262 matches
-
Sănătate .............. Decizia nr. ...... din data ........... Președintele - Director General al Casei de Asigurări de Sănătate ......... Având în vedere: - prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare; - prevederile H.G. nr. 117/2013 pentru aprobarea Contractului-cadru plivind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 - 2014, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr . ... pentru aprobarea Normelor metodologice de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254774_a_256103]
-
cu rate de la bancă. Și când ți se gata rata, zici: „parcă m-aș duce într-un concediu...” Și dup-aia apare iar altceva. Eu, cel putin, nu stiu ce e vacanță, ca de la 13 ani lucrez. Am lucrat în vie, am plivit via, am lucrat la înghețată. Și acuma lucrez ospătărie. BAIA SPRIE: B., elev, 12 ani: Referitor la supraviețuire. Eu de exemplu sunt elev acuma. Dar peste zece ani o să am nevoie de un loc de muncă, ca să pot supraviețui. Care
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
au zis: Doamne, n-ai semănat tu, oare, sămânță bună în țarina ta? De unde dar are neghină? Iar el le-a răspuns: Un om vrăjmaș a făcut aceasta. Slugile i-au zis: Voiești deci să ne ducem și s-o plivim? El însă a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, să smulgeți odată cu ea și grâul. Lăsați să crească împreună și grâul și neghina, până la seceriș, și la vremea secerișului voi zice secerătorilor: Pliviți întâi neghina și legați-o în
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
bună în țarina ta? De unde dar are neghină? Iar el le-a răspuns: Un om vrăjmaș a făcut aceasta. Slugile i-au zis: Voiești deci să ne ducem și s-o plivim? El însă a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, să smulgeți odată cu ea și grâul. Lăsați să crească împreună și grâul și neghina, până la seceriș, și la vremea secerișului voi zice secerătorilor: Pliviți întâi neghina și legați-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunați-l
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
să ne ducem și s-o plivim? El însă a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, să smulgeți odată cu ea și grâul. Lăsați să crească împreună și grâul și neghina, până la seceriș, și la vremea secerișului voi zice secerătorilor: Pliviți întâi neghina și legați-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunați-l în jitnița mea. ” Coliva simbolizează Biserica, adică toți creștinii, uniți de aceeași credință în Dumnezeu. În timp ce în biserică se cântă „Veșnică pomenire” credincioșii țin coliva
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
o gură, o gură ce pare a-și fi arogat pe seamă-și atribuțiunile tuturor celorlalte calități intelectuale pe care natura obicinuiește a le dărui oamenilor. Dacă nu voiești să crezi fără a cerceta, dacă nu juri că frazele apocaliptice, plivite din discursurile revoluțiilor franceze, sânt adevăruri absolute, nu meriți a ședea alături cu unicii naționaliști, unicii români, unicii patrioți, cari se bucură de privilegiul de-a fi monopolizat pe seama lor toate ideile mari și frumoase. Ei singuri au dreptul de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de datoria statului să proteagă esclusiv cărțile bune și să înlăture cele rele, adecă să proteagă libertatea de acțiune a pedagogului celui bun, punând o stavilă nelegitimei pofte de câștig a scriitorilor celor răi? Sau figurat: este grădinarul dator a plivi buruienele cele rele dimprejurul plantelor celor roditoare cari sânt în pericol de-a se-neca? Desigur că da. Am luat acest exemplu pentru că el nu suscită supărarea nimănui, dar asemenea livezi îmburuienate, unde planta roditoare e înecată prin concurența buruienilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
le dobândiseră Începând cu emanciparea din 1861. Ei comparau colectivizarea cu șerbia de care Își aminteau Încă bunicii lor. Un lucrător dintr-unul din primele sovhozuri spunea: „Sovhozurile Îi silesc În permanență pe țărani să lucreze, Îi fac să le plivească pământurile. și nici măcar nu ne dau pâine sau apă. Ce va ieși din toate astea? Parcă am fi din nou În vremea barscinei școrvezi feudaleț”. Țăranii au Început să spună că acronimul de la Partidul Tuturor Comuniștilor - VKP - venea de la vtoroe
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
putând fi cunoscute În avans (compoziția solului), altele scăpând oricărui control (vremea). Interacțiunile Între aceste variabile și altele sunt cel puțin la fel de importante ca și starea fiecăreia. Așadar, efectele unui muson timpuriu asupra unui sol stâncos care tocmai a fost plivit sunt diferite de cele provocate de același fenomen asupra unui teren mlăștinos de pe care nu s-au strâns buruienile. Mediile și normalizările pe care le presupune activitatea experimentală ascund faptul că starea meteorologică medie sau solul standard sunt niște ficțiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
fete la mine, una blondă și una brunetă. Măi”, zic către nevastă-mea, „ăsta nu e bun... Și că mă lua blonda. Că mă lua bruneta. Să Împărțea pe mine care o să mă ieie... Și mă ie... blonda”. Și am plivit, și numa’ atâta am apucat, de am servit masa, și am ieșit Înapoi În grădină, c-o fost plouată și ieșea ușor. Țâc - văd! Eu n-am știut că mi-e casa Înconjurată. Și văd că vine delegatul sătesc cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o cafea surogat, o nimica toată, și-o bucată de pâine... Și era o muscărie infernală... După aceea, eram duși În coloană pă malu’ Dunării și transferați dincolo, În Balta Brăilei, În niște bacuri, vizavi de Țăndărei, și puși să plivim orezu’... Acolo erau niște lacuri artificiale, adânci de 40-50 de centimetri, În care noi trebuia să intrăm să plivim orezu’ de costrei 3 și de alte buruieni. Ni s-a arătat la Început cum arăta costreiu’ și cum arăta orezu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
duși În coloană pă malu’ Dunării și transferați dincolo, În Balta Brăilei, În niște bacuri, vizavi de Țăndărei, și puși să plivim orezu’... Acolo erau niște lacuri artificiale, adânci de 40-50 de centimetri, În care noi trebuia să intrăm să plivim orezu’ de costrei 3 și de alte buruieni. Ni s-a arătat la Început cum arăta costreiu’ și cum arăta orezu’, dar sigur că era greu să distingi permanent... Și trebuia să stăm aplecați, numai În indispensabili și cămașă. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai departe. Când sosise Ruby, Gabriel nu reușise să găsească nimic important să-i dea de făcut. Spălase de mult vasele de la micul dejun și făcuse curat în sala de baie. Doar nu-i putea cere lui Ruby să-i plivească grădina. În cele din urmă, o trată pe Ruby cu o ceașcă de cafea. Ruby ținea la Gabriel, deși se născuse între ele o timiditate reciprocă și nu găseau ce să-și spună una alteia. Nu-i plăcea Brian, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îndelungate și prin încercări să constate care plante pot fi mâncate, să constate că semințele lor pot în anumite condiții să încolțească și să dea mai multe semințe. A trebuit să găsească terenuri propice pentru a le semăna, apoi să plivească buruienile, să secere, să treiere, să depoziteze, să macine, să coacă sau să fiarbă, deci a trebuit să inventeze unelte și metode pentru a realiza acest lanț de activități. Deci agricultura a dat naștere la un sistem de unelte și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că viața din ei e Înzestrată cu simțire și cu putința să sufere cînd e rănită. De aceea nimeni nu poate să rupă sau să smulgă ceva fără să provoace durere. Din pricina aceasta ei cred că nu e Îngăduit să plivești un ogor. În prostia lor, ei Învinuiesc cultivarea pămîntului, cel mai nevinovat meșteșug, de nenumărate fărădelegi”120. În altă parte, Augustin relatează că maniheenii respingeau ideea că un suflet omenesc s-ar putea reîncarna Într-o vietate mai mică decît
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
persiflare. Marele inventator a născocit "un burete care ar absorbi toate prostiile lumii", inclusiv un "manual de zbor pentru fluturi" și altele ca acestea. Un subtil suflu voltairean trece peste finalul conferinței de presă: În rest, sap grădina, sădesc crizanteme, plivesc pătrunjelul, cultiv mușcate, mai și mor din vreme în vreme... (Aplauze vii și îndelungate). La maturitate, deși persistă comandamentul "înmoldovenirii", mișcarea interioară învederează, totodată, apetența pentru universalul uman. Limbajului sacralizant, dicțiunii liturgice li se asociază altfel de cântece, o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
deacă sămânța lor se va sămăna în răsadnițe înadins pregătite, în apropierea locului unde au a se răsădi. Acele răsadnițe sau shoale de copaci, îndată după răsărire și pân la al patrălea sau al cincilea an, să se ție curate, plivindu-se toată buruiana, de unde apoi să pot răsădi pe învecinatul loc de pădure, în gropițele destul de adânc și largi săpate. Toamna este cel mai bun timp pentru răsădirea acestor copăcei, căci îndeobștie copacilor răsădiți toamna li merge mai bine. Mărimea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
despre bucurii și tristeți. Făceau, așijderea, haz de necaz, fără, însă, a uita să dea binețe celor pe care îi întâlneau pe drum. Treceau pe lângă oameni cu sapa și bocceluța pe umăr, care se îndreptau spre țarina satului pentru a plivi. Ajunși la tarla, cei trei se despărțiră, fiecare văzându-și de treaba lui. În fața ogorului sfânt, Ion se închină cu evlavie, mulțumind Domnului. Apoi, se apucă, de îndată, de iujdeală. Deshămă boii de la car și îi înjugă la plug. Își
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
secol. În 1923, când revista „Spre ziuă” îl solicită să îndeplinească, în paginile ei, serviciul unei „registraturi de cărți românești”, adică al unei cronici permanente, P. face, în articolul inaugural, intitulat În tinda unei registraturi, o profesiune de credință: „Voi plivi însă orice prejudecată sectară și mă voi sili să comentez orice operă, din orice zonă ar veni [...]. Voi alunga cât mai hotărât, ca pe-o Satană, ipocrizia și, vorbind de o scriere, voi căuta să transcriu cât mai lămurit ecourile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
muncă, după puterile lor: făceau țevi la sucală, necesare la țesut, iar cei mai mărișori păzeau cârlanii după ce oile erau duse la pășune la munte. De mici toți erau Învățați cu munca. Când creștea buruiana printre legume, tot ei le pliveau Numărul copiilor care se nășteau În familie În mod cu totul excepțional era mai mic de trei. De la trei În sus puteau fi și zece. După ce se căsătoreau, rând pe rând, feciorii și fetele, delnițele de pământ se subțiau. De
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fete la mine, una blondă și una brunetă. Măi, zic către nevastă-mea, ăsta nu e bun... Și că mă lua blonda. Că mă lua bruneta. Să împărțea pe mine care o să mă ieie... Și mă ie... blonda. Și am plivit, și numa’ atâta am apucat de am servit masa, și am ieșit înapoi în grădină, c-o fost plouată și ieșea ușor. Țâc - văd! Eu n-am știut că mi-e casa înconjurată. Și văd că vine delegatul sătesc cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cafea surogat, o nimica toată, și-o bucată de pâine... Și era o muscărie infernală... După aceea, eram duși în coloană pă malu’ Dunării și transferați dincolo, în Balta Brăilei, în niște bac-uri, vizavi de Țăndărei, și puși să plivim orezu’... Acolo erau niște lacuri artificiale, adânci de 40-50 de centimetri, în care noi trebuia să intrăm să plivim orezu’ de costrei și de alte buruieni. Ni s-a arătat la început cum arăta costreiu’ și cum arăta orezu’, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în coloană pă malu’ Dunării și transferați dincolo, în Balta Brăilei, în niște bac-uri, vizavi de Țăndărei, și puși să plivim orezu’... Acolo erau niște lacuri artificiale, adânci de 40-50 de centimetri, în care noi trebuia să intrăm să plivim orezu’ de costrei și de alte buruieni. Ni s-a arătat la început cum arăta costreiu’ și cum arăta orezu’, dar sigur că era greu să distingi permanent... Și trebuia să stăm aplecați, numai în indispensabili și cămașă. După aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sat, pe niște saltele improvizate, așezate direct pe pământul din cămăruță, doarme o mamă alături de copiii ei. E obosită mama. Foarte obosită. Muncește toată ziua la "paori" dică la oamenii gospodari ai satului, la cei bogați. Spală rufele, calcă, apretează, plivește răsadnița, plantează și udă, prășește, mătură curtea, cară gunoiul cu roaba la platformă. Nu stă o clipă. S-a dus vestea că este văduvă cu șase copii mici, că este cinstită, că nu fură și că muncește cu multă tragere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dozate în pagini - care au însumat 472 în 1923, 536 în 1924, 430 în 1925, 288 în 1926, 368 în 1927, 288 în 1928, 400 în 1929, 480 în 1930 ș.a.m.d. - fie distinct, fie în rubrici: răbojul cărților, plivind, cronică, poșta redacției, poșta administrației, bibliografie... * Supliment la Junimea Literară din mai - iunie 1924 este Buletinul Bibliografic care însoțește revista până în 1928, de când revista nu-și mai scrie pe frontispiciu numele Leca Morariu, secretar de redacție. Despre Buletinul Bibliografic, Leca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]