531 matches
-
București. Păunescu, C.; Mușu, I. (1997), Psihopedagogie specială integrată. Handicapul mintal. Handicapul intelectual, Editura Pro Humanitate, București. Păunescu, C. (1999), Terapia educațională a persoanelor cu disfuncții intelective, Editura ALL, București. Planchard, E. (1968), La pédagogie scolaire contemporaine, Bruxelles. Popescu, G.; Pleșa, O. (coord.) (1998), Handicap, readaptare, integrare, Editura Pro Humanitate, București. Popescu‑Neveanu, P. (1978), Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București. Popovici, D.V (1999), Elemente de psihopedagogia integrării, Editura Pro Humanitate, București. Popovici, D.V. (2000), Dezvoltarea comunicării la copiii cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
, revistă apărută la Galați, lunar, din 4 februarie 1990. Redacția are inițial următoarea componență: Ion Chiric (redactor-șef), Theodor Codreanu și Sterian Vicol (redactori-șefi adjuncți), Ion Trif Pleșa (secretar general de redacție), Simion Ajarescu, Viorel Dinescu, C. Gherghinoiu, Radu Macovei (redactori). Articolul-program, intitulat Destin, și editorialul celui de-al doilea număr, Proba de mare, menționează că orașul Galați „vrea să devină un port al culturii, să-și demonstreze
PORTO-FRANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
și Veler Doamne (1933; Premiul Societății Scriitorilor Români) are un conflict insolit, de o mare intensitate dramatică, ilustrând destinul zbuciumat al unui om obișnuit, care nu își poate atinge idealul și e obligat să înfrunte răutatea celor din jur. Manlache Pleșa, eliberat după zece ani de ocnă pe care îi făcuse pentru că omorâse, în legitimă apărare, pe ibovnicul nevestei sale, năzuiește să aibă un cămin al său. În tot acest timp îl obsedează cuvintele unui colind: „După dealul cel mai mare
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
că ar fi el făptașul, fuge și e adăpostit de duhovnicul închisorii din Târgu Ocna. Ca în Baltagul lui Mihail Sadoveanu, Manlache izbutește să îi descopere pe criminali, niște găzari, pe care îi prinde și îi predă jandarmilor. Dar Manlache Pleșa sfârșește tragic: înfruntă un ofițer german și va fi împușcat de acesta. Sfârlează cu fofează (1936) este povestea unui copil de țăran, Toader Mândruță, al cărui vis e să ajungă aviator. După ce învinge numeroase greutăți, izbutește să facă primul zbor
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
Bogdan (Dolor), ceea ce îi poate duce spre un patologic facil, teatral, steril și cazuistic. Personajele coborâtoare imediat din țărănime păstrează însă o mare forță expresivă și, mai ales, au o originală inserare în narațiune. Popa Man, jandarmul Dumitru Bogdan, popa Pleșa sunt scoși, într-un fel, din contingent, comentați prin intermediul altor personaje și li se atribuie trăsături fabuloase ori chiar aparținând demonologiei populare, astfel încât devin plăsmuiri între realitate și legendă. Tehnica misterului, pe care o stăpânește precum puțini alții, e dedusă
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
cu tot dinadinsul să o deviez și pe a mea, am fost de o locvacitate copioasă și susținută. I-am arătat Văraticul, răzlețit sub soare, faldul munților în care se ascunde Agapia, Ciungii, cu runcurile ca niște sâni formidabili, misteriosul Pleș, exilat în marginea zării. În fața noastră, Cetatea Neamțului, molar sfărmat al unui leviatan de coșmar, strălucea ivoriu în soarele arzător al amiezii și creștea cu cât ne apropiam de târg. Prin valea ei largă, Ozana își mișca strălucirea în curbele
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cu toții ascunsă într-un ungher de cameră. Nu e nevoie decât s-o privim și tot ce se află în spatele ei va da năvală peste sufletele noastre. Iovu Raluca, clasa a V-a Școala Gimnazială Nr. 24 Timișoara profesor coordonator Pleș Lucia Visul lui Iris E o zi obișnuită. Strada, de caramel, pomii, de zahăr, iar lacul, de limonadă. Nimic ieșit din comun sau, cel puțin, nimic ieșit din comun în Orașul de Înghețată din Lumea Copiilor. Toată lumea visează cu ochii
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cineva se bucură cu tine atunci când ești fericit... Acest prieten ești tu și, chiar dacă ești departe, te afli mereu în sufletul meu, având veșnic un loc aparte. Mateescu Andreea, clasa a VII-a Școala Gimnazială Nr. 24 Timișoara profesor coordonator Pleș Lucia Cuvinte potrivite Cărțile erau odată, ceea ce mă despărțea de căldura verii, de aroma toamnei sau de albul orbitor al iernii. O barieră pe care eram nevoită s-o urnesc, fără sa-mi dau seama cum trebuie unsa pentru a
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
-se la perfecție. Melanie! șoptește el. Jacob! murmură ea. IX. Melanie, Jacob, același gând În acel moment, o lumină albăstruie ne prinse înconjurându-ne din toate părțile. Miron Andreea, clasa a VIII-a Școala Gimnazială Nr. 24 Timișoara profesor coordonator Pleș Lucia Scântei nemuritoare În urma acelor cuvinte rămase ca o dâră palidă, cenușiu-gălbuie, din care nu mai distingea ce spusese ea, ce spusese el, ce fusese aievea. Apoi un val de idei au izbit-o în minte; nu putea crede că
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
discret de urină - același miros bine cunoscut din ultimii săi ani de viață. Am Început să-i tai unghiile negre, Întoarse pe dos. — Nu trebuia, i-am spus eu. oricât de greu ți-ar fi fost. — Ai fi vrut să pleși, să vezi lumea. Ai fi plecat, la fel ca ea, spuse tata arătând spre ușa pe care ieșise sora mea. Nu te-ai mai fi Întors nișiodată. m-ai fi giudecat mai mult decât mă giudeci acum. Ar fi trebuit
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
discret de urină - același miros bine cunoscut din ultimii săi ani de viață. Am început să-i tai unghiile negre, întoarse pe dos. — Nu trebuia, i-am spus eu. oricât de greu ți-ar fi fost. — Ai fi vrut să pleși, să vezi lumea. Ai fi plecat, la fel ca ea, spuse tata arătând spre ușa pe care ieșise sora mea. Nu te-ai mai fi întors nișiodată. m-ai fi giudecat mai mult decât mă giudeci acum. Ar fi trebuit
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Londra, 1982. footnote>. Inovarea este definită aproape unitar de literatura de specialitate ca fiind o idee, un concept, un procedeu privind proiectarea, realizarea și experimentarea unui model de produs, de proces sau structuri funcționale noi, în scopul aplicării industriale.<footnote Pleșa, O., Ciotea, Fl., Naum, N., Inovarea și sfidările schimbării, Editura Multimedia, Târgu Mureș, 1996. footnote> Inovarea nu implică în mod necesar comercializarea numai a unui avans tehnologic major (o inovație radicală), ci include și utilizarea chiar a unor schimbări pe
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
m), iar mai spre vest Poiana Humarului (387 m), Dealul Frunteștilor (386 m), Dealul Siliștea (339 m), Dealul Prisaca (282 m); spre vest de pârâul Dunavăț se opune Dealul Bărboasa (286 m), iar la vest de satul Bărboasa apar Dealul Pleșa (379 m), Dealul Frăția și Dealul Reprivăț (336 m). Acestea încununate vara de o încântătoare diademă de verdeață, care, ca doi străjeri stau (la est și la vest) de ambele părți ale comunei, cătând unul în fața altuia. Păduri stufoase umbresc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
La Mazilu” (boier scos din slujbă și supus la dări, în 1765, în urma certurilor dintre familiile Huștiu și Tomozei), „La Racoveana”, teren agricol lipsit de izvoare și așezarea din epoca bronzului, „Toplița”. Pădurea este așternută în punctele Mazilu, Dealu Năstăseni, Pleșa, Toplița. Pe malul drept al pârâului Berheci, în locul cunoscut sub numele „Sub biserică”, Diaconu Petrăchioaie a construit împreună cu cei cinci băieți ai săi o moară de apă, iar o alta a fost ridicată pe pârâul Toplița, de către Gheorghe Andonie. Denumirea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cicoare (Nigella damascena), „Barba caprei”, un fel de salată de iarnă (Tragopogon), „Barba împăratului”, un fel de viorea în trei culori (Viola tricolor), „Barba lui Avram” (Avram, fratele cel mare al lui Moise), „Barba ursului”, „Barba ungurului” ș.a. Pădurile Mazilu, Pleșa și Dudăiana aparțin locuitorilor comunei Oncești. Teren agricol se află în punctele Pleșei, Stârcului, Topliței, Mariana și Racovana. Livezi de meri și pruni sunt amplasate în locurile „Lacul porcului” și „La nuci”, din fructele culese fabricându-se țuică la cazanele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
împăratului”, un fel de viorea în trei culori (Viola tricolor), „Barba lui Avram” (Avram, fratele cel mare al lui Moise), „Barba ursului”, „Barba ungurului” ș.a. Pădurile Mazilu, Pleșa și Dudăiana aparțin locuitorilor comunei Oncești. Teren agricol se află în punctele Pleșei, Stârcului, Topliței, Mariana și Racovana. Livezi de meri și pruni sunt amplasate în locurile „Lacul porcului” și „La nuci”, din fructele culese fabricându-se țuică la cazanele lui Costantin Țarălungă și Gheorghe Coman. Satul a fost populat prin venirea mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au mai existat înainte de 1765 între neamul Huștiu și mazilii Tomozei din satul Tomozia. Atunci, Ioniță Bontaș și Vasile Sandu Lupu din divanul domnesc de la Iași au stabilit ca mazilii să ocupe teritoriul din nord-vestul satului Bărboasa în zona Pleșa „La Mazilu”. Satu Nou Sat așezat pe partea stângă a pârâului Berheci, este format din oameni veniți din alte sate. Pământul pe care îl muncesc este dobândit din 1864 și după primul și al doilea război mondial. În 1945 se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
multe localități din partea superioară și mijlocie a pârâului Berheci, poartă numele de „Prisaca” sau „Valea Stupilor”. Aceste localități au dispus de condiții propice pentru creșterea albinelor, în sensul existenței în zonă a pădurilor de salcâm sau de tei (moșiile Siliștea, Pleșa, Bărboasa sau Valea Iepei). Stăpânii prisăcii erau obligați pe atunci să plătească deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un leu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
frumoasele graminee, mult iubite de popor, de tineri mai ales: negara (Stipa capillata) cu firul frumos și mlădios, păiușul (Festuca valeriact) și pirul crestat (Agropirum crestatum). Din flora măruntă, foarte răspândită este bărboasa (Andropogan ischaemum), ce predomină la poalele Dealului Pleșa din satul Bărboasa și pelinul (Artemisia austriaca), iar dintre plantele ce apar imediat după spuma omătului sunt diversele specii de stânjenei, mai obișnuit fiind stânjenelul pitic (Iris pumita) numit și rățișoara, alături de care se întâlnesc dediței, ciuboțica-cucului (Primula officinalis), ceapa-ciorii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
București, 1949. Scurtu, Ioan, Curculescu, Marian, Dincă, Constantin, Soare, Aurel Constantin, Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Petrion, București, 1999 și 2000. Stamatescu, Mihai, Grosescu, Raluca, Dobrincu, Dorin, Muraru, Andrei, Pleșa, Liviu, Andreescu, Sorin, O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu, Editura Polirom, Iași, 2008. Stănescu, Ecaterina, Bercea, Marilena, Selevet, Mihaela, Istorie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura Rosetti, București, 2004. Tafrali, Orest, Istoria Românilor pentru cursul superior
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
al Rusiei, 203 Petru Rareș, 48, 57 Pico Giovanni della Mirandola, 48 Pingel, Falk, 27 Pintea Viteazul, 90 Pintilie, Ilie, 207 Pița, Dan, 34 Pițilă, Tudora, 52, 53 Platon, 16 Platon, Gheorghe, 163 Platon, Ioan I., 172 Plesciuc, Mona, 74 Pleșa, Liviu, 232 Poamă, Emil, 67, 137 Pók, Attila, 10, 11 Popescu, Cristian Tudor, 64, 65, 66 Popescu, Grigore, 73 Popescu, Petre Demetru, 53 Popescu, Stelian, 184 Popișteanu, Cristian, 117 Popp-Rosetty, Theodor, 142 Potrache, Ioana, 23 Prezan, Constantin, 147, 148, 151
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de confruntarea celor două planuri ale povestirii, decât convinși de consubstanțialitatea lor. 28 În 2008, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România a publicat un manual opțional, special dedicat subiectului (Mihai Stamatescu, Raluca Grosescu, Dorin Dobrincu, Andrei Muraru, Liviu Pleșa, Sorin Andreescu, O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu, Editura Polirom, Iași). Structura sa dezvoltă cantitativ lecțiile din manualele anterioare, cu aceeași viziune, axiomatică, asupra fenomenului. Fiind însă foarte detaliat și bogat ilustrat printr-o diversitate de surse
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pe lângă alte portrete, pe cel al domnitorului Cuza, dat de Domnitor prietenului său Costachi Conachi, al căr ui fiu, Lupu Costachi, îl dăruise lui Belloescu. Școlii din Grivița i a urmat construirea de către Belloescu a celor două școli în satele Pleșa și Palermo , în 1912, ambele în apropierea orașului Bârlad. „Eu, Stroe Belloescu, profesor pensionar, fiu al lui Stroe Beloiu și al Stanei din Transilvania, făcut am acest locaș pentru ca țăranul român pururea să propășească prin cultură și lumină. Semnat Stroe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la cei ce pot să le dobândească. Că și singură vederea cărților mai pregetători către păcat ne face pe noi și către dreptate ne îndeamnă să ne ridicăm”<footnote Sf. Epifanie, Episcopul Ciprului, în Patericul, ediție îngrijită de Pr. Petru Pleșa, tipărit de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei, 1999, p. 69. footnote>. Sfântul Paisie de la Neamț, cel mai mare propagator al filosofiei patristice din secolul al XVIII-lea și cel care a tradus Filocalia din limba greacă în limba slavonă
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
oferă suficiente dovezi care implică direct orașele și așezările romane din Oltenia. Un loc de seamă Îl ocupă materialele arheologice de la Romula, Drobeta, Sucidava dacă ne referim la așezările urbane sau cvasiurbane și Locusteni, Galicea, Săcelu, Cătunele, Bumbești-Jiu, Porceni- Pleșa, Tg.Jiu (ultimele 5 din județul Gorj) cînd este vorba de așezări rurale. Densitatea așezărilor geto-dace și romane descoperite În Oltenia, inventarul arheologic scos la iveală evidențiază bine aspectele vieții economice, sociale și politice din Dacia romană de la sud de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]