780 matches
-
față). Jocul e un carnaval al firii, dar un carnaval în desen grav, cu figuri ale tragicului amestecate în voioșia aparentă: "Jur-împrejur e vid și nici un vraci/ Să-l mint, să-l îngenunchi, să-l vîr în draci/ Și ce plictis. Voi da din aripioare/ spre unica ființă gînditoare/ Ce-mi mai rămase. Bobul de minciună/ Dintr-o pastilă mică. Noapte bună". Lumea stă sub semnul bătrînului Pan, nebun și textul întoarce obsesiile poetice ale vremii (establishmentul anilor '70-'80) în
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
măreție de epopee, făcându-le apoi să pice cu botul în jos, ca niște cîini de plumb. E o monotonie scîrbită și pompoasă cu tot dinadinsul în acest ritual al cotidianului vizat de Faulkner; gesturile sunt însăși lumea unui nemărginit plictis." (traducere spontană după un articol din aceeași lucrare Dicționarul biografic al autorilor). * Am stăruit asupra opiniilor celor trei mari europeni, mai ales asupra textului aparținînd lui Sartre, spre a face și mai evidentă diferența dintre vederea lor literară și a
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
sexualitate, în erotism, niciodată nu se intră în post coitum triste, niciodată nu intervine șsic!ț cu adevărat epuizarea fizică sau mentală, plictiseala sau suprasaturația." "în sexualitate, odată excitația eliminată, indiferent de numărul contactelor pur corporale, apare șsic!ț oboseala, plictisul, uneori chiar un fel de revoltă împotriva partenerului și a propriei persoane, câteodată dezgustul. Dimpotrivă, în erotism, astfel de fenomene nu se petrec, orgasmul însuși este mai intens și multidimensional." Pentru întărirea acestor afirmații, eseistul îl invocă, drept autoritate supremă
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
Mi-am dat seama, ascultînd lectura cu voce tare, de un lucru pe care îl intuisem vag mai de mult: farmecul scrierilor lui Susan Sontag e de import european, el provine dintr-un melanj savant de blazare și pathos, de plictis melancolic creator de subiecte stranii și entuziasm de gînditor care vrea să schimbe pe cont propriu lumea. Reflectînd pe teme socotite de mulți drept marginale și uneori chiar minore, Sontag are ținuta filozofului de calibru, convins că va descoperi un
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
Universitatea din Chicago - este un scriitor intelectualist. Datorită nu numai luxuriantei erudiții în care-și scaldă romanele, nu numai acutei lucidități cu care sesizează și anatomizează faptele de viață, nu numai pentru că introduce în roman eseul, de-sine-stătător (vezi eseul despre plictis din Humboldt), nu numai pentru că intelectualizează și cerebralizează experiența imediată, ci și prin faptul că tema de bază, recurentă în toate romanele sale, o constituie drama intelectualului alienat într-o lume superprogramatică, supertehnicistă, superconsumistă; intelectualul debusolat în fața unei tot mai
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
Universitatea din Chicago - este un scriitor intelectualist. Datorită nu numai luxuriantei erudiții în care-și scaldă romanele, nu numai acutei lucidități cu care sesizează și anatomizează faptele de viață, nu numai pentru că introduce în roman eseul, de-sine-stătător (vezi eseul despre plictis din Humboldt), nu numai pentru că intelectualizează și cerebralizează experiența imediată, ci și prin faptul că tema de bază, recurentă în toate romanele sale, o constituie drama intelectualului alienat într-o lume superprogramatică, supertehnicistă, superconsumistă; intelectualul debusolat în fața unei tot mai
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
atît mai mult cu cît imaginile au nu rareori o zvîcnire energică a contrarietății învinse: "cosită/ grădina e un cap de recrut/ de-aș putea să mă spînzur un pic în marginea ei - zice/ m-ar decreta probabil zeu al plictisului/ semenii mei - uite o petală a căzut pe covor". Sau: "în inima teritoriilor de dincolo de munte/ vîntul scoate scheletul iluziei dintre molizi de sub ferigi// plasa zilei e gri/ ci taie-i ochiurile/ cum ai tăia apa fîșii/ cu briciul". Desigur
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
autorul meditează - divagînd necontenit - asupra ideilor care apar din senin și mai ales atunci cînd nu ai nimic de scris la îndemînă, "mici evenimente mentale" de care te bucuri cu atît mai mult cu cît le poți proteja gratuitatea, asupra plictisului, emoțiilor, telefonului, înregistrează, ca într-un catalog sui-generis mișcările capricioase ale clipelor și tribulațiile dezordonate ale ființei copleșite de rutină, de plictiselile zilnice, de teama că nu se va întîmpla nimic. Pînă aici nimic ieșit din comun; din cele spuse
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
și un respect nedefinit pentru cineva sau ceva. În prezența domnului Arsu, onorabilul dascăl nu a spus nicio vorbă, nu a schițat niciun gest. Privea absent peste noi și prin noi, cu ochii săi tulburi, din care se scurgea numai plictis. Însă, după plecarea domnului director, fața sa căzută și zbârcită s-a încrâncenat, privirea i s-a oțelit și, în fine, i-am auzit vocea grohăită, ca dintr-un butoi dogit și gol. - Fii atent, târtan! Comanda la mine! Nu
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
sunt alții mult mai competenți care-o pot face mai rapid și mai bine. Una peste alta, treaba nu-i a bună deloc. Iar noi nu avem prea multe opțiuni. Putem să stăm cuminți pe canapele și să butonăm până la plictis telecomanda ditai plasmei cumpărate împreună cu alte nimicuri inutile în Black Week-ul de anul acesta, sau putem să punem mâna și să ne informăm, că doar de aia suntem plini de tablete, mac book-uri și telefoane mai deștepte decât noi. Bine
Să auzim doar de bine! [Corola-blog/BlogPost/97919_a_99211]
-
au încheiat), încât am impresia că nu ne mai ajunge o simplă agendă pentru a nota tot ce vrem să vedem. Până una alta, tot așa să ne meargă, fiindcă atâta timp cât avem atâtea opțiuni, n-avem cum să dăm în plictis! Să nu vă faceți deci griji pentru săptămânile următoare, chair dacă se încheie TIFFul, noi tot avem ce face. Și pentru că musai trebuie să fiți în temă cu festurile de prin zonă, ne-am decis să vă facem o scurtă
Electric Castle vs. Peninsula [Corola-blog/BlogPost/98142_a_99434]
-
poezia universală si cea românească a adus acel plus de inefabil care i-a lipsit lumii, a scos din marasmul sufletului toate agnoasele umanității și le-a pus pe scena vieții: iubirea, neliniștea, disperarea, amărăciunea, deznădejdea, chinul, durerea, răul, nevroza, plictisul, oboseala, spleenul,etc. Poezia de astăzi este si eseu si proză poetică, dar si teatru dramatic în care eul își cauta diferite forme de manifestare. Toate manifestate prin magia cuvântului. Marin Sorescu spunea că poezia este ,,vânătoare de vânt,... o
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
diamantine. Dacă păsări negre trec deasupra noastră, le lăsăm să treacă, viața noastră meargă, unde le e cuibul, nimeni nu se-ntreabă, sufletul ascunde cuibul, teamă neagră. Să trăiești o mie de vieți, o mie păsări fericite urcă-n Poesie. Plictis, ieșire din anonimatul propriei fericiri, dans pe catargul unei corăbii, sub privirile uimite ale echipajului, izvor de iliade și odisei intime, ciudățenii ale firii umane, deplasare spre ... Citește mai mult A rămas singurA rămas singur, fără prieteni și frați, fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
diamantine.Dacă păsări negre trec deasupra noastră, le lăsăm să treacă, viața noastră meargă, unde le e cuibul, nimeni nu se-ntreabă, sufletul ascunde cuibul, teamă neagră. Să trăiești o mie de vieți, o mie păsări fericite urcă-n Poesie.Plictis, ieșire din anonimatul propriei fericiri, dans pe catargul unei corăbii, sub privirile uimite ale echipajului, izvor de iliade și odisei intime, ciudățenii ale firii umane, deplasare spre ... XXXI. LEGENDELE, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 1637 din 25 iunie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
de către Occident. Cu intuiții sigure în măsurarea puterii de atenție a cititorului, Milena Munteanu construiește capitole, identificate cu o succesiune de flash-uri, adevărate pilule de frumusețe inedită, care țin mereu vie curiozitatea lectorului, nicicum lăsat să cadă în capcana plictisului, a oboselii. Prinse într-o carte cuceritoare prin totala și dezarmanta sinceritate a confesiunii, notații dintre cele mai variate se succed în ordinea vie a cursului vizitei, fără vreo focalizare ori structurare tematică, fără vreo intenție de autoidealizare, căci modestia
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
Fetele plâng în caiete cu prinți... Trec oameni goi peste gări de nisip Tu vei pleca într-un tren fumuriu Bate un vânt de sfârșit vișiniu Măștile curg cenușiu pe sub chip... Lebădă mea, să dansăm pe asfalt Dânsul confuz, de plictis și amar Cearnă pe noi glodul vieții de jar Ziare în vânt și ninsori de cobalt Patimă mea, ne tot țesem din mit Scorburi de șerpi tot zidim din povești Bate un vânt cu scrisori fără vești Tu mi te-
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
dințiMușcă prelung dumicați din părințiFetele plâng în caiete cu prinți...Trec oameni goi peste gări de nisipTu vei pleca într-un tren fumuriuBate un vânt de sfârșit vișiniuMăștile curg cenușiu pe sub chip...Lebădă mea, să dansăm pe asfaltDansul confuz, de plictis și amarCearnă pe noi glodul vieții de jarZiare în vânt și ninsori de cobaltPatima mea, ne tot țesem din mitScorburi de șerpi tot zidim din poveștiBate un vânt cu scrisori fără veștiTu mi te-ascunzi că un verb într-un
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
întrucît "așa ne place, să stai în moarte, ca și cum nu ai fi / plecat, să fii / cu iubitele vii și cu iubiții vii, și cu iubitele moarte, și cu iubiții / morți", cu toate că "limbajele te enervează, și toate te enervează". Așadar un plictis, o lehamite se extind precum umori caracteristice. Dar, de remarcat, cu aceeași ambiguitate, ca și cum acestea n-ar bruia numai condiția umană, ci și jocul expresiv, la un moment dat saturat, obosit de propria-i mișcare pentru a se face că
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
operă comică" și (formulă inspirată) "balete de buzunar"; totul e miniatural începând cu publicul, continuând cu orchestra, cu scena, cu repertoriul. Doar artiștii și entuziasmul sunt în mărime naturală și chiar mai mare decât în natură câteodată, căci rutina, indiferența, plictisul nu rezistă în fața valurilor de trăire candidă, fericită a sălii pline de puști care participă cu toată ființa lor la cele petrecute pe scenă. Când în 1998 Smaranda Oțeanu-Bunea a fondat această companie și prin eforturi absolut miraculoase a făcut
"Opera Comică pentru Copii" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/7769_a_9094]
-
elimină nevoia de a lua prânzul, controlul asupra realității se relaxează până când ne scapă de tot printre degete, iar grație unui televizor, al unui aparat video, al unor draperii trase și al unei totale izolări, lumea meschină, normală și tot plictisul ei ... se evaporă. Iar beția cruntă este în plină desfășurare. Vi se pare că sună bine? Iată ce aveți de făcut: Luați-vă câteva filme bune, deoarece cablul este prea puțin controlabil. Veți vrea probabil ceva drăguț și familiar. Howard
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
alternează cu poezia așteptării, a îndoielilor ce revin când și când, cu meditația asupra erosului, apt să-i regenereze viața, pe care o resimțise "goală și deșartă". Până a fi cunoscut-o pe Nelli, Dinu - trăise "ulcerat de sentimente de plictis și monotonie". Ardența sentimentului se răsfrânge și asupra mediului ambiant, a preocupărilor lui zilnice. De la Miorcani, "echivalentul plastic al sufletului său" îi trimite lui Nelli pagini inspirate ce se apropie simțitor de literatură. Cum se vede, acolo se simțea cel
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
sala solemnităților și cu liturghiile oficiate în biserica mare, un astfel de colocviu iese din tiparul clasic. Căci, spre deosebire de obișnuitele simpozioane, mese rotunde și conferințe, a căror rutină preschimbă programul în supliciu asumat și pe participanți în efigii resemnate ale plictisului protocolar - spre deosebire așadar de videle și numeroasele întruniri culturale, la Putna totul se desfășoară sub bolta unei spiritualițăți sacre. Abia așa îți dai seama că, atunci cînd vrea cu tot dinadinsul să-și taie rădăcinile mitice, cultura laică se
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
scene amprentate de visceral. Într-o cultură a efemerului, ca a noastră, e desigur dificil chiar pentru profesioniști să păstreze atenția trează timp de mai mulți ani (primul volum al trilogiei a apărut în 1996, al treilea în 2007). Inevitabilul plictis al unei culturi blestemată să nu-și depășească, mental, complexele, a făcut ca partea a treia a ciclului să fie tratată mai degrabă cu ridicări plictisite din sprânceană, decât cu ovațiile pe care le-ar fi meritat din plin. Orbitor
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
de interiorizare duce la o pierdere de sine. Tragicul nu este interior, ci, sub impulsul unor forțe centrifugale, se spulberă în jur. Contextul deliberat romantic este o autoironie care salvează poetul de exces. "Lenea" Trântorului este, de asemenea, un truc. Plictisul, spleen-ul oferă disponibilități nelimitate verbului "a fi". Acesta nu se închide "între lene și perini, la adăpost", precum declară, viclean, poetul, ci cunoaște o adevărată eflorescență, posibilitatea de a se împlini atât în real, cât și în fantastic. "Lenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
eflorescență, posibilitatea de a se împlini atât în real, cât și în fantastic. "Lenea" este o contemplare ce se autodistruge, o contemplare din afară spre interior, o concentrare a sinelui, obligatorie pentru atingerea mai multor trepte ale ființării. Disperarea, reversul plictisului, este o mișcare dinăuntru în afară. Se face cu un mare consum de energie. Dar nu conduce la autodistrugere totală, ci la autodistrugere care semnifică. În mișcarea ei spre afară, aceasta se poate însoți cu un sentiment al aspațialității: Noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]