534 matches
-
nr. 1244 din 28 mai 2014. Iar ne-a trezit din somnul infernal scandalul unei stări nedefinite și ne grăbim la modul ireal să ne tratăm de boli, de scenarite Nici medicul nu are ce să facă groparu-i beat din plosca fără vin nici terapii nu sunt să-l scot pe ”dacă” dintr-un scandal etern și misogin Sunt scribi ce zilnic scriu în ziare din unghiuri moarte se filmează iară suntem actori în marea înscenare pe-o scenă-ntunecată și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350617_a_351946]
-
valuri mai respirăm, dar suntem prea departe ... Citește mai mult Iar ne-a trezit din somnul infernal scandalul unei stări nedefiniteși ne grăbim la modul irealsă ne tratăm de boli, de scenariteNici medicul nu are ce să facăgroparu-i beat din plosca fără vinnici terapii nu sunt să-l scot pe ”dacă”dintr-un scandal etern și misoginSunt scribi ce zilnic scriu în ziaredin unghiuri moarte se filmează iarăsuntem actori în marea înscenarepe-o scenă-ntunecată și hilarăNe doare gândul vinovat de sticlă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350617_a_351946]
-
Bălana, confirmă Rodica. -Fi-le-ar băutura a dracu’...Ce-o să le iasă pe creștet! - se oțărî Elena. -Asta nu ar fi nimic, da’ nu se se chinuie numai ei, e vai și-amar și de noi pe lângă ei să le punem plosca... -Acuma pempărșii...Să trăiască ăl de-a fost cu ideea..., zise Elena. - Vai de vai s-ajungi așa... Bine-ar fi să moară omu-n somn ca să nu simtă nimica și să nu mai dea de lucru și altora, da’ nu
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
care părinții i-au completat foaia de dotă și în scurt timp, au făcut o nuntă frumoasă în sat. Joi, tineri călări pe cai țesălați, având cozile împletite, împodobiți cu superbe coliere din mărgele albastre și clopoței - au mers cu plosca de vin, din casă în casă, să-i invite pe coslugeni la nuntă. Sâmbată s-a oficiat cununia civilă, iar Duminică s-au cununat la biserica din sat și au petrecut, cu toți prietenii, la nuntă golindu-se găleți din
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
două polițe și pe-o masă. Băiatul se chinui să înghită în sec, pentru a mai uita de sete dar până și saliva i se evaporase. Când trecură vânzătorii de apă, îmbrăcați în hainele lor roșii peste care bijuteriile și ploștile din aramă păreau adevărate platoșe, Ahmed știu că se apropia ora la care în piața aveau să-și facă intrarea negrii bantu veniți de dincolo de nisipurile sahelului pentru a spune povești nemaiauzite. Și nimic nu-l atrăgea pe copil mai
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
de in De roata horei jucată la fântână De fetele ce-aduc din vii în doniuțe pelin Când își mână ciobanul oile la stână. De palma aspră ce-nfige plugu-adânc Întorcând brazda recoltei viitoare, Mi-e dor de țăranul cu plosca la oblânc Umplută cu apa rece rece la izvoare. Îmi este dor de pasul lui apăsat pe hotar Când cumpănește ploaia în privire De brațele vânjoase ce pun în car Rodul crescut din marea iubire. Mi-e dor de cumpăna
EMINESCU, CA VEȘNICIA CERULUI. POEME DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368838_a_370167]
-
singura familie din sat care mai face ceramică, urmașii lui Dumitru Șchiopu. Ei expun o diversitate de produse din care specifice numai ceramicii de Vlădești sunt țepele, cocoșii care se pun pe casă pentru a o apăra de rele, și plosca lui Șchiopu, de culoare verde, cu opt brațe, având aplicat pe ea șarpele, protectorul casei. Cromatica e simplă și amintește de cea a naturii, fondul alb, cu modele lucrate în verde și maro. Motivele sunt cele tradiționale: spirala, brăduțul, valul
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
950-1000 de grade. Nu numai ceramiști individuali, ci și instituții specializate aduc produse la târg, precum Ceramica SCM Horezu a cărei expoziție se remarcă print-o diversitate de produse: vase de ceramică, obiecte din lemn: butoaie din lemn de paltin, plosca tratată cu ceară de albine în interior și lac la exterior, covoare oltenești, confecționate din lână Țurcană 100%, cu urzeală de bumbac, toate în culori naturale: gri, bej, roșu, maro, bleu. Reprezentative pentru ceramica și artizanatul din Oltenia sunt și
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
României: capul lui Mihai Viteazul adus de logofătul Pantazi, Iancu Jianu, Tudor Vladimirescu, regele Ferdinand și regina Maria, stema României socialiste. Casa construită în stil modern este decorată tradițional, cu instrumente muzicale vechi, din zonă, icoane vechi, tablouri, pistornice, ulcioare, ploscă, farfurii de ceramică, oale, linguri de lemn, furcă de tors, costume populare, iar la geamuri în loc de perdele are marame de borangic. În curtea casei se află un car plin cu oale vechi de lut și o moară de apă ale
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
prin mai multe procese tehnologice. În expoziția Simonei Bledea, Baia Mare, pot fi admirate obiecte de ceramică patinată (lustruită prin frecare) cu piatră de râu, lucrată manual la roata olarului, arsă de două ori. Produsele sunt tradiționale ca formă: amfore, butelci, ploscă, ulcioare, carafă de vin, căuș, dar culorile folosite sunt originale, obținute prin ardere și diferențiate pe bază de patinare sau nonpatinare, cele patinate având culoare roșie, iar cele nepatinate, culoare mai închisă. Ornamentele sunt lucrate manual și reprezintă scene de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
zbor în apropierea unor tufe, spre uimirea și curiozitatea băiețelului : - Vai, ce frumusețe, ce minunăție de pasăre!, își zise ca pentru el, băiețelul. După câteva minute, pasărea își luă zborul în văzduh. Băiețelul obosit de zăpușeală, sorbi puțină apă din plosca de lemn și cu puteri noi încerca să se apropie tiptil, cu respirația la gură și inima cât un purice de teamă și emoție. - Oooo, ce minunăție, ce ou mare și frumos!, își zise el. Băiețelul luă în palme oul
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
am văzut. Căpitanul Zefir zâmbi, pricepând șolticăria, și zise soldatului: - Taci, mă! Pe ăștia n-o să-i vezi niciodată. Apoi se îndreptă spre ceata de flăcăi voioși, care chiuiau și plezneau din bice, iar din când în când pupau o ploscă. Căpitanul își zise că flăcăii poate beau vreo licoare de raze, dăruită de maestrul Rază de Vis. Îl știa ce poate. Astfel că le adresă întrebarea: - Licoare de raze, flăcăi? Licoare de raze? Flăcăii se zgâiră la el. - Ce raze
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
de raze? Flăcăii se zgâiră la el. - Ce raze, dom'le? Asta-i țuică de-a noastră, de la mama butucului. Trăsnet! Ia și matale o gură, să-ți trosnească urechile. Hai! Să trăiască mirii și măritul împărat! Căpitanul Zefir duse plosca la gură și sorbi o înghițitură din lăudata licoare. Simți o vijelie în creier, flăcări în gură, ceață în ochi și astupătură în gât. Începu să tușească în spasme, spre satisfacția flăcăilor care râdeau cu hohote. După ce se liniștiră, căpitanul
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
împărat. Altfel se lasă cu trăsnete. Flăcăii făcură ochii mari și întrebară: - Și noi? Ce facem dacă nu ne primește? Că ne-așteaptă Mărțișor să-i ducem mireasa. - Până mă întorc eu cu aprobarea, voi cântați și vă bucurați. Că plosca mai are... - Țuică! Spuseră flăcăii într-un glas, râzând în hohote. Îi lăsă în veselia lor și alergă spre casa Speranței. În curte, sub cireșii înfloriți, pe un covor cu iarbă moale, smălțuit cu viorele, brebenei și micșunele, Soare-Împărat se
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
martie. Dar cu ce preț!? Sute, chiar mii de împușcați. La Olănești a fost înroșită gheața Nistrului de sângele celor 40 de transfugi moldoveni, împușcați mortal în timpul treceri hotarului. La una din cele 20 de răscoale din RASSM, asupra satului Plosca s-au tras 360 de bombe, iar în satul Mălăiești (satul natal al autorului cărții) au fost împușcați la primărie, ca represalii, 50 de țărani. Desigur, exemplele tragice sunt abundente. Un țăran, urmare a obligațiilor de predare a produselor agricole
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
și poposirea la curtea mirelui, unde va avea loc masa și darul. Jocul găinii, răpirea miresii, recompensa destinată celui care o aduce înapoi ginerelui, darul și jocul sticlei de țuică roze - legată cu betiță roșie. De obicei se leagă la ploscă o floare albă de mușcată, simbolizând cinstea și curățenia fetei. Jocuri, strigături și plimbarea socrilor cu roaba (tărăboanța, cotigă, săniuță dacă este iarna, etc.) g) „Nașterea” - ursitoarele. Ruga păriților însurățeilor, presărarea de petale de trandafir și crenguțe de brad, ramuri
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
copertă”. Sau: „După cum am prevăzut/, Domnul Ciubotaru/ La Caracal a avut/ Un succes cu... carul!” N.A. Din solidaritate ”frățească” mă simt obligat să precizez un adevăr istoric atestat documentar. Este vorba de acest celebru CAR răsurnat. El era plin cu PLOȘTI! O ploscă două ploști, clar?! Pline cu vin, zaibăr de Calafat! Trecătorii le-au golit și... ei știu ce-au făcut sau vorbit. Iar cei care n-au apucat să înghită ceva, au... aproximat cu ce mintea le-a fătat
FRATELE MEU DE MÂNĂ de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354565_a_355894]
-
După cum am prevăzut/, Domnul Ciubotaru/ La Caracal a avut/ Un succes cu... carul!” N.A. Din solidaritate ”frățească” mă simt obligat să precizez un adevăr istoric atestat documentar. Este vorba de acest celebru CAR răsurnat. El era plin cu PLOȘTI! O ploscă două ploști, clar?! Pline cu vin, zaibăr de Calafat! Trecătorii le-au golit și... ei știu ce-au făcut sau vorbit. Iar cei care n-au apucat să înghită ceva, au... aproximat cu ce mintea le-a fătat. Propunem deci
FRATELE MEU DE MÂNĂ de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354565_a_355894]
-
prevăzut/, Domnul Ciubotaru/ La Caracal a avut/ Un succes cu... carul!” N.A. Din solidaritate ”frățească” mă simt obligat să precizez un adevăr istoric atestat documentar. Este vorba de acest celebru CAR răsurnat. El era plin cu PLOȘTI! O ploscă două ploști, clar?! Pline cu vin, zaibăr de Calafat! Trecătorii le-au golit și... ei știu ce-au făcut sau vorbit. Iar cei care n-au apucat să înghită ceva, au... aproximat cu ce mintea le-a fătat. Propunem deci pe această
FRATELE MEU DE MÂNĂ de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354565_a_355894]
-
tavanul din lemn sculptat. Prima cameră cu vedere spre mare are tavanul de lemn cu romburi lucrate din stinghii, perdele țesute în război și reprezintă principalele ocupații ale Nessebarului: pescuitul, viticultura și vinăritul. Aici sunt expuse unelte de pescuit, amfore, ploști, căldărușe de aramă, lanternă, felinar. Salonul central are tavanul din lemn sculptat, cu ornament sub forma unei stele mari. Vizitatorii pot admira câteva obiecte specifice stilului de viață urban din epocă: o măsuță cu față de masă croșetată, rochii de damă
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
cădea ultima "nea a mieilor”, imediat după “babe”. Victor a ieșit grăbit din casă, fără s-o trezească din somn pe tânăra sa soție, a mers la fântână, a scos o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca sculptată din lemn de cireș, moștenită de la bunicul său din partea mamei. A scos caii din grajd și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de la Spoială cum numeau zona aceea localnicii, undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpul cât stă pe câmp. Era obosit
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
au avut de trecut și o probă de cultură generală, cu întrebări adresate de juriu.” Am avut plăcerea să fac parte din juriul concursului compus din doamna profesor Simona Simionescu - președinta juriului, doamnele Mihaela Matsa și Mădălina Modestou, domnii Ovidiu Plosca, din partea Ambasadei României la Nicosia și domnul Leonaordo Cican, artist plastic. Misiunea noastră a fost mai dificilă decât vă puteți închipui, pentru că, toți cei 67 de participanți au fost nemaipomeniți. Pe parcursul a patru ore, în sala Teatrului Satiric din Nicosia
ŞI ÎN CIPRU ROMÂNII AU TALENT MINI MISS & MISTER DIASPORA ROMÂNĂ DIN CIPRU 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359407_a_360736]
-
toi, o stea căzătoare, cam zuză, neatentă, proastă, în lumina difuză, se împiedică de un dinte de lună, căzut de, să tot fie vreo săptămână. Și nici una, nici nu zici bine alta, o vezi spânzurând de cer, inutil, precum e plosca agățată la chimir. Pe cer toate-s nespus de frumoase: nici gâlceavă, nici taxe, nici stea proastă, nici zurlie, toate-și duc rostul în armonie. Tu, omule, privind mereu la cer, încearcă să înveți al traiului mister! Referință Bibliografică: MISTER
MISTER de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359793_a_361122]
-
o sumă de mers și acum se înserează! BĂTRÂNA: Dragă Niculaie, tot om merge, mai stai și tu o țâră jos, ce Dumnezeu! BĂTRÂNUL: După cum văd, urciorul vostru s-a spart. Dar nu-i nimic, dacă vă este sete, am eu ploscă și vă dau și vouă să vă potoliți uscăciunea din cerul gurii, precum și arșița din suflet. Ca mâine o să zac și eu sub glie și atunci apa care v-o dau astăzi îmi va potoli arșița din sufletul meu. Scoate
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]