401 matches
-
ca o lumină a trecut peste inima mea și strig tare: - Hristos a înviat, fraților! - Care ești acela mă? întreabă comandantul, întors de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea, pieptul și umerii cu semnul Golgotei. Diafan, transfigurat Iisus
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
de liniște... doar undeva în adâncul pădurii se auzea sinistrul bocet de cucuvea, ce infiora până și somnul leneș al satului în adierea vântului potolit de toamnă. La poalele unui cimitir abia se întrezărea o casă, care deși majestoasă, zăcea pleșuvă în îmbrățișarea ternă. Un iz sulfuros părea că o înconjoară și urca șiret până la fereastra luminată plăpând. O bătaie îndrăzneață a vântului deschise fereastra, lăsând să cadă pe sub perdea o boare răcoroasă. În stânga ferestrei, sub un baldachin străveziu, o tânără
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SE-APROPIE DE CERURI, IADUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cu viscerele smulse urlă Pădurea, sub topoare ciunte, Rămâne surd pleșuvul munte La bocetul de bronz din turlă. Cu lacrimi reci, de rouă, plânge Sub rumegușuri înecate. Din pantele despovărate, Doar disperarea se mai scurge. S-a răzlețit și vântu'n zare! Nu mai aude triluri, freamăt, Gerul din cioturi stoarce
SE-APROPIE DE CERURI, IADUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378894_a_380223]
-
și să-mi port în tăcere crucea, fără teama că nu voi ajunge la Tine. Acum, este momentul... să privesc spre raza ce coboară din Empireu, simt biciuirea ispitei ce vrea să-mi înghețe zborul spre Dumnezeu și devin vultur pleșuv, îmi fac cuib în durerea trezirii ... Citește mai mult Acum, sunt prietenă cu mine șipalmele s-au împreunat în rugăciunea nerostită de mult timp,am aflat ce înseamnă inima frântă de dureresimțind până-n adânc suferința depărtării de Tineatunci când am
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
spun“nu”fariseului din mineși să-mi port în tăcere crucea,fără teama că nu voi ajungela Tine.Acum, este momentul...să privesc spre raza ce coboară din Empireu,simt biciuirea ispitei ce vrea să-miînghețe zborul spre Dumnezeuși devin vultur pleșuv,îmi fac cuib în durerea trezirii... XXIV. CU PACE-N SUFLET, DOAR SĂ...TAC, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2147 din 16 noiembrie 2016. Se-aud în zare, pașii de furtună Și frunzele se pierd în depărtări, Haotici
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
groază. Alteori, când cerul este senin, astrul zilei pare mai aproape de frunțile de piatră ale masivului. De la Bâlea Lac se trece din Ardeal, pe sub muchia muntelui printr-un tunel, în partea cealaltă către Argeș. Și aici ești întâmpinat de vârfurile pleșuve și conturul dantelat al crestelor. Masivul Făgăraș este cel mai mare din țară și cu vârfurile cele mai înalte, Moldoveanu și Negoiu dominând ținuturile dintre cele două principate, Transilvania și vechiul regat, Țara Românească. În depărtare, piscurile munților se înalță
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
pasă de tot și de toate, De copii, mămici, tătici și bunici! Și de soare și ploaie și chiar de țânțari! De flori, de câmpie și munte și ram! De marea albastră, sau râul pribeag! De munții semeți sau dealul pleșuv! De fete frumoase și chiar de băieți! De țara aceasta cu oamenii ei! De ce-i ce-o conduc și o fură non stop! De orașul în care viața îmi duc! De toți oamenii pe care-i întâlnesc! De îngeri și
CHIAR NU-MI PASĂ OMULE... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380039_a_381368]
-
unui rege Pe scaun s-au succedat Ocrotite de o lege Păsări rare la cântat. Prima a fost cucuveaua, Ce mai voce, ce mai stil! Venise în cioc cu steaua Pusă într-un vodevil. Stă în vârful piramidei Acum, vulturul pleșuv Cela ce maica omidei I-a promis castele, SUV În care să locuiască Sau să plece-n depărtări, Veșnic să călătorească Ca un rege-n patru zări. Chiar vrea să-și înlocuiască Aripile mult prea mici, Cu o flotă ce-
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
va lăsa, iarăși, loc pentru interpretări. Așa se face că în trecute ocazii, prin duminici în care părintele Schlattner oficia ca de obicei slujba în biserica sa văduvită de enoriași, inima i-a tresărit bucuroasă la vederea unui familiar cap pleșuv răsărit printre băncile din spate. Cu brațele deschise și-a intâmpinat pe-atunci prietenul drag, străduindu-se din răsputeri să-i cuprindă, într-o frățească îmbrățișare, trupul corpolent. Acele momente de cald bun venit nu se vor mai repeta. Vor
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
Ioan Gură de Aur a împărțit atenția lumii. În privința aspectului fizic, Sfântul Ioan Gură de Aur era mic de statură și plăpând, avea fața plăcută, dar slăbită de post și suferindă, obrajii trași, fruntea înaltă, liberă și ridată, proeminentă, capul pleșuv, urechile puțin mari, un chip plat, cu barbă, ochii adânci erau ca două torțe arzând și deosebit de ageri și de pătrunzători. Stomacul îi crea des probleme și adesea febră. Era foarte sensibil la frig. La fizic nu avea nimic prin
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
ultimele noutăți! - Să ai grijă de tine, dragul meu! - apucă să mai rostească femeia dispărându-i trupul iar sufletul pătrunse plutind spre fericirea veșnică. Amărât și îngândurat tovarășul făcu cale întoarsă. În zori se trezi pe un vârf de munte pleșuv. Își roti privirile de jur împrejur cu milă, apoi o luă agale la vale pe o cărăruie. În zare, pe golul alpin, zări o stână părăsită. Trecu de ea și coborând prin arșița soarelui spera să pătrundă în curând în
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
muntelui din care ies scântei la contactul cu potcoavele copitelor. Pe alocuri grohotișul se pogoară la vale. Zările se deschid din nou. Ies din pădurea de rășinoase și în fața ochilor li se desfășoară pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul devine din ce în ce mai anevoios, copitele cailor alunecă pe stânca lucioasă, călăreții se clătină în șa. Ajuns pe o creastă căpitanul Arnăutu cercetează împrejurimile. În depărtări vede un vârf înalt, pleșuv, a cărui culme joacă într-un orizont confuz
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
desfășoară pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul devine din ce în ce mai anevoios, copitele cailor alunecă pe stânca lucioasă, călăreții se clătină în șa. Ajuns pe o creastă căpitanul Arnăutu cercetează împrejurimile. În depărtări vede un vârf înalt, pleșuv, a cărui culme joacă într-un orizont confuz în arșița zilei. CĂPITANUL ARNĂUTU: (către căpitanul Sasu) Acolo trebuie să fie palatul! CĂPITANUL SASU: Până acolo e cale lungă printre pinteni stâncoși, cascade, văi cu râuri repezi ale căror ape se
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
transport aveam marea majoritate niște tipi mai bruneți, ceea ce m-a făcut să-i botez ,,indieni’’. Și cum indienii au doua nume aceștia au devenit; Aripă Neagră, Marele Tuciuriu. Tăciunele Alb, astfel încât la rândul lor mă porecliseră pe mine; Vulturul Pleșuv, fiindca aveam un început de chelie. Unii aveau porecle din localitățile de unde veneau sau chiar de prin alte locuri de muncă. Dintre aceștia se remarca moș Koșava, un bătrânel simpatic și mucalit în același timp. De glumele lui nu scăpa
INDIENII MEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348245_a_349574]
-
de distracții. Iulia nu văzuse marea niciodată. De câte ori se organizase tabere la internat, totdeauna mergea la munte. Acolo se simțea foarte bine, respira aerul curat, admira de pe înălțimi tot ce se putea, de la covorul de verdeață de pe vai, până la piscurile pleșuve ale munților cei mai inalți. Cu rucsacuri în spate, se înghesuiseră pe scara trenului arhiplin, care urma să-i ducă la Constanța. Bucureștiul rămase curând în urmă cu casele lui dărăpănate de la periferie, cu gardurile din sârmă ghimpată și bucăți
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
ca o lumină a trecut peste inima mea și strig tare: - Hristos a înviat, fraților! - Care ești acela mă? întreabă comandantul, întors de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea, pieptul și umerii cu semnul Golgotei. Diafan, transfigurat Iisus
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
mă regăsesc și atunci bat darabana cu degetele febrei gâtul refuză să mai lase suntele să iasă amuțesc las doar tastele să rostogolească literele la fiecare bătaie a ceasului vechi în care o pasăre singuratică devine pe rând cuc vulture pleșuv cioară bufniță da bufniță strângând cuvintele iubirii cu înțelepciunea farurilor părăsite la colțuri de lumi apropo lumile sunt ascuțite la capete sau rotunde habar nu am cum să le desenez pe pânza de apă deasupra căreia las propria-mi minte
ÎNTR-UN PICIOR PE ŞAPTE (ŞOTRON) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345370_a_346699]
-
nu știe ce s-a întâmplat! Aude râsul fierbinte al fetei. Îi simte carnea imaterială și rotundă . Ultima rotire i-a despărțit iar : au ajuns în iarba verde și grasă din vale. Fata a rămas mai sus, pe-un dâmb pleșuv : cu picoarele desfăcute și cu rochia agățată de-un firicel de nor. Nu are nimic pe dedesubt : cer întredeschis, îngeraș la orizont! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (9) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 817, Anul
DEŞERTUL DE CATIFEA (9) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345419_a_346748]
-
Cantec > TANDEM Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1451 din 21 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului zile cu portofelul gol trec nonșalant pe autostradă la apus te cauți de nopți în sedimentele inimii împart cu mâine partitura orelor /condor pleșuv/ secundele flutură limbile de anaconda două iubiri calde se frâng luna numără pulberea stelelor se moare de liniște ca de un nor insolent furtuni ale timpului se îneacă în pahar culorile vieții ne desenează /gioconde pe geamul acvariului strâmt / încalț
TANDEM de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376613_a_377942]
-
și să-mi port în tăcere crucea, fără teama că nu voi ajunge la Tine. Acum, este momentul... să privesc spre raza ce coboară din Empireu, simt biciuirea ispitei ce vrea să-mi înghețe zborul spre Dumnezeu și devin vultur pleșuv, îmi fac cuib în durerea trezirii pentru a primi nesfârșita lumină. Referință Bibliografică: Îți cer o lecție... Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Rodica Constantinescu : Toate Drepturile
ÎŢI CER O LECŢIE… de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372677_a_374006]
-
copitelor. Pe alocuri, grohotișul se pogora la vale, iar în altele pintenii de stâncă le încetinea înaintarea. Zările se deschideau din nou. Ieșiră din pădurea de rășinoase și în fața ochilor li se desfășură pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul deveni din ce în ce mai anevoios, copitele cailor alunecau pe stânca lucioasă, călăreții se clătinau în șa. Ajuns pe o creastă, căpitanul Arnăutu cercetă împrejurimile. În depărtări văzu un vârf înalt, pleșuv, a cărui culme juca într-un orizont confuz
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
desfășură pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul deveni din ce în ce mai anevoios, copitele cailor alunecau pe stânca lucioasă, călăreții se clătinau în șa. Ajuns pe o creastă, căpitanul Arnăutu cercetă împrejurimile. În depărtări văzu un vârf înalt, pleșuv, a cărui culme juca într-un orizont confuz în arșița zilei. „Acolo trebuie să fie!”- se gândi el. Dar până acolo era cale lungă, cu urcușuri și coborâșuri printre pinteni stâncoși, cascade înalte, pereți abrupți ce apăreau ca din senin
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
citi: liberalism, individualism etc. etc.). Ce altceva Își programau să fie les Jeunes-France, cu alte cuvinte, tinerii artiști parizieni Însuflețiți deopotrivă de un romantism revoluționar și de ideile liberale? La vedere, bărbi stufoase, plete rebele (dușmane de moarte ale capetelor pleșuve de academicieni „bătrâni și clasici”), jiletca roșie a lui Théophile Gautier strălucind pe baricadele lui Hernani Împotriva „anticilor”. Iar În adânc, spiritul rebel care le atrage numele de bousingots 1. Totul devine Însă la un moment dat o simplă modă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
repeta: „Nicolai, mai ales nu bea amăruie!” Adică votcă. El aproba mașinal, fără să o audă și afirma scuturând enrgic din cap: - Nu, nu, eu ar fi trebuit să mor primul. Precis. Cu asta... Și își lipea palma de țeasta pleșuvă. Știam că deasupra urechii stângi avea o „gaură” - un loc acoperit doar de o piele subțire și netedă, însuflețită de pulsații ritmice. Mamei îi fusese întotdeauna teamă că, într-o încăierare, tata va fi omorât cu un simplu bobârnac... - Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
De oameni mai puternici, de vremi mai mari, mai sânte; E zdreanța cea de piatră unui trecut măreț Ce-atîrnă sus se pare de-a cerului nori creți, Pe când cu a ei poale încungiură un munte, O diademă sură pe o pleșuvă frunte! ȘT[EFAN] De locuință sură, de visuri sperioase, De buhe cu ochi roșii... ce nu pot ca să iasă În sânta zi cu soare. Ruinele pustii Înfrică bătrâneța, și sperie copii! ARB[ORE] Și de trece moșneagul cu fruntea încrețită
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]