2,432 matches
-
iarna un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit poetul lor. „Dacă la Roma încă vreun ins mă ține minte Sau numele meu singur trăiește înainte Să știe că acolo
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
Vigoarea să fie bună, plantelor cu rădăcină. Apoi casa, stupi și vite, spre belșug și sănătate, cu aghiazmă sunt stropite de gospodarii din sate. Vrând să tragă prima brazdă și să-nnoiască obicei, gospodari ies în ogradă, cu fierul de plug tras de boi. Cu ciubote se lovește pământul de sub picioare. Că anotimp se-nnoiește cu explozie de floare. La viață să se trezească insecte din hibernare, pe cărări lungi să pornească, grăbite după mâncare. Păsări înapoi să vină din meleaguri
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425766807.html [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
descurce, s-o moșească cum văzuse la tatăl său că face, ca s-o ajute pe biata oaie. În vacanțele din timpul școlii trebuia să-l însoțească pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze și de la școală, ca să meargă la plug cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la directorul Rusescu și îi explica
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
oaie. În vacanțele din timpul școlii trebuia să-l însoțească pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze și de la școală, ca să meargă la plug cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la directorul Rusescu și îi explica de ce a lipsit feciorul de la școală. Nu era singurul care proceda așa. Și cadrele didactice se adaptau
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
își caută refugiul în rugăciune căci acolo speranța sa poate îmbrăca haina siguranței. Vrea să-și izgonească temerile, dar în această rătăcire este prinsă în vâltoarea iubirii și simte cum devine prizoniera unor ape dezlănțuite. “ Prin soare arau hoții cu pluguri asortate, / Fugeam înspre deșerturi, fugeam în rugăciune, / Speram să-ți ard cămașa, s-o duc cât mai departe, / Dar mă-necam în tine și-n apele nebune.” Își regăsește puterea care o călăuzește spre idealurile sale într-un zbor tainic
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1450172632.html [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
17 noiembrie 2015. Dintr-un zbor cu aripi de mucava coborî în sufletul poetului o singurătate avea chip costeliv și părea așa obosită încât în ochi îi sângera un amurg iar pe frunte un rid cât o urmă adâncă de plug părea rătăcită dintr-un veac apus împrăștiind în jur iz de ierburi uscate de toamnă târzie de sânge ostatic de lacrimi sărate De unde venise nu voia să îi spună dar îi povesti despre anii petrecuți cândva în casa unui artist
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
holdele mănoaselor câmpuri, fără potecile limită de proprietate, erau ajutate de Domnul Dumnezeul lor, poate și prin perdelele apărătore de vitregii pe care le plantau și întrețineau în comun. Asocierea tuturor gospodarilor agricoli astfel că unul cumpăra tractorul și celălalt plugul cu brăzdar adânc dar le foloseau în comun ducea la prosperitatea tuturor. Acolo nu există „țărani săraci lipiți pământului” ci gospodari mai mult sau mai puțin înstăriți după munca prestată în propria casă, pe lângă munca depusă pentru boierul stăpânitor al
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1416655862.html [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
Dobrogea fusese colectivizată, Partidul Muncitoresc Romîn și Uniunea Tineretului Muncitor își măreau rândurile. Colectivizarea, forțată la început, începuse să dea roade, ridicând nivelul de trai al sătenilor prin aplicarea în practică a cunoștiințelor agricole și mecanizarea agriculturii. Pământul arat cu pluguri tracționate de tractoare, însămânțat (cu semințe selecționate) cu semănători, discuit și irigat, aplicând principiul rotației culturilor dădea recolte bogate, fapt ce s-a reflectat prin ridicarea nivelului de trai al sătenilor dobrogeni și apariția multor case noi și frumoase care
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
faci, eu nu mă pricep, fata mamii. Pe timpul meu nu se învăța atâta carte. Trebuia să ajuți la muncile câmpului de mică. - Așa este, mamă. Dar dacă nu înveți, cum mai evoluează lumea? Nu vezi acum? Se mai ară cu plugul tras de vaci când nu ai cai sau boi? Se mai culege grâul cu secera? Totul este mecanizat. - Da, mamă, dar tot cu sapa se taie buruienile la C.A.P. Când eram mai tânără, mergeam și eu la colectiv. Acuma
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_poem_de_al_florin_tene_1383900826.html [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
valiză-n gară, ce-i face zâmbre unui șut s-o salte , ca un soldat ce pufăie pe scară, când trece cu-n marfar grăbit prin halte. mă simt ca o bătrână domnișoară, ce zilnic își scurtează din speranță . îi plugul ruginit și nu mai ară, iar caii trag, bolnavi, la tărăboanță. sunt plictisit ca o vădană chioară, cu ochii în pământ, dar gândul dus, ca un amant ce nu se mai însoară, sunt tare plictisit, precum v-am spus. Referință
SUNT TARE PLICTISIT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sunt_tare_plictisit_george_safir_1373616448.html [Corola-blog/BlogPost/365347_a_366676]
-
-său, chemat pe nepregătite din lumea asta, nu prea lăsase mare lucru în urma lui. Câteva oi din prăsila celor scăpate de cuțitele tâlharilor lui Zanet și vreo două trei pogoane de pământ, mai mult pășune decât ogor bun pentru brăzdarul plugului. Cei doi boi cam îmbătrâniseră și nu prea mai aveau vlagă. Îi hrănea Ion degeaba. Mamă-sa l-ar fi îndemnat din toată inima pe fiu-său să se-nsoare, ca să mai aducă un braț de muncă în gospodărie, fie
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
greu/ vrem să schimbăm și mașina!” (Cheia Bătrânei). Tema de bază a volumului însă rămâne dorul de casa părintească, de familia împrăștiată prin lume, de copilăria trăită modest dar cu toată bucuria și sinceritatea vârstei. Iată-o cu tata la plug: „De pe ștergarul alb, pe iarba verde,/ nu înainte de-a-nălța o rugă,/ mâncam cu poftă, ceapă cu mălai,/ bând apa rece de izvor din tugă./ (...) și dacă aș putea întoarce timpul/ să merg sub salcia pletoasă de la drum/ să mai
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/virginia_branescu_1462338023.html [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
fie bine. Și nicicând n-au cerut mai mult La viață sau ursite : Doar să muncească ei au vrut, S-avem mai multe pite. Și slana s-avem din belșug Pe masă, Si in tinda Dormeau și puneau boi la plug Că ziua să nu-i prindă. Cand fără pământ au rămas, Căci l-au luat cu japca, Din soare ei au făcut ceas : Sa-nvete carte față. Și au muncit zile și nopți, Far-a ști ce-i odihnă, Că
NTRO ZI DE IARNA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1396806207.html [Corola-blog/BlogPost/347750_a_349079]
-
se uite muierile după tine și să te vrea! Ce, io am avut diplomă? De aia crezi tu că nu știu cum să‑mi muncesc pământu’? Hai, spune! - Nu zic, Doamne ferește! Toată lumea te apreciază pe matale. Dar... cu ce‑l muncim, tată? Pluguri nu mai avem, grapă și rariță, nici atât. N‑avem car și nici căruță. Nu mai avem boii de care ne‑ai povestit matale și nici caii lui tataie. Avem uneltele astea de care ne folosim în grădină. Câteva sape și
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ÎN TOAMNA ASTA... Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului În toamna asta, de taină și răcoare, Câmpia țipă sub lamele de plug, Aromele de struguri au același beteșug Și se destramă-n asfințit de soare, În toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori
ÎN TOAMNA ASTA... de GEORGE PENA în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1475261006.html [Corola-blog/BlogPost/371400_a_372729]
-
Articolele Autorului În toamna asta, de taină și răcoare, Câmpia țipă sub lamele de plug, Aromele de struguri au același beteșug Și se destramă-n asfințit de soare, În toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad
ÎN TOAMNA ASTA... de GEORGE PENA în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1475261006.html [Corola-blog/BlogPost/371400_a_372729]
-
de soare, În toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad din ramuri cătinel, Când trec, sporadic, ultimii nori Pe cerul vast, cu cârduri de cocori. Referință Bibliografică: În toamna asta... George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎN TOAMNA ASTA... de GEORGE PENA în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1475261006.html [Corola-blog/BlogPost/371400_a_372729]
-
pricază. Că nu mai vrea nici vântul s-asculte false rugi... Vezi, trist e și cuvântul ce-n van îl tot îndrugi. Sunt trist doar câte-odată, când pe grumaz simt jugul minciuni-n glod brodată ce-n noi își poartă plugul. Sunt trist dar... cui îi pasă? Sunt doar un bot de lut. Sunt trist dar stau acasă, cuminte... revolut. (în spatele oglinzilor) Referință Bibliografică: sensuri / Eugen Emeric Chvala : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2253, Anul VII, 02 martie 2017. Drepturi
SENSURI de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1488447573.html [Corola-blog/BlogPost/368956_a_370285]
-
Romei în jurul Mediteranei și numai generalul Publius Cornelius Scipio supranumit Africanul, reușise să cucerească orașul după trei ani de asediu. Cartagina fusese apoi rasă din temelii și peste locul fostei metropole fusese presarată sare după ce se arase în prealabil cu plugul, asta pentru ca nimic să nu mai rodească acolo, într-atât de înverșunată fusese furia Romei. Negustorul nabateean însă, care stătuse aproape trei ani în Yemen, fabuloasa țară a tămâiei și a smirnei, unde el pusese bazele unei puternice afaceri cu
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1403853414.html [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
pomii în floare și mult prea cald pentru această perioadă din an. Stația era plină de lume. În orașul ce se afla doar la patru kilometri, apăruseră fabrici una după alta, ca ciupercile după ploaie, așa că mulți bărbați lăsaseră coarnele plugurilor și merseseră să muncească acolo. De fapt, în CAP-ul înființat în sat în urmă cu patru ani se aduseseră tractoare și semănători, nu mai trebuiau atât de multe brațe de muncă, iar la grajdurile de vaci, că erau câteva
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
sămânță, un alt înțeles, o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. În fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1431872705.html [Corola-blog/BlogPost/343364_a_344693]
-
plimbat cu snowmobilul. De asemenea, ei au acordat interviuri și au măsurat stratul de zăpadă din șase în șase ore pentru diferite buletine meteo. În această seară, oaspeții hotelului și reporterii vor organiza o petrecere în pijamale la barul hotelului. Plugurile au circulat neîncetat noaptea trecută și astăzi, pe toate arterele principale și secundare, dar foarte puțină lume s-a încumetat să iasă din casă. După ce ninsoarea a încetat, trupele speciale ale gărzii naționale au început să sape culoare pietonale spre
FURTUNA DE ZAPADA IN CAPITALA AMERICII. STARE DE URGENTA IN VIRGINIA, MARYLAND SI DELAWARE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Furtuna_de_zapada_in_capitala_americii_stare_de_urgenta_in_virginia_maryland_si_delaware.html [Corola-blog/BlogPost/344872_a_346201]
-
poezia Testament străbat ca un fir roșu întreaga operă poetică argheziană. Prima idee se referă la faptul că poezia este o valoare spirituală în care s-a sublimat munca truditorilor pământului. Chiar în volumul de debut, Tudor Arghezi, în poezia Plugule, aduce un elogiu trudei țăranului care și-a schimbat osânda în bucurie, dar mai ales în poezia Belșug, despre care Tudor Vianu nota: „este cea mai măreață odă ridicată vreodată țăranului român“. Titlul poeziei sugerează nu atât bunurile mteriale, cât
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
și dragostea; țăranul a purtat prin veacuri „greul și povara“. Poezia Bade Ioane a intrat în circuitul poetic național ca simbol estetic al țăranului român, precum Ion de Liviu Rebreanu. Ov. S. Crohmălniceanu îi atribuie poetului calitatea de „cântăreț al plugului“. Altă idee din Testament, referitoare la faptul că poezia este o metamorfoză estetică a suferinței, constituie tema volumului de versuri Flori de mucegai, 1931. Poeziile din acest volum, a cărui denumire amintește de volumul Florile răului de Charles Baudelaire, exprimă
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]