335 matches
-
gând ultima lui escapadă aici, dincoace de sat și mlaștini: Când?...Cât?....Mda, trecuseră vreo zece ani, socotea în gând... Se simțea frenetic, liber și tânăr. Liber cu totul... - Iată și salcia, bătrâne, locul tău preferat!...Aici mă instalam...Ehei, pletoaso, tot aici!?...Mă mai ții minte? Te salut! Mă furase munca... Mângâia scoarța adânc brăzdată pe trunchiul contort și oblic peste apă. Era singur, a descoperit, scrutând orizontul cu reflexe de carmin. A pregătit îndelung trestiile, a probat adâncimea, a
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dincolo_de_ape_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
lună frunza de arțar stol spre miazăzi - bătrânul cocor târând prin mâl aripa gheața subțire - doar umbra turturelei face cumpăna Marea Roșie - săgeata lui Orion în cornul lunii școala primară - anevoie prin troian căciula de miel luna în tremur - sub salcia pletoasă păstrăv la pândă rupere de nori - acum și demnitarul intră la apă marele îngheț - încălzirea globală mărește pasul Referință Bibliografică: Ioan Rasinaru / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor
IOAN RASINARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ioan_rasinaru.html [Corola-blog/BlogPost/358916_a_360245]
-
cu nesaț apă renașterii. Un suspin pentru fiecare frunză, răsărit de soare, o amintire, toamna împănata cu castani, pentru fiecare părinte, ăn, om... O ploaie de amintiri peste plopii foșnitori, pește ghioceii din crâng, pește florile din lunca, pește salciile pletoase și pește grijile zilnice. Un strop de veșnicie cuprins în palmă generoasă a lui Dumnezeu Atotputernicul, o lacrima strânsă în ridurile faciale, un sărut de adio pus pe marginea unui anotimp pierdut, fior de iubire și de aduceri aminte. „Nostalgia
CRONICĂ LILIANA BOIAN TERZIU LA CARTEA NOSTALGIA ÎNTOARCERII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1462422815.html [Corola-blog/BlogPost/378839_a_380168]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > VARA LA CÂMPIE(PURANI DE VIDELE) Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1668 din 26 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Bătrânele sălcii pletoase de pe malul Glavaciocului fremătau în soare. Stoluri de păsări se întreceau în cântece, în micul zăvoi în care ne pășteam oile. De cum se crăpa de ziuă, sufletul meu deslușea lăutele mierlelor, apoi corul de vrăbii; vara, în amurg, strigătele gălăgioase
VARA LA CÂMPIE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1437895488.html [Corola-blog/BlogPost/344034_a_345363]
-
Ediția nr. 556 din 09 iulie 2012 Toate Articolele Autorului APOCALIPSA DUPĂ THEODOR RĂPAN sau VOCAȚIA UNIVERSALULUI „Poetul e un saltimbanc rănit/ cu umerii credinței în ispită,/ în roșă cămașă pustiul îmbracă,/ absintul îi este iubită...// Poetul e o salcie pletoasă,/ în apa lui Cuvântul se botează,/ ghearele dimineții bojocii îi rup,/ săgeata din rană-i veghează...// Poetul e un înger tuns chilug,/ noaptea îl știe pe dinafară,/ în sufletul lui e atâta belșug:/ Evanghelie ce nu va să moară...// Poetul
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
Eu sunt Biruitorul! Am apărat numele Cetății mele/ cu toată ființa Alfabetului în care acum trebuie să tac ... ”, „Poetule, la ușa Necuvântului îndură,/ faptele bune pleca-vor ca mâine în bejenia sinelui!”, „Poetul e un saltimbanc rănit”, „e o salcie pletoasă”, „e un înger tuns chilug”, e un crocodil sfios”, „Poetul e ce ești și tu, și el:/ Tăcere netăcută-n fața firii,/ prefacă-se lumina-n mărăcini,/ în gândul său apun toți trandafirii ... / Poetul e toiagul către zei,/ cu plugul
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
bălaie, Pământu-i moale ca o gumă, Și fierbe mustul în butoaie, Și toți avem mustăți de spumă. Se strâng albine la dulceață, Mărunte nuci din coajă scapă, Se fugăresc boboci de rață În jurul unui fir de apă. La poartă, salcia pletoasă, La fiecare adiere Câte o frunză-n toamnă lasă, Ca un răvaș de mângâiere. Cocorii trec deja hotare, Cocoșii la cântat se-ndeamnă Și se deschid fără-ncetare Buchetele de flori de toamnă. Referință Bibliografică: ÎNCEPUT DE TOAMNĂ / Gheorghe Vicol
ÎNCEPUT DE TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1439230540.html [Corola-blog/BlogPost/340250_a_341579]
-
în aer, fagure, căldura, iar eu mergeam, cu tata, la arat. Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi iar eu eram cu gândul doar la masă când boii se vor odihni și vor bea apă și noi vom sta sub salcia pletoasă. Tata-mi spunea atunci povești cu zâne iar eu beam apă rece dintr-o tugă de pe ștergarul alb, pe iarba verde, mâncam cu poftă ceapă, mămăligă... Dar tata nu mai e, nu e nici plugul, nici boii ce trăgeau din
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
mămăligă... Dar tata nu mai e, nu e nici plugul, nici boii ce trăgeau din greu la jug, curtea-i pustie, casa stă să cadă iar buruiana crește din belșug. Și dacă aș putea întoarce timpul să merg sub salcia pletoasă de la drum să mai mănânc așa mâncare simplă dau toate bunătățile de acum! Mama Mi-e dor de tine mamă și aș vrea să fi , acum, când plouă, lângă mine, s-alungi tristețea de pe fruntea mea așa cum o făceai, fiind
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
oră de răspântie târzie, bogată-n sensuri de bunăvestire prin lume rătăcită fistichie, ce-ar lua pământul cu chirie cu țelul absolut îmbogățire- recluzie din vreme grav bolnavă, poeme de visare generoasă în armonie imnică de slavă- îmblădieri de salcie pletoasă și un torent incandescent de lavă- o filă decât alta mai frumoasă Adrian Simionescu, Rucăr, iulie 2003 Referință Bibliografică: O filă de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 262, Anul I, 19 septembrie 2011. Drepturi
O FILĂ DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fila_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/340834_a_342163]
-
în colaborare cu firma italiană Pirelli, și cea de genți. Loganul roșu înainta spre centrul orașului. Au trecut, încetinind, pe lângă locul unde a fost casă părinteasca. Emoția îi cuprinsese pe amândoi. Doar tuburile fântânii se mai vedeau și o salcie pletoasa. Nucul de care se legau multe amintiri fusese tăiat de constructorii blocului de alături. Au oprit în parcarea Hotelului „Rusidava”. Au ieși din autoturism. Constantin și-a scuturat picioarele pentru a le dezmorții. Apoi plecară să viziteze orașul. În stânga se
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_a_cincea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
nr. 2233 din 10 februarie 2017. Te joci cu mine, viață, dar nu-s marionetă, Culoarea amăgirii m-a-mbrățișat de mult, Te-amuzi întortocheată, cu glas de șansonetă, Sfidând nevolnicia din trunchiu-mi de adult. Îmi cresc din creștet ramuri de salcie pletoasă, Mă strâng ca-ntr-o zvâcnire de ultim bun-rămas. Pe mugurii nădejdii mă-nalț, capricioasă, La umbra fericirii dorind să fac popas. O zodie de lacrimi se zbate încă-n mine, E-o vagă amintire, cu iz de pom uscat
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
ciudate și meschine, ... Citește mai mult Te joci cu mine, viață, dar nu-s marionetă,Culoarea amăgirii m-a-mbrățișat de mult,Te-amuzi întortocheată, cu glas de șansonetă, Sfidând nevolnicia din trunchiu-mi de adult.Îmi cresc din creștet ramuri de salcie pletoasă,Mă strâng ca-ntr-o zvâcnire de ultim bun-rămas.Pe mugurii nădejdii mă-nalț, capricioasă, La umbra fericirii dorind să fac popas.O zodie de lacrimi se zbate încă-n mine,E-o vagă amintire, cu iz de pom uscat
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
zglobiu Alergând ca un prâsnel De zici că-i argintul viu. Cât e el de prichindel Și-a făcut pușcă de soc. Nimeni nu-i pandur ca el Pentru toți e-un năpârstoc. Călărind pe o nuia Dintr-o salcie pletoasă Regatul asedia Pentr-o prințesă frumoasă. CĂȚELUȘUL BOROBOAȚĂ Într-o zi, o zi de toamnă Un cățel plimba o Doamnă Pe o plajă în pustie Lâng-o mare sinilie Soarele privea-n tăcere La cățel și la muiere. Cățelușul Boroboață Plimba
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391399052.html [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
himere” la care nu poate ajunge: „În spate e noaptea, / În față e oaza. / Pe drumul mătăsii / Un joc de cuvinte / E viața./ Departe e Meka, departe!” Autorul face și un remember al celor ce au apărat glia strămoșească: „Voievozii pletoși / Alungă hoardele... / Dinspre pietrele de întemeiere / Străbate un cânt... / Străbunii, / Mânuind plugul și sabia, / Au durat citadela / Iubirii de neam. / Din codri, / doinele urcă / înspre simfonia / neamului românesc.” Apoi face o trecere în revistă a figurii proeminente a lui Mircea
DRAMA POETULUI ÎN „PERLELE UITĂRII” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422367349.html [Corola-blog/BlogPost/359048_a_360377]
-
care nu ți se pare atât de evidentă când treci pe acolo, pentru că chiar dacă numai la apele mici Delta oferă douăzeci și cinci la sută teren emers, dar știm că multe zone acvatice de acolo sunt acoperite de plaur, plus pădurile acelea pletoase, superbe, care te fac să te gândești că ești într-o regiune exotică tropicală. Delta Dunării îmbină foarte multe elemente. Pe de o parte, această vegetatie specifică oricărei delte, stuful, dar aici, în arii compacte, plus alte plante acvatice, se
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
în cadrele active următorii generali și contraamirali: - generalul-colonel Ionel Ștefan Vasile; - generalul-locotenent Cheler Româno Paul; - generalul-locotenent Moldoveanu Ioan Jean; - generalul-maior Balteanu Gheorghe Marin; - generalul-maior Bordei Bucur Ion; - generalul-maior Ciubancan Traian Liviu; - contraamiralul Hirjeu Gheorghe Nicolae; - generalul-maior Opruta Traian Horia; - generalul-maior Pletos Nicolae Dumitru; - generalul-maior Popescu Constantin Gheorghe. PREȘEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE ION ILIESCU București, 28 decembrie 1989. Nr. 17. -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152883_a_154212]
-
Articolul 1 Se înaintează în gradul de general-colonel generalul-locotenent Logofatu Dumitru Gheorghe. Articolul 2 Se înaintează în gradul de general-locotenent următorii: - generalul-maior Andreescu Sterie Dumitru; - generalul-maior Balteanu Gheorghe Marin; - generalul-maior Panescu Atanasie Dumitru; - generalul-maior Pletos Nicolae Dumitru; - generalul-maior Popa Ion George; - generalul-maior Roșu Ilie Dumitru. Articolul 3 Se acordă gradul de general-maior următorilor: - colonelului Agapie Dimitrie Mircea; - colonelului Cindea Vasile Vasile; - colonelului Cojocaru Stelian Constantin; - colonelului Draghin Grigore Dumitru; - colonelului Ghircoias Dumitru Paul-Remus; - colonelului Grigorescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152942_a_154271]
-
o vară I-a venit În gostie, din Franța, Madame Ronet, iubita lui din junețe . Au mâncat nuci și au băut vin de Malaga, În Almăj vinul de Malaga are mare trecere! S-au iubit pe malul Nerei, pe sub sălciile pletoase Cu luna ca o felie de lubeniță deasupra lor. Îmbătat de vin și de lună, Frâncu i-a strigat: Madam Ronet je vous aimez și madame Ronet a plâns fericită Dascălu i-a cuprins Înfrigurat mâinile A strâns-o la
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
verzi, a iluminatului public și a fântânii arteziene, termenul de finalizare fiind 31 mai 2013. Parcul Universității este populat de mai multe specii de arbori și arbuști, printre care: pinul negru, pinul silvestru, bradul argintiu, teiul, salcâmul, frasinul, mesteacănul, salcia pletoasă, prunul roșu etc., precum și arbori ornamentali ca sângerul, cununița și forsiția. În partea central-sudică a parcului, în mijlocul unui rond, se află Statuia „Aruncătorul de ciocan”, singurul monument al parcului. Statuia a fost realizată din bronz, de către sculptorul Ion Jalea, fiind
Parcul Universității din Suceava () [Corola-website/Science/316842_a_318171]
-
Brillat-Savarin, și publicată doar abia în 1825, adică 14 ani mai târziu. Corelativ, 1811 a fost un an viticol excepțional. Trecerea cometei la periheliu coincizând cu perioada culesului strugurilor, multe vinuri au fost „botezate” "Vin de la Comète". Desenul unei "stele pletoase" apărea pe dopurile și pe etichetele sticlelor de șampanie. Astrul este denumit și "Comète de Napoléon". Lev Tolstoi a descris cometa din 1811 în" Război și pace".
Marea Cometă din 1811 () [Corola-website/Science/329788_a_331117]
-
uscate și călduroase. Flora de pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
la Început. M-am gândit la mai multe acronime (abrevieri) fel de fel: Pump Action Shotgun, Parental Alienation Syndrom, Public Appoiments Secretariat, Post Abortion Syndrom, Polish Academy of Science etc. Vezi cum m-ai Încurcat? Până la urmă, un Poet (ăla pletosul, bețivul și urâtul, care nu se lasă de... poezit, cum bine iai zis, punându-i numele alături de un puritan, «prieten» de-al lui atins de jigodie) m-a lămurit. Ca să dai Întâietate - fără confuzie (ce subtilitate!), Asociației Canadiene a Scriitorilor
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_152]
-
de metru, telefonează la magazinul Metalocasnic pentru ca sudorul Gheorghe Aioanei (Ernest Maftei) să poată cumpăra un aragaz, îi cere fotbalistului Duțu Damian (Constantin Diplan) să se ducă la antrenament numai după orele de serviciu și trimite la tuns câțiva muncitori pletoși. Deși tânărul inginer Andrei Jercan (Vladimir Găitan) este ferm convins că nu pot fi turnate mai mult de 148 de tone de tablă laminată pe săptămână, directorul îl pune să refacă calculele din documentație, demonstrându-i că pot fi produse
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
2 stele) fiind numit comandant al Diviziei 1 Mecanizate "Tudor Vladimirescu - Debrețin" (24 dec. 1989 - 10 ian. 1990) și locțiitor al comandantului Armatei a 2-a. (ian. - febr. 1990) . În perioada 7 - 26 februarie 1990, generalul-locotenent (cu 2 stele) Dumitru Pletos a îndeplinit funcția de comandant al Armatei a II-a, cu comandamentul la Buzău. A fost trecut în rezervă cu acest grad la 22 februarie 1990 . La 28 aprilie 2009 a fost avansat la gradul de general locotenent (cu trei
Dumitru Pletos () [Corola-website/Science/311901_a_313230]