1,123 matches
-
alege unghiuri în perfect acord cu «reflec- țiile» asupra povestirilor; departe de a fi icastice, ci doar mici tablouri de viață neutre, ele îi prezintă ascultă torului sau cititorului aspecte morale mai mult sau mai puțin complexe, pentru care vocile plurale ale personajelor-narante pun în lumină, prin pluralitatea punctelor de vedere, însăși problematica supusă judecății libere a celor care, așa cum subliniază autorul în legătură cu balada Laurettei, vor să o interpreteze «ca milanezii» ori, dimpotrivă, reușesc să parvină la o «pricepere mai adîncă
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
atît de ambiguitate, cum a părut uneori, ci, aici, ca în cazul a numeroase alte nuvele, de asumarea conștientă a unei multitudini de unghiuri, pentru a da viață unor povestiri ce mimează complexitatea vieții omenești, susceptibilă și ea de lecturi plurale și discordante, dovadă a naturii dilematice a Decameronului, a caracterului său constitutiv problematic. În acest sens este foarte probabil ca școala de drept frecventată în junețe, cu tehnica denumită ponere casum, care le cere învățăceilor să inventeze mici întîmplări în
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
foiletonist „are în fața sa, pe masa de lucru, o ipotetică istorie a literaturii, căreia i se supune”. Proză și reflexivitate (1977), a doua carte a lui Cornel Ungureanu, se situează, în viziunea criticului, „la mijlocul drumului între lectura imediată și exegeza plurală”, miza fiind „o analiză a structurilor romanelor, nuvelelor unui timp clar determinat”. Analize riguroase, puncte de vedere incitante, aprecieri solid argumentate sunt dedicate prozei lui Vasile Voiculescu, Ștefan Bănulescu, Marin Preda, D. R. Popescu, Al. Ivasiuc, sau M. H. Simionescu
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
care o construim și-n care trăim, poate fi o proiecție fidelă a gândurilor noastre cele mai subtile și a obsesiilor noastre. Ceva dus, cu bine, la capăt Și încă un semnal editorial. A apărut la Editura Polirom în colecția Plural un volum care iese din obișnuit: Amazoanele. O poveste de Adriana Babeți. Aproape șapte sute de pagini, format mare. Numai bibliografia, indicele de nume proprii și indicele de locuri se întind pe zeci de pagini, unii și-ar fi făcut doar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3047_a_4372]
-
de import sînt tot cei care intră și ies pe porțile Casei Poporului" (V.M., în Dilema, 73, 2005). Dicționarele de argou recente înregistrează efectele extreme ale transformării semantice, decupînd adesea incomplet referința termenului și generalizînd sensuri contextuale; astfel, impresii (s.f. plural) ar fi "deținuți ce vor să pară șmecheri dar în realitate nu sunt" (Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, Arnina, 2003); iar impresie sau impresar sînt definite ca "minor internat într-un centru de reeducare, cu un
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
ba chiar excesiv de suspicioasă și de distructivă: aproapele este în permanență acuzat că își asumă mai multă superioritate decît cea la care ar avea dreptul. În forumuri și jurnale din Internet, în textele muzicii rap, acest nou sens - atribuit exclusiv pluralului impresii - apare destul de frecvent. Cele mai apropiate sinonime îi sînt termenii "pretenții", "aere" sau (mai nou, familiar-argotic) "fițe": "este loc de impresii și în alte baruri, cui nu îi place să nu vină" (sapteseri.ro); "au fost prea umbriți de
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
limbă și chiar a ideii de normă, afirmînd că admiterea unor forme după criteriul frecvenței lor în uz reprezintă o cedare în fața inculturii, analfabetismului etc. Unul dintre punctele cele mai sensibile ale noilor recomandări academice pare să fi fost admiterea pluralelor cireși și căpșuni ca variante literare, chiar preferate formelor cireșe, căpșune (singurele acceptate de ediția din 1982 a DOOM). Din păcate, protestele unora dintre vorbitorii iritați se bazează doar pe amintirile din școală și pe o înțelegere prea puțin relativizantă
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
avea o rostire diferită de cea recomandată, pe care să nici nu o conștientizeze. Nu e imposibil ca același vorbitor să condamne dezacordul și să-l folosească în fraza următoare. Cei care au învățat la școală că sînt corecte doar pluralele cireșe și căpșune pot să nici nu observe tot ceea ce deviază de la aceste forme. Chestiunea se complică prin apelul la raționalitate și diferențiere: pentru nespecialiști, e foarte atrăgătoare ideea unei logici a limbii, a presupusei sale tendințe de a elimina
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
și de a distinge sensurile. În realitate, limbile naturale funcționează perfect cu o mulțime de ambiguități și polisemii, rezolvate doar de apelul la context. În cazul dat, i-a convins pe mulți ideea lui Al. Graur - că ar trebui ca pluralele cireși, căpșuni să fie rezervate substantivelor masculine cireș, căpșun, care denumesc planta, iar pluralul în -e (feminin) să desemneze exclusiv fructul. De fapt, o asemenea diferențiere există în mai multe cazuri (pruni - prune, corcodușă - corcodușe), dar nu în toate: piersici
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
se găsesc mai întotdeauna atît argumente, cît și contraargumente pentru orice principiu excesiv de logic. În orice caz, formele în discuție au mai fost acceptate de normele din trecut. În Dicționarul enciclopedic ilustrat Cartea Românească, din 1931, I.A. Candrea consemna pluralele cireșe și cireși. Dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu - Dicționarul limbii romane, 1940 -, înregistra la căpșună pluralele căpșune și căpșuni, la cireașă pluralele cireșe și (mai rar) cireși. În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), cireașă avea, alături de cireșe, și
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
formele în discuție au mai fost acceptate de normele din trecut. În Dicționarul enciclopedic ilustrat Cartea Românească, din 1931, I.A. Candrea consemna pluralele cireșe și cireși. Dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu - Dicționarul limbii romane, 1940 -, înregistra la căpșună pluralele căpșune și căpșuni, la cireașă pluralele cireșe și (mai rar) cireși. În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), cireașă avea, alături de cireșe, și varianta de plural cireși, iar căpșună doar pluralul căpșuni. Așadar, cei terorizați de normă ar trebui să
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
acceptate de normele din trecut. În Dicționarul enciclopedic ilustrat Cartea Românească, din 1931, I.A. Candrea consemna pluralele cireșe și cireși. Dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu - Dicționarul limbii romane, 1940 -, înregistra la căpșună pluralele căpșune și căpșuni, la cireașă pluralele cireșe și (mai rar) cireși. În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), cireașă avea, alături de cireșe, și varianta de plural cireși, iar căpșună doar pluralul căpșuni. Așadar, cei terorizați de normă ar trebui să știe că a existat o perioadă
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
limbii române moderne (DLRM, 1958), cireașă avea, alături de cireșe, și varianta de plural cireși, iar căpșună doar pluralul căpșuni. Așadar, cei terorizați de normă ar trebui să știe că a existat o perioadă, nu prea îndepărtată în timp, în care pluralul căpșune era, conform dicționarului, greșeală! Rămâne totuși de combătut principala obiecție a inamicilor celor două plurale: că ele nu sînt chiar atît de frecvente încît să fie acceptate de norma actuală. În Atlasul Lingvistic Român (ALR), serie nouă, vol. I
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
să fac? Să te duci dracu, asta." Ei, bine, aici je sont tous les autres, și pentru așa un soi de oralitate îți trebuie talent de ventriloc. Sau conservarea spiritului de gașcă, dubioasa alcătuire pentru care pronumele posesiv cunoaște doar plural. Povestea, dacă doar Matei ar fi lăsat s-o spună, s-ar ,purta" ca un jurnal, foarte strîns pe flash-ul abia tăiat, cu ,sevă", al anilor de-afară. Și-ar ajunge pentru un roman foarte bun. Dar lucrurile sînt
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
echitatea și echilibrul între forțele implicate. Acesta este punctul în care democrația consociațională își revendică utilitatea în reducerea și controlul tensiunilor etnice, rebeliunilor armate și a violenței sectare, ajutând la consolidarea păcii și stabilității politice în tinerele democrații ale societăților plurale. În contextul perspectivelor viitoare de evoluție ale proiectului european, problematică naționalismului este cu atât mai importantă astăzi, acum când acest proiect de unificare politică este supus unor noi sau mai vechi provocări cum ar fi populismul xenofob, ura etnică sau
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
fost că etica protestanta a influențat pozitiv apariția și dezvoltarea capitalismului. Iar toate aceste valori au fost cele ce au permis mai tarziu apariția Iluminismului 5. Revenind la Braudel, putem considera că Marea Mediterana s-a definit în timp ca obiect plural. Istoria spațiului mediteranean a fost dată de varietatea de forme umane, societăți și culturi care au produs de-a lungul timpului fizionomii istorice ce reprezinta "caracterul morfologic fondator al spațiului"6. Pornind de la această realitate, putem identifica dificultatea majoră a
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Fernand Braudel, Mediterana și lumea mediteraneană în epoca lui Filip al II-lea, vol. I-VI, Editura Meridiane, București, 1985/1986. 5 Max Weber, Etică protestanta și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 2007. 6 Luigi Mascilli Migliorini, "Mediterana unei Europe plurale", în Sabin Drăgulin, Florin Mitrea (ediție îngrijita de), Modelul mediteranean și regiunea extinsă a Mării Negre. Confluente politice, economice și culturale, Editura Ars Docendi, București, 2013, p. 11. 7 Ibidem, pp. 5-6. 8 Ibidem, p. 6. 9 Giulio Bollati, L'italiano
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
delle nazioni, Edizioni Scolastichi Bruno Mondadori, 1993. Maturi, Walter, Interpretazioni del Risorgimento. Lezioni della storio grafia, prefață de Ernesto Sestan, aducere la zi a bibliografiei de Rosario Romeo, Giulio Einaudi Editore, Torino, 1962. Migliorini, Mascilli Luigi, "Medite rană unei Europe plurale", în Sabin Drăgulin, Florin Mitrea (ediție îngrijita de), Modelul mediteranean și regiunea extinsă a Mării Negre. Confluente politice, economice și culturale, Editura Ars Docendi, București, 2013, p. 11. Poli, G., "L'importanza del Risorgi mento. Considerazioni șu un dibatito în corso
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
îngroapă-mă-n tine/ pășind cu tălpile goale/ vom arde în Clipă" (patrie cosmică). Un "conformism non-conformist" cum zice poeta însăși? Și da și nu, întrucît avem a face cu o rețetă poetică neînfeudată unui singur autor, relevînd o elaborare plurală. Cu un peisaj "programatic" (incluzînd, spre mai mult efect, redundanța retoricii cvasimetafizice), cultivat dincolo de momentul insurecțional ^60 (conectat ca și acesta la marile vase sangvine ale creației interbelice), care semnifică un gen de poezie colectivă implicită. Că lucrurile stau așa
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
unor cercetători dezinhibați de experiența anterioară a poeziei și/ sau ficțiunii, un discurs îmblânzit și creativ. Asta nu înseamnă, firește, o demisie de la exigențele preciziei, acribiei și exactității informației. Ci o renunțare la perspectiva univocă în istoria literară, în favoarea perspectivei plurale, a istoriei deschise, de sorginte liberală. Magna cum laude îmi mai place și dintr-un motiv personal: este unul dintre acele (puține) volume care demonstrează că, atunci când este practicată cu program și cu o viziune istorică amplă, critica de întâmpinare
Poeți și critici, în variantă postmodernă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4005_a_5330]
-
am spus, ideea e absolut extraordinară. Ea nu le e străină criticilor (cartea de acum câțiva ani a lui Iulian Costache fiind probabil cea mai clară dovadă), chiar dacă nici unul dintre ei n-a dus-o până la capăt. Despre un Eminescu plural, poliedric, s-a vorbit și se vorbește. În privința operei, desigur. Nici cu biografia, însă, lucrurile nu stau altfel. În pofida intuiției și a simțului comun, viața poetului e mult mai inefabilă decât ar putea părea. Exact ca memoria lui Shakespeare, dintr-
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
iconic al ateismului, portretul lui Marx...sau poate ceva mai trendy: poză lui Bucurenci!? 8. Iconoclasta sau iconofila, o religie, odată ce s-a proclamat toleranță, tolerează, de principiu valorile altor religii sau ale ateismului. Dacă accepți coabitarea într-o lume plurala, alături și nu abolești, accepți proximitatea celuilalt, cu toate diferențele lui “rezonabile” și nu visezi la instaurarea utopiei rational-imbecilizante a aplatizării tuturor în numele unei echidistante matematic-intolerante! Bați campii, Codrute: orice simbol religios introdus ostentativ în spațiul public induce CONFLICTUL cu
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
și ne-au satisfăcut rugămintea (căci nu aveam nici un ban, și ni se spusese, de exemplu, să nu atingem fructele din vasul de pe masă, la nici unul din restaurantele hotelurilor, că trebuie (verbul a trebui are aceeași formă la singular și plural, este defectiv de plural = trebuie, atât la singular cât și la plural) plătite și de unde?) În sală eram numai noi, fetele, și în colțul opus un grup de vreo 8 georgieni, mustăcioși și negricioși, care, se vedea de departe, înfulecau
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
avem niciun procuror adevărat prin țară? Chiar nu mai există ace prin țara asta? Unde-i Amedeo Lăzărescu, care te opera din trei cuvinte, de nu mai ieșeai o săptămână din casă? Uriașa fraudă la BAC! Moto: „Singular: Un BAC Plural: Doi BACI” Lume, lume, BAC-ul a fost fraudat! Să se reia examenul! Să... să... să... Opoziția e în delir ! Zoaiele curg peste tot. Mă mir că nu s-a dat Marin Preda la prima rundă! E clar! Aici e
TABLETA DE WEEKEND (39): SECRETUL LUI POLICHINELLE LA COTROCENI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363918_a_365247]
-
de tristă. Era un copil bolnăvicios, stătea mai mult în pat citind. Mama sa și ea o cititoare poliglotă îl face familiar cu Jules Verne și cu alte cărți de aventuri, perioadă despre care Cortázar va scrie în magazinul argentinian "Plural": "Mi-am petrecut copilăria într-o ceață plină de spiriduși și elfi, cu un sentiment de spațiu și de timp, complet diferit celor din jur." Obține la 18 ani calificarea de profesor de școală. Mai târziu va urma filosofie și
MAGIE CU JULIO CORTÁZAR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363435_a_364764]