, un manual nu poate găzdui amintirile tuturor, rostul său fiind tocmai acela de a selecta și unifica informațiile, de a le omologa prin depersonalizare, prin anularea subiectivității declarate a emițătorilor. În competiția pentru plauzibilitate, mărturiile unor copii au și mai puține șanse de validare, întâietate având opiniile (nu mărturiile) unor persoane cu posteritate asigurată 170. De altfel, o dată ajunse în paginile unei cărți de uz didactic, astfel de rememorări ar deveni, la rândul lor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de informații asupra legio XII Fulminata, unele dintre ele fiind nesigure. Dacă admitem că legiunea ar fi avut soldați creștini din Melitene, așa cum este posibil, nu trebuie să credem că aici creștinii ar fi fost numeroși numai pentru a da plauzibilitate evenimentului. Întreaga literatură patristică citată ne evidențiază interesul Bisericii primare față de problema serviciului militar și interpretarea războiului drept din perspectiva Sfintei Scripturii și a teologiei creștine, în care se insista asupra respectării conștiinței personale și a prețuirii păcii. Imaginea soldatului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de contact cu oamenii. Biserica Evului Mediu a botezat, creștinat, confirmat copiii, a căsătorit tinerii adulți și a îngropat pe cei morți. Calendarul serviciilor trasate pe ordinea temporală a anotimpurilor. A sărbătorit și legitimat viața locală. În schimb a adus plauzibilitate considerabilă, fiind frecvent reafirmată prin participarea comunității locale la activitățile ei. Când per total, toți îmbrățișând comunitatea, oamenii muncind și jucându-se împreună, s-au retras în oraș sau suburbie a mai rămas puțin în comun de sărbătorit. "Sistemul social
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
imprimarea unei ordini morale împărtășite si mai mult pe folosirea mijloacelor tehnice eficiente și solicitarea de monitorizare a comportamentului potrivit. Jurământul depus pe Biblie a fost înlocuit cu detectorul de minciuni." (Bruce, 2003, p. 252). Diferențierea și societalizarea a redus plauzibilitatea fiecărui sistem religios și moral, astfel a permis concurența concepțiilor, care, în timp, ar fi avut multe de spus experienței individuale, ar fi avut o mică legătură cu performanța rolurilor sociale sau operarea sistemelor sociale. Religia a reținut plauzibilitatea subiectivă
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
redus plauzibilitatea fiecărui sistem religios și moral, astfel a permis concurența concepțiilor, care, în timp, ar fi avut multe de spus experienței individuale, ar fi avut o mică legătură cu performanța rolurilor sociale sau operarea sistemelor sociale. Religia a reținut plauzibilitatea subiectivă pentru unii oameni, însă și-a pierdut obiectivul luat-drept-bun. Nu mai era o problemă de necesitate (cf. Wilson, 1981). Tot Wilson ne vorbește despre societățile tradiționale care aveau adesea sisteme de valori incomplet articulate, sau care chiar nu se
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
finală a lucrării. Enunțurile „ontologice“ sau „metafizice“ din Tractatus „arată“ condițiile interne ale limbajului și ale gândirii în genere.49 Una din întrebările la care trebuie să răspundă cei ce susțin o interpretare nonrealistă a Tractatus-ului este: „Ce sunt obiectele?“ Plauzibilitatea interpretărilor nonrealiste depinde de formularea unui răspuns satisfăcător la această întrebare. Adepții interpretării realiste îi pot da, dimpotrivă, un răspuns simplu și direct.50 Heidé Ishiguro apreciază că expresiile „obiect“ și „lucru“ sunt înșelătoare deoarece sugerează că ceea ce are în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
În general, se folosesc mai multe demersuri pentru a decide dimensionalitatea modelului. Cel mai simplu mod de a stabili numărul de dimensiuni ale reprezentării, care necesită intuiție și experiență din partea cercetătorului, este evaluarea diagramelor obținute pentrudiferite dimensionalități. Cercetătorul va aprecia plauzibilitatea și interpretabilitatea diagramelor și se va opri la cea mai bună dintre ele. Această evaluare va fi dublată de o evaluare în funcție de indicatori statistici: numărul de dimensiuni va fi stabilit în funcție de valorile măsurii de adecvare pentru modele de dimensionalități diferite
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
care sunt prin definiție programabile: corpul și mintea umane rămân „demodate” din acest unghi, întrucât nu pot fi upgradate întocmai ca un sistem informatic. Critici precum Searle (1981, 1992Ă sau Dreyfus (1993, 1998Ă denunță programul inteligenței artificiale de lipsă de plauzibilitate, aducând contraargumente antropocentrice: computerele nu pot avea minte (de la înțelesurile de judecată și rațiune la cele de înțelepciune și imaginațieă sau conștiință (de la sensul de sentiment despre propria existență până la cel de spirit sau de responsabilitate, de la dreptul de a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pretinde legitim că sunt sprijiniți de Rawls"27. În concluzie, nu este foarte clar dacă abordarea lui Daniels referitoare la egalitatea echitabilă a oportunităților este, într-adevăr, o abordare rawlsiană și dacă ea poate pretinde un spor de întemeiere și plauzibilitate prin asociere cu teoria dreptății sociale apărate de Rawls. Altfel spus, nu este foarte clar dacă argumentele invocate de Rawls în favoarea versiunii sale a principiului egalității echitabile a oportunităților pot fi invocate în mod legitim pentru a sprijini și versiunea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
egal la serviciile de îngrijiri medicale este un ideal inadecvat al dreptății. Această concluzie ar fi, însă, una grăbită. Argumentele lui Nozick și Singer probează o concluzie mult mai slabă: concluzia că argumentul lui Williams este insuficient pentru a demonstra plauzibilitatea idealului accesului egal, chiar și dacă acceptăm valabilitatea premiselor sale11. Pentru ca acest argument să-și îndeplinească obiectivul pentru care a fost avansat e nevoie de un argument suplimentar. Acest argument suplimentar ar trebui să demonstreze că serviciile de sănătate sunt
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cazul lui Sreenivasan, replica lui Daniels pentru Jacobs se lasă încă, după știința mea, așteptată. Jacobs, care, ca și Sreenivasan, nu contestă legitimitatea idealului accesului universal la îngrijirea medicală, recunoaște că argumentul lui Daniels are cel puțin prima facie, o plauzibilitate ridicată. În plus, el are destule alte calități. În ciuda acestor calități, crede însă Jacobs, strategia lui Daniels de a justifica idealul accesului universal nu este una de succes. Așa cum observă Jacobs, argumentul lui Daniels își extrage forța intuitivă datorită analogiei
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ajută, într-adevăr, pe Temkin să salveze egalitarianismul de obiecția lui Parfit. Nu este foarte sigur că, într-adevăr, "sloganul" este cel care oferă în primul rând obiecției nivelării în jos. Mai curând, așa cum a insistat Susan Hurley, la baza plauzibilității acestei obiecții se află perfecționismul și valoarea pe care o atașăm de obicei excelenței. Mai precis, explică Hurley, nivelarea în jos ne apare drept sever inacceptabilă pentru că are drept rezultat risipirea excelenței în diverse dimensiuni ale binelui uman (fie că
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
fim preocupați nu atât de capabilitățile sau oportunitățile lor de alegere, ci de faptul că ei posedă în mod efectiv cele șase dimensiuni ale bunăstării menționate. Mai mult, observă, Powers și Faden, există temeiuri pentru a ne îndoi inclusiv de plauzibilitatea acordării de prioritate capabilităților și nu funcționărilor efective în cazul adulților. Chiar și pentru bunăstarea acestora, funcționările efective sunt mai relevante decât oportunitățile de a funcționa. Bunăstarea constă într-o anumită condiție, precum aceea de a fi sănătos, a fi
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]