166 matches
-
concurența. Pe mâine! Și plecă rapid să rezolve alte treburi, lăsându-l pe Dumitrache Mototolea năuc. Nici nu apucase să-l salute. Se uita ca zăbăucul la cartea de vizită, fără să realizeze că norocul îi aruncase în creștet o pleașcă, parcă aruncată de o vacă zburătoare. Vorba ceea cu prostul și norocul. Dacă ar fi fost măcar un taxi în jur când el dormea ca un tolomac...dar uite că pleașca a picat tocmai când dormea. Deși nu avusese nici un
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
să realizeze că norocul îi aruncase în creștet o pleașcă, parcă aruncată de o vacă zburătoare. Vorba ceea cu prostul și norocul. Dacă ar fi fost măcar un taxi în jur când el dormea ca un tolomac...dar uite că pleașca a picat tocmai când dormea. Deși nu avusese nici un client până atunci, a plecat fericit acasă, având grijă să-și cumpere o votculiță, ca să continue oftatul că a pierdut naționala. A doua zi, la cinci fără un sfert, era în
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
boncăluia nervoasă la viraje. Azi dimineață, la plecarea-n cursă, mamy i-a șuierat printre dinți: auzi Trache, azi nu mănânci nimic! Doar un covrig și apă. Atât, că n-ai să mori! Nu te întâlnești în fiecare zi cu pleașca asta. Toți banii sunt rezervați pentru planetară și două cauciucuri pe față, dacă vrei să mai treci de revizia care vine. Și a naibii revizie se apropia cu viteza sunetului. Mai rămăseseră doar trei luni și opt zile. --Cum, mamy
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
sânge, că ne mănâncă revizia! Bietul suflet candriu, de taximetrist, capitalist, gemea înăbușit de gândurile astea pâcloase, printre care, abia se mai zăreau visele lui albe, de businessman împlinit. Dar, nu se lasă el doborât. Va ține cu dinții de pleașcă. Rezervorul este plin, motorul toarce ca o pisică mângâiată, clientul a fost generos și i-a vârât în buzunar planetara... ce mai vrea? Să țină cu dinții covrigul volanului. Atât! Chiar atât? Păi, capitalistul nu-i capitalist dacă nu vrea
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
oftă bietul Trache, înțelegând unde îi este locul. Degeaba ținea el cu dinții de volan. Mafioții jucau meciul capitalismului, pe când el...pe tușă. Și unul dintre „ăștia” făcea pe profesorul cu el. Care...îi aruncase și lui o firimitură, considerată pleașcă. În urechi îi vâjâiau mârâiturile lu’ madam Mototolea: ține cu dinții de pleașcă, Trachee! Nu uita, planetara și cauciucurile, că altfel, revizia te mănâncă! Mai bine, îl pup în fund pe mafiot și să fiu de acord cu savantlâcurile lui
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
de volan. Mafioții jucau meciul capitalismului, pe când el...pe tușă. Și unul dintre „ăștia” făcea pe profesorul cu el. Care...îi aruncase și lui o firimitură, considerată pleașcă. În urechi îi vâjâiau mârâiturile lu’ madam Mototolea: ține cu dinții de pleașcă, Trachee! Nu uita, planetara și cauciucurile, că altfel, revizia te mănâncă! Mai bine, îl pup în fund pe mafiot și să fiu de acord cu savantlâcurile lui negustorești. De aceea se mulțumi să-l asculte și să mormăie din când
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
mai trecea!..Iar s-a dus pe la tarabe. S-a zgâit pe la chioșcuri: ce mai pierd ăștia timpul? Nu văd nici un client. Știa, că trecuse prin experiența asta. Fusese și el chioșcar. Și acum pierde timpul, dar...pe bani. Că pleașca asta nu te lovește în fiecare zi. Cu ochii pe ușa restaurantului aștepta, aștepta...Și timpul trecea. Atrecut de unu. Acum se face două, părinții îl așteaptă cu masa și el...Ce-i pasă! Nu-i e foame? Păi, ce
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
covrigi. Cheltuială,nene! Unde-ajunge? Uite că sună mobilul! Gata, ăsta e barosanul! --Alo, cine-i? Tu ești mamy? --Ce faci, mă? Ziceai că la prânz ești acasă. --Păi...are probleme omu’ meu și trebuie să aștept. Alergătură, dragă! Credeai că pleașca pică așa? --Lasă-mă în pace cu pleașca ta! Ai mâncat? --Păi, n-ai zis să ținem de bani cu dinții? Nu mănânc nimic! Rabd, pentru revizie. --Termină cu prostiile! Măcar un covrig, acolo, că te îmbolnăvești. Hai, du-te și
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
mobilul! Gata, ăsta e barosanul! --Alo, cine-i? Tu ești mamy? --Ce faci, mă? Ziceai că la prânz ești acasă. --Păi...are probleme omu’ meu și trebuie să aștept. Alergătură, dragă! Credeai că pleașca pică așa? --Lasă-mă în pace cu pleașca ta! Ai mâncat? --Păi, n-ai zis să ținem de bani cu dinții? Nu mănânc nimic! Rabd, pentru revizie. --Termină cu prostiile! Măcar un covrig, acolo, că te îmbolnăvești. Hai, du-te și mănâncă! Vii până diseară, ai? Nu uita
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
tare și clar, în fața satului, te mulțumești sau nu cu această sumă? Să nu mai spui că ți-am furat-o. Să nu mă mai faci hoț! Văzând că Mărășteanu l-a încolțit, dar până la urmă se alege cu o pleașcă la care nici nu se gândise, urlă din răsputeri: --Daaa! După ce-mi dai banii, s-o iei din poarta mea! Ce-o să râdă băieții la cârciumă când o să le fac cinste, gândi Tache. Hai, că iar l-am fraierit
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
sunt argumentele comediei bufe, „aproximativ istorice”, Ciubăr vodă (montată pe scena unor teatre din Chișinău și Iași). Fanfaronada ubuescă a grotescului crai, chefliu și muieratic, poate înveseli (tot astfel înfruntarea lui, nu din cuțite, ci din poloboace cu lăudărosul vodă Pleașcă), dar ludicul, printre ilarele peripeții de reflex parodic, conține și un subtext, avertizând asupra efectului nociv al neseriozității, al invidiei generatoare de veșnice gâlcevi și al prostiei. Un sunet mai grav, într-o desfășurare de voie bună. Din folclor se
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
lui. Prietena lui din Namibia, Wilhelmina, Îmi Îngrijise rănile. La un moment dat mi-am pierdut din nou cunoștința și m-au dezbrăcat ca să mă pună În pat. Acela a fost momentul În care Presto și-a dat seama ce pleașcă Îi picase. Din când În când Îmi recăpătam cunoștința și surprindeam fragmente din ce vorbeau unul cu altul. ― Știam eu! Mi-am dat seama de când l-am văzut la restaurant. ― Habar n-ai avut, Bob. Ai crezut că și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
n-am nici un merit că sunt liber. N-am reușit să-l înving pe Filip nici o clipă. Nu mi-am câștigat libertatea, ci am furat-o ca un borfaș ordinar, speculând o clipă de slăbiciune. Mi-a căzut ca o pleașcă printr-o conjunctură favorabilă, dar nefericită. Nu pot să mă bucur de boala lui Filip, cu toate că ea este cauza libertății mele. Poate va muri înaintea mea. Sau e deja mort. Poate s-a sinucis ca să-și scurteze suferința... Tocmai el
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
n-am nici un merit că sunt liber. N-am reușit să-l înving pe Filip nici o clipă. Nu mi-am câștigat libertatea, ci am furat-o ca un borfaș ordinar, speculând o clipă de slăbiciune. Mi-a căzut ca o pleașcă printr-o conjunctură favorabilă, dar nefericită. Nu pot să mă bucur de boala lui Filip, cu toate că ea este cauza libertății mele. Poate va muri înaintea mea. Sau e deja mort. Poate s-a sinucis ca să-și scurteze suferința... Tocmai el
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cine te plătește?“, o chestiona. „Firma Golden“, răspundea Mașa. „Cred că nu ai pretenție să-ți dau un ban În plus?“ „Sunt mulțumită cu cât câștig“, zicea Mașa. „Te cred și eu, replica bătrâna. Unde mai găsești o astfel de pleașcă, să stai degeaba și să câștigi și bani...“ Bătrâna nu se lăsa Însă convinsă cu una, cu două: „Sigur stai pe barba firmei, nu cumva mă duci cu zăhărelul?“, o chestiona. Mașa răspundea: „Doar știți că mă plătește domnul Rubel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Poliție. A învățat-o pe fata comandantului Steckel să tragă cu o pușcă de calibrul 22 și să călărească un cal, iar asta l-a propulsat la gradul de sergent. Au urmat stagii la Fraude și Înșelătorii, Jafuri și marea pleașcă - Narcoticele. Munca la Narco avea un etos nescris: arestai cele mai josnice forme de umanitate, te băgai în rahat până peste cap, dar primeai și o dispensă. Puteai să-ți faci datoria cum trebuie, dar nu-i dădeai în gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
care se obliga să-i plătească până pe 10 aprilie. Femeia lui scăpase astfel de necaz - cadoul lui pentru durerea îndurată când Gene Niles fusese împușcat în cap chiar în patul ei. Cine are noroc, are. Slavă Domnului că-i picase pleașca cu anchetarea comuniștilor. Dacă nu se vor prăpădi unul de dorul celuilalt, probabil că el și leoaica lui vor supraviețui. Puștiul rămânea în continuare jokerul pe care nu știa cum să-l joace. Trecuseră douăsprezece ore de când purecase apartamentul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Buzz se aplecă și smulse un smoc de iarbă. Mânerul pistolului cu care îl ucisese pe Gene Niles îl înțepă în burtă. Se îndreptă de șale și lovi inscripția cu piciorul. Se gândi că la fel de bine ar fi sunat și „Pleașcă”, „De-a moaca” și „Norocul prostului”, după care să fi urmat un monolog despre ultimele zile ale detectivului Danny Upshaw, cu o groază de detalii, pe o piatră funerară cât un zgârie-nori, ca cele pe care și le comandau codoșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și cea de la comitat au ajuns la cea mai joasă cotă atinsă vreodată, iar el călcase cu grijă, ca pe ouă, încercând să găsească o soluție care să-i salveze pe amândoi - dar pentru puști era de-acum prea târziu. Pleașcă. Ceea ce continua să-l agaseze era faptul că aranjase mai întâi schema delapidărilor lui Audrey. Petey Skouras îi înapoiase lui Mickey mălaiul ciupit de leoaică. Mickey a fost generos și l-a iertat după o chelfăneală: Johnny Stomp și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
un râu de căcat, găsise cel mai prost răspuns care putea veni de la cele două cazuri anchetate și murise pentru că nu fusese în stare să se mintă pe el însuși. Daniel Thomas Upshaw, 1922-1950. Poponar. Turner Prescott Meeks, 1906-? Mare pleașcă - fiindcă puștiul nu reușise să reziste. „Chestia” nu putea fi altceva. Danny Upshaw nu-l ucisese pe Gene Niles. Mal i-a spus că Thad Green și doi haidamaci de-ai lui îl luaseră tare. Probabil aflaseră că Niles îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nevesti-sii că fusese de fapt învățătoare la o școală primară din comuna Periș... Nici unul dintre ei n-ar fi îndrăznit cu doar un an în urmă să viseze să lucreze într-o redacție, tot așa cum nici tu, Rafaele, era o pleașcă de zile mari povestea asta cu ziaristica în care te băgase Milică. Te-ai scos, gândește-te, nu-ți mai rămânea decât să te însori, să-ți faci o familie a ta, prosperă, precum Milică pe care totodată acum parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
asta va fi și meritul tău, chiar dacă nu exclusiv să-i ceri înapoi de la el, m-auzi? îl sfătuiește Avocatul. Fiți, voi, pe pace, că au grijă ăi de la Salvare, ca să-i fure, opinează și Boss. Paște, tu, murgule! Adio, pleașcă! Ochiu', prazu' și la revedere! Păi, odată, s-au făcutără Sile și cu Pale pastă, la birt, la Petre, unde și-a rupt și mâna Botîncur, la o combinație en-gross, mișto... Nu știți? Pică Pale-n crâșmă, pe la nouă-zece dimineața
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Ea mi i-a adus, mi-a explicat cum e cu ei și mi i-a înmânat. Eu, după ce i-am numărat, mă duceam la CEC, pentru a-i depune acolo. Ca să fie o rezervă. Dacă tot mi-a căzut pleașca... Și, nu știu cum am făcut, că, am uitat că am la mine pungoaia cu averea. Și-am pierdut-o. Ha-ha-ha!, așa, se întâmplă, bre, cu cine nu e obișnuit să aibă parale prea multe. Dar, uite că sosește și Omu’dracului
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
singur și pe jos de acasă și intră spunînd că va aduce mîine cadoul; În realitate, bietului băiat Îi spusese taică-su să mai lase dracului fleacurile astea, că era prea mare pentru cadouri, dar să nu piardă o asemenea pleașcă. Și acum, cu pieptul lipit de masă, Înfuleca cea de a treia felie de salam catalan sub privirile lui Rafaelito, care aduceau cu privirile unui motan În călduri. Victor Îi servea pe toți, guvernantele erau atente la fiecare Îmbucătură pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
parte, nici nu se oboseau să asculte traducerile mele brute: puneau de la ei ce le trecea prin cap. Erau, de fapt, atât de posaci de la un continuu hangover, că numai de poezii nu le ardea. Șederea la Annaghmakerrig fusese o pleașcă pe capul lor, nu prea visaseră ei la așa ceva. Și pro fitau din plin. „Have you met the countess yet?“ Care contesă? Cum, încă nu-mi spuseseră neno rociții („those buggering bastards“) de poeți irlan dezi? Cas telul din Annaghmakerrig
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]