2,913 matches
-
viziunii fantastice a lui Eminescu", lumina lunii coexist? În poezia să „că o virtute În acela?i timp evocatoare ?i transfiguratoare" , impresionând nu numai prin for?a sugestiv? a spa?iului poetic c?ruia Îi d? via??, dar ?i prin pluralitatea simbolurilor pe care le comunic?. Privit? din perspectiv? cosmic?, ea reprezint?, prin Ins??i imaginea ei de ou primordial Întruchipând „Începutul lumii", simbol al genezei. Versul din „??lin (file din poveste) " considerat de Arghezi unul dintre cele mai reu? ițe
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pentru unele infracțiuni, crește doar maximul legal. Pentru alte infracțiuni, cresc ambele limite. Printre justitificările aduse de Ministerul Justiției la modificările aduse limitelor de pedepse se numără: a) necesitatea corelării cu dispozițiile din partea generală referitoare la mecanismele de sancționare a pluralității de infracțiuni, dar și la limitele de pedeapsă prevăzute pentru aplicarea modalităților alternative de individualizare a executării sancțiunilor; b) necesitatea reflectării în limitele legale de pedeapsă a ierarhiei firești a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penală; c) necesitatea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
dispariție a tradițiilor pe care le atrage, implică și un grad ridicat de angoasă: a alege un model (ceea ce înseamnă a-ți alege cumva existența) a devenit o operație dificilă și tentantă în același timp. Tentația diversității șubrezește însă identitatea, pluralitatea ridicând mari piedici unității. Apare astfel senzația unei fragmentări, a unui mozaic ce vine să compună existența. Așa iau naștere existențele compuse. Nicolae Berther consideră că există un proces selectiv de memorare ce are funcția de menținere a stimei de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fie ca postheideggerianism. Termenul, caracterizează o stare aflată sub semnul multiplicității, diferenței, eterogenității, deconstrucției acelor viziuni explicative unificatoare, cu pretenție de universalitate. Criza marilor narațiuni întemeietoare (metanarațiunile) a provocat o criză de identitate și de identificare. Metapo-vestirile sunt substituite cu pluralități de sisteme menite să construiască identități și identificări contextuale (micronarațiuni). "De la filme, știri (branduri n.n.) și reclame publicitare toate acestea reprezintă astfel de forme de identitate"22. Lyotard afirmă că "lumea postmodernă rafinează sensibilitatea noastră la diferențe și ne întărește
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mintea nu putea dezlega chinul neputinței. El nu se împăca cu deviza libertății asumate. Nu putea justifica legitimitatea sentimentului de uzurpare. Nu se putea desprinde din carcasa biologicului (dreptul la posesiune), nici din cea a sentimentului univoc care nu admitea pluralitatea. "Că era totodată separat de ea nu din pricina urii cu toate că era și ură în el, nu din gelozie (sau era tocmai gelozia factorul de dezechilibru), era copleșit de un simțământ fără nume, tot atât de distrugător ca timpul sau moartea, el n-
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
-R. Patapievici și Andrei Cornea, pe marginea ideilor din cartea celui dintîi: Despre idei & blocaje. Cititorul are sub ochi un exemplu de cum se poate desfășura o dispută intelectuală în condiții de perfectă seninătate. Cine citește articolul directorului revistei ID (intitulat " Pluralitatea piețelor și preemineța filosofiei") va găsi schema ideală a unei polemici cultivate: tensiune a gîndirii însoțită de o deferență respectoasă față de omul cu care nu împărtășești aceleași opinii. În prelungirea aceleiași dispute se înscrie textul profesorului Mircea Dumitru ("Filosofia - șansa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
canonizării" - în artă - își schimbă treptat referentul, ajungînd să însemne (spre zorii postmodernității) nu neaparat "punctul" (pentru a reactualiza o faimoasă metaforă a lui Andrei Pleșu, de acum două decenii), adică "regula" fixă, imuabilă, ci "iradierea unui punct" - flexibilitatea, varietatea, pluralitatea. E de la sine înțeles faptul că această deviere semantică (și simbolică) a termenului l-a făcut, în timp, indispensabil teoriei și metodologiei literare din ambele emisfere așa-zicînd istorice: tradiția și modernitatea. Dacă, inițial, canonul ilustra grila axiologică de selecție a
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
ploaie, niște pancarte și rosteau, din când în când, diverse lozinci. Partea cu adevărat șocantă e că protestatarii aveau fețele acoperite cu un fel de cagule menite să bage spaima în tine. Oricât ai fi de tolerant, de sprijinitor al pluralității de idei, nu se poate să nu-ți fi trecut prin minte bănuiala că participanții aveau ceva de ascuns. Ce anume? Astfel de grupuri mascate am mai văzut în galeriile violente de fotbal, populate de bătăuși cu lanțuri și bâte
Comunismul cu șalul pe figur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9071_a_10396]
-
sau extramuzical nu funcționează așa cum afirma, de pildă, Leonard Bernstein despre planul narativ al unei muzici - cam ca muștarul peste crenvurști -, ci dă un înțeles suplimentar muzicii grație, vorba lui Adorno, unor gesturi solidificate capabile să comunice conotații, precum și o pluralitate de sensuri ce depășesc intenția și voința compozitorului, ignorînd chiar programarea auctorială. Existența componistică presupune însă și altfel de "programări". Bunăoară, Remus Georgescu însuși a fost parcă planificat să ducă povara unor roluri administrative pe care nu le-a rîvnit
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
asupra terenurilor era supusă unui control obștesc destul de strict. Săteanul nu putea utiliza terenul după bunul-plac. Deși uzul asupra terenurilor era familial, proprietatea rămânea colectivă și obștea avea decizia finală asupra ei. Așadar, satul devălmaș avea două caracteristici distincte: „O pluralitate de gospodării și o totalitate a lor care avea dreptul de amestec în fiecare gospodărie în parte” (Stahl, 1944, p. 321). La nivelul alegerii colective existau constrângeri care restrângeau libertatea de acțiune de la nivelul operațional. Una dintre cele mai importante
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ești mai inteligent, cu atât mai tare te înșeli.“ Iată ultima frază, rostită distinct, pe rug, de către Giordano Bruno, chiar înainte să i se dea foc. 17 februarie 1600. Cu un veac înaintea lui Fontenelle și a Convorbirilor lui despre pluralitatea lumilor, Giordano Bruno afirmase răspicat că în univers viața nu constituie o raritate. În opinia lui, universul este lipsit de centru. Joyce, asupra căruia se pare că Bruno a exercitat o influență decisivă, îl plasează mai sus decât pe Bacon
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
exersează la clasa profesorului Matei. Am ascultat recent La Porte du Paradis, fantezie lirică într-un act de Costin Miereanu, și m-am întrebat care este limita polistilismului? în La Musique et la transe (Gallimard, 1980), Gilbert Rouget afirmă că "pluralitatea este o caracteristică esențială a muzicii, a cărei natură individuală și colectivă răspunde nevoilor primordiale de exprimare a umanității, încarnând, prin stilurile și tendințele sale, diversitatea culturală a societăților și a modurilor de a accede la transă". Mărturisesc că ascultând
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
inteligibil și exploatabil. Mesajul operei, din perspectiva facturii sale, poate fi ambiguu, echivoc, plurivalent, aproximativ ori, din contră, clar, precis, monovalent, răspicat. În funcție de această factură, o operă artistică este deschisă sau, respectiv, închisă. Atunci când opera este deschisă, ea transmite o pluralitate de semnificații coabitante în spațiul aceluiași semnificant. În muzică, mai mult decât în celelalte limbaje artistice, ambiguitatea deține proprietatea laxității, a mobilității, gradele de echivoc semantic întinzându-se pe o scală de la un minim spre un maxim, aceste grade fiind
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
categorii distinctive și, de multe ori, delimitabile: contemplative și narative. Muzicile contemplative poartă în sine un coeficient ridicat de închidere semantică, tinzând către o unică interpretare a mesajului sonor. Muzicile narative, dimpotrivă, relevă un procent crescut de deschidere, adăpostind o pluralitate de conținuturi în stare să ducă la multiple interpretări posibile. Creațiile contemplative pot fi percepute îndeobște ca muzici închise, iar creațiile narative pot fi recepționate ca muzici deschise. Pornind de la premisa conform cărora ambiguitatea este direct proporțională cu deschiderea semantică
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
la baza oricărui act de percepție și caracterizează fiecare moment al experienței noastre de cunoaștere a unui opus muzical. Problema raportului dintre mesajul sonor și fundamentul său narativ devine, într-o perspectivă de deschidere perceptivă, problema raportului dintre mesaj și pluralitatea percepțiilor pe care el le emană. Narativitatea mesajului sonor este, în funcție de realizările de facto, identificabilă cu formativitatea individualizată, ale cărei intenții se află organic însămânțate în datele originare oferite de opera muzicală.
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
că nu-s nici bune nici rele, ci patafizice". Studiile liceale ale patafizicianului se petrec la Gura Humorului (toponim facețios, de bunăseamă stimulativ!), între colegi de diverse etnii: germani, români, evrei, polonezi, ucrainieni. Acolo d-sa dobîndește experiența prețioasă a pluralității și a "alterității celălaltului". Cea a limbii străine o săvîrșise deja, de la o vîrstă pesemne preșcolară, cu fratele bunicului patern și a cunoștințelor acestuia, care, "educați militărește sub Franz Iosef (...), mai șprehuiau doicește; la nevoie sprachen sie Deutsch". Urmează Iașii
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
cu calm descriptiv și analitic, cele mai diferite orientări artistice. Acestea nu sunt radiate, șterse din tablou, sacrificate în favoarea unui model central, ci tipologizate, prin sublinierea notelor dominante. Deși n-o spune direct, criticul are convingerea că în diversitatea, bogăția, pluralitatea unei literaturi stau consistența și capacitatea ei de modelare. Astfel, textualiștii (Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Constantin Stan) figurează, în sumar, alături de prozatorii observatori ai derizoriului uman (Bedros Horasangian, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, Ioan Lăcustă), iar poeții care rulează comedia literaturii
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
într-o situație care, la origini, a presupus represiune și rezistență, ură și victimizare, dar în care, astăzi, limba comună, stabilește, asemenea virgulei lui Rushdie, o punte între culturi. Iar literatura engleză, devenită "English literatures", ne încântă prin originalitatea și pluralitatea ei, prin tensiunea conflictelor și frumusețea melanjurilor, prin imensa plăcere de a povesti a Șeherezadelor postcoloniale și, mai ales, prin fluiditatea conceptelor ce nu se lasă prinse în plasa fixă a abordărilor teoretice.
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
tentativă la comiterea unei infracțiuni. Tentativa are la bază elementul volitiv al făptuitorului, adică voința de a săvârși ceva contrar interdicției instituite prin lege, materializată într-o faptă pe care n-a dus-o la finalul dorit, din diferite motive. Pluralitatea de infracțiuni Există pluralitate de infracțiuni când o singură persoană săvârșește două sau mai multe infracțiuni, între care există o anumită legătură și pot avea consecințe juridice diferite. În Codul penal sunt prevăzute două forme de pluralitate de infracțiuni: concursul
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
infracțiuni. Tentativa are la bază elementul volitiv al făptuitorului, adică voința de a săvârși ceva contrar interdicției instituite prin lege, materializată într-o faptă pe care n-a dus-o la finalul dorit, din diferite motive. Pluralitatea de infracțiuni Există pluralitate de infracțiuni când o singură persoană săvârșește două sau mai multe infracțiuni, între care există o anumită legătură și pot avea consecințe juridice diferite. În Codul penal sunt prevăzute două forme de pluralitate de infracțiuni: concursul de infracțiuni și recidiva
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
din diferite motive. Pluralitatea de infracțiuni Există pluralitate de infracțiuni când o singură persoană săvârșește două sau mai multe infracțiuni, între care există o anumită legătură și pot avea consecințe juridice diferite. În Codul penal sunt prevăzute două forme de pluralitate de infracțiuni: concursul de infracțiuni și recidiva. a) Concursul de infracțiuni constă în săvârșirea de către aceeași persoană a două sau mai multe infracțiuni, înainte de a fi condamnată definitiv pentru una dintre ele, cât și situația în care autorul, prin aceeași
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
cazul În care determinarea la Începerea sau continuarea practicării prostituției s a realizat prin constrângere, pedeapsa este Închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Infracțiunea de obicei reprezintă o infracțiune unică, creată de legiuitor, dintr-o pluralitate de acte de același fel, ce corespund prin trăsăturile lor faptei incriminate, dar care nu pot constitui o infracțiune decât dacă se săvârșesc Într-o succesiune de acte repetate de așa natură Încât să denote obișnuința făptuitorului. Datorită specificului structurii
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
doar de o singură persoană, legea nu prevede vreun impediment În acest sens, decât acela de a nu-i Îngrădi dreptul celuilalt coproprietar să aibă acces la fructele respective, pentru a nu se simnți frustrat de dreptul său. În fața unei pluralități de posesie asupra unui bun trebuie să acceptăm ideea că toți posesorii asupra acelui bun au dreptul să Își exercite prerogativele posesiei, conform legii. Desigur că În exercitarea dreptului de dispoziție asupra bunului de către unul dintre coproprietari trebuie să se
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
dacă acestor funcțiuni le este acordată o sferă de autonomie convenabilă”. Bineînțeles - ca peste tot la Giorgio del Vecchio! -, atâta vreme cât nu este amenințată „unitatea structurii Statului”, căci altfel „Statul ar Înceta să existe ca atare, pentru a face loc unei pluralități de alte mici State”. Echilibrul dinamic dintre „Comună” și „Patrie” Îi este reamintit din celebrele Cuvântări ale lui Giuseppe Mazzini. Giorgio del Vecchio - aflat pe urmele lui Kant, din lucrarea Spre pacea eternă (1794) - regândește faptul progresului umanității prin apariția
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
del Vecchio - Întotdeauna În oarecare măsură, una pe alta, iar formele de ocrotire a drepturilor individuale sunt extrem de diverse. În mod abstract, puterea publică e una. Dar În exercițiul său, ea poate și trebuie să fie divizată Între diferite organe. Pluralitatea organelor nu distruge unitatea Statului. Dimpotrivă, ea este o condiție pentru ca această unitate să se poată corect desfășura și organiza. La fel ca Într-un organism viu. Conceptul diviziunii puterilor În Stat a fost formulat mai ales de către filosoful iluminist
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]