130 matches
-
Bl. 3, Sc. 7, Et. 5, Ap. 214, Sector 4 țel: 6850209 23762 DOBRE JANINA IULIANA (n. 1976) Str. Plt.Petre Ionescu Nr. 51, Bl. 7, Ap. 246, Sect.3 țel: 0788130027; 0727835584 16929 DOGARU P. VALENTINA (n. 1953) Str. Plutașilor Nr. 59, Sector 1 țel: 6674147; 0744312308 21034 DOICU GH. DORINA CAMELIA (n. 1973) Str. Ileana Cosinzeana Nr. 10, Bl. P7, Sc. 2, Et. 8, Ap. 61, Sector 5 țel: 4230715; 0722226030 9240 DONDERA FLORENTINA MARGARETA (n. 1956) Calea Șerban
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
nr. 2 - 30 Str. Odessei Str. Oglinzilor Str. Ogorului Str. Olarilor Str. Oțelarilor Str. Pandurilor Ale. Peneș Curcanu Str. Petei Str. Petre Țuțea Str. Pictor Ion Andreescu Str. Pictor Theodor Aman Str. Pictor Traian Goga Str. Pietrișului Str. Plugarilor Str. Plutașului Car. Podgoria Str. Poet Alexandru Andrițoiu Str. Poet Panait Cerna Str. Prepeliței Str. Prieteniei Str. Privighetorii Str. Prof. Gheorghe Costa-Foru Str. prof. Ioan Bușiția Ale. Prof. Onisifor Ghibu nr. 1 - 7 și nr. 2 - 14 Ale. Prof. Onisifor Ghibu nr.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Grigorescu Str. Piscului Str. Pârâul Sărată Ale. Plaiului nr. 1, 2, 4, 6 și 8 Ale. Plaiului nr. 3, 5, 7, 9 și de la nr. 10 la nr. 22 Str. Plantelor Str. Plăeșului Str. Plevnei Str. Plopului Str. Plugarului Str. Plutașului Str. Poet Vasile Cârlova Str. Potocina Str. Prieteniei Str. Privighetorii Str. Profesor Ion Negre Str. Progresului nr. 2, 4 și 6 Str. Progresului nr. 1, 3 și 5, bl 126, bl 128, bl. 130, bl. 95, bl. B 9 Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Nouă Case Str. Oglinzilor Int. Onoarei Str. Orion Int. Orizont Str. Paul Iorgovici Str. Pădurarilor Str. Pepinierei Int. Peru Str. Petre Râmneanțu (fosta Oltul) Str. Petre Stoica Str. Pictor Barbu Iscovescu Int. Plantelor Str. Plautius Andronescu (fosta Târnava) Ale. Plutașilor Str. PoetVasile Cârlova Str. Popa Anea Str. Preot Alexandru Balaș Str. Prof. Mircea Neamțu Str. Prof. Nicoară Moise Str. Prof.Dr.Aurel Păunescu-Podeanu de la nr. 119-147 (fosta Diaconu Coresi de la nr. 119-147) Str. Putna Str. Rapsodiei Str. Recoltei de la nr. 2-48
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Pădurii Str. Pătulea Int. Pecetei - nr. 4 - 8; 3 - 5 Str. Petre S. Aurelian Bl. D. Petrila Str. Piatra Morii Str. Pietroșița Drm. Plaiu Câmpinei Drm. Plaiu Cornului (vis-a-vis de Gh. Ștefan) Drm. Plaiu Nucului Drm. Plaiu Șarului Str. Plutașilor Str. Podgoria Str. Poemului Bl. D. Poligrafiei Drm. Ponoarele Str. Popișteanu Int. Presei - nr. 2 - 18; 1-13 Pța. Presei Libere (fosta P-ța Scânteii) Ale. Primo Nebiolo (fosta Ștrandului) Ale. Privighetorilor Str. Puțul lui Crăciun Int. Răzeșu Str. Recea Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
localități se referă la existența haiducilor în această zonă (Terente - regele bălților). Astfel denumirea de "Strejeni" inițial, ca mai apoi să devină Strezeni, ar putea proveni de la numele "străjerului" care era pus de haiduci în bătrânul plop numit de localnici "plutaș", (căzut în prezent datorită vârstei și lipsei de atenție, atât din partea localnicilor, cât și din partea autorităților), aflat chiar în centrul localității (în fața școlii), cât ei se aflau la petrecerile pe care le dadeau în "prăvăliile" din apropiere. strezeni (cehă) = păzit
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
țară, este Remetea.” Toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea exploatarea pădurilor. Iarna, lemnele tăiate erau transportate cu săniile pe malul Mureșului, unde se legau în plute. Aici se întâlneau negustorii armeni, sași și secui, angajau argații și pregăteau grupurile de plutași. Între aprilie și iunie, când apele Mureșul creșteau datorită ploilor de primăvară și topirii zăpezii, zilnic porneau câte 150-200 de plute spre Reghin, Târgu Mureș, Alba Iulia, sau chiar la Arad ori Seghedin. Exploatarea forestieră și plutăritul erau munci grele
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
adânci, să ajungă în vârful munților, apoi să coboare de pe înălțimi mai multe ore, cu acele grinzi de șapte-opt brațe, în așa fel ca să nu se strice în adâncurile groaznice, precum să nu cadă pagubă nici în boii istoviți...” Simbria plutașilor era afectată și de vămi. Până în 1714, între Remetea și Alba Iulia erau doar trei puncte vamale, însă în scurt timp numărul lor a crescut la treisprezece, și la fiecare punct plăteau câte o poltură. Viața plutașilor era îngreunată și
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
boii istoviți...” Simbria plutașilor era afectată și de vămi. Până în 1714, între Remetea și Alba Iulia erau doar trei puncte vamale, însă în scurt timp numărul lor a crescut la treisprezece, și la fiecare punct plăteau câte o poltură. Viața plutașilor era îngreunată și de moșierii locali, dar și de acțiunile arbitrare ale negustorilor. Iată câteva din numeroasele plângeri: plutașul Mihály Ivácsony spunea în 1749, că negustorii din Reghin nu au permis trecerea plutelor sale în repetate rânduri, pentru ca ei, să
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
puncte vamale, însă în scurt timp numărul lor a crescut la treisprezece, și la fiecare punct plăteau câte o poltură. Viața plutașilor era îngreunată și de moșierii locali, dar și de acțiunile arbitrare ale negustorilor. Iată câteva din numeroasele plângeri: plutașul Mihály Ivácsony spunea în 1749, că negustorii din Reghin nu au permis trecerea plutelor sale în repetate rânduri, pentru ca ei, să poată cumpăra acestea mai ieftin. János Farkas spune, că la vama de la Petelea, a avut loc un adevărat conflict
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
spunea în 1749, că negustorii din Reghin nu au permis trecerea plutelor sale în repetate rânduri, pentru ca ei, să poată cumpăra acestea mai ieftin. János Farkas spune, că la vama de la Petelea, a avut loc un adevărat conflict armat între plutașii din Remetea și oamenii moșierului. Plutașul Miklós Bege a fost bătut de trei ori de oamenii lui Ádám Rhédei și i-au luat 24 de fire de scânduri de pe zece plute. Miklós Dávid se plângea că la Gornești a fost
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Reghin nu au permis trecerea plutelor sale în repetate rânduri, pentru ca ei, să poată cumpăra acestea mai ieftin. János Farkas spune, că la vama de la Petelea, a avut loc un adevărat conflict armat între plutașii din Remetea și oamenii moșierului. Plutașul Miklós Bege a fost bătut de trei ori de oamenii lui Ádám Rhédei și i-au luat 24 de fire de scânduri de pe zece plute. Miklós Dávid se plângea că la Gornești a fost reținut personal de contele Sándor Teleki
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
contele Sándor Teleki timp de șapte zile. I-au fost confiscat două scânduri de pe fiecare plută. Aveau loc și accidente, adesea fatale. Totuși, plutăritul a devenit principala sursă de venit a populației, depășind, în 1820, venitul obținut din agricultură. Majoritatea plutașilor și a celor care le făceau, trebuia să facă armata. Până în 1848 și-au îndeplinit și îndatoririle de grăniceri. Astfel a caracterizat ziarul „Nemzeti Társalgó” din 1839 secuii care își îndeplineau îndatoririle de grăniceri: „Puțini dintre aceștia, au un meșteșug
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Mai târziu, localitatea și-a schimbat denumirea in Lunca-Bradului, care este și actuala denumire a comunei. Această denumire i s-a dat deoarece în centrul comunei era o luncă în care pe malul râului, există un brad falnic, de care plutașii își legau plutele și la umbra căruia poposeau. În cadrul localității se remarcă o vastă toponimie de origine autohtonă geto dacă, latină, precum și de proveniență slavă:7 Printre toponimele și microtoponimele, în localitate avem : - termeni de proveniență autohtonă: Mureșul de la Maris
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
făcea vacanțele la Broșteni în casa sorei lui, Elena, căsătorită cu pedagogul Ion Teodorescu. La Broșteni, pe valea Bistriței, a pictat o mulțime de pânze cu peisaje cu oameni muncind, ciobani și ciobănițe de pe muntele Grințieșu și de pe dealurile Broștenilor, plutași pe Bistrița, peisaje cu priveliști din muntele Pleșele Holdei, Grințieșu sau Căboile. A pictat și hore de prin satele de la poalele Ceahlăului (1937). Dintre lucrările pe care le-a făcut la Broșteni se remarcă: "Pe Bistrița" (1905) - cu trei țărănci
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
în domeniul transporturilor, în contextul în care țara se extindea agresiv către vest, în special conflicte provenite din funcționarea plutelor pe căile de transport fluviale pe sub noile poduri de cale ferată. Ca fost barcagiu, Lincoln a favorizat la început interesele plutașilor, dar a reprezentat în cele din urmă pe oricine îl angaja. Mai târziu, a reprezentat și o companie de poduri împotriva uneia de transport fluvial, într-un în care o barcă se scufundase după ce s-a ciocnit de un pod
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
are o albie îngustă fiind în trecut primejdioasă navigației, datorită curentului puternic al apei și stâncilor care mai târziu au fost aruncate în aer, regiunea fiind în prezent sub protecție UNESCO. In comună există din anul 1968 un muzeu al plutașilor și al navigației, printre exponatele din muzeu sunt plute și vapoare (cu motor cu aburi). Muzeul este patronat de clubul plutașilor și matrozilor din comună. Cetatea Liebenstein și Cetatea Sterrenberg se află situate pe dealul de deasupra comunei. în apropiere
Kamp-Bornhofen () [Corola-website/Science/309243_a_310572]
-
aruncate în aer, regiunea fiind în prezent sub protecție UNESCO. In comună există din anul 1968 un muzeu al plutașilor și al navigației, printre exponatele din muzeu sunt plute și vapoare (cu motor cu aburi). Muzeul este patronat de clubul plutașilor și matrozilor din comună. Cetatea Liebenstein și Cetatea Sterrenberg se află situate pe dealul de deasupra comunei. în apropiere una de alta, fiind numite de localnici „cei doi frați dușmani”. Mănăstirea Capucină și Biserica Pelerinilor, este vizitată anual de cca.
Kamp-Bornhofen () [Corola-website/Science/309243_a_310572]
-
a stâncilor de sub apă a diminuat pericolul. Urmele de așezări omenești de pe platoul stâncos Loreley, datează în urmă cu 600 000 de ani. Deja în evul mediu stânca devine renumită, prin pericolul mare pe care îl prezenta pentru corăbieri sau plutași. Pe lângă groapa Bingen din apropiere, în aval spre St. Goar se afla aici, locul cel mai periculos de pe traseul Rinului. În acest loc era un banc de nisip transversal, din care se profilau sub apă stânci, pe partea cealaltă Rinul
Loreley () [Corola-website/Science/309253_a_310582]
-
Donin-Marcinkiewicz 1840 " Halka " - Vilnius (1848), apoi (1854) , în noua versiune -Varșovia ( 1858) " Noul Don Quijote " (Nowy Don Kiszot) Lwow (Lemberg) 1849 " Loteria " Varșovia (1846) " Țiganii" - Vilnius (1852)- în noua versiune "Jawnuta" Varșovia (1860) " Bettly" Vilnius (1852) " Idila la țară" Minsk (1852) " Plutașul " ("Fliș ")Varșovia (1858) " Contesă" ("Hrabina")Varșovia (1860) "Cuvânt de onoare " ("Verbum nobile" )Varșovia (1861) "Castelul vrăjit" ("Strazny dwór" ) Varșovia , (1865) "Paria" Varșovia , (1869) melodrama " Beata" 1872 "Balete ": "Monte Christo" 1866 Muzică instrumentala 3 uverturi : "Basm " ( Baijka)(1848) închinata compozitorului rus
Stanisław Moniuszko () [Corola-website/Science/309861_a_311190]
-
discul Electrecord "Așa începe dragostea" (conținând cele mai cunoscute compoziții de Kirculescu), "" este adeseori menționat (greșit) ca parte a celor "Patru studii de concert", o altă lucrare a compozitorului, de data aceasta pentru pian solo. Alteori, "Momentul muzical" este poreclit „Plutașul de pe Bistrița”. Forma lucrării se constituie într-un dialog de mari proporții între orchestră și instrumentul solist, desfășurat schematic astfel: A-B-C-B. „A” și „C” sunt conduse de orchestră, în vreme ce momentele notate cu „B” sunt acordate solistului, acompaniat de orchestră. (Înregistrarea
Momentul muzical () [Corola-website/Science/310451_a_311780]
-
m). Herrnskretschen este pentru prima oară amintit în anul 1475 o carieră de piatră și plutăritul pe Elba ca și comerțul lemnului. Localitatea suferă de mai multe ori pagube materiale cauzate de inundații, sau prăbușiri de teren. Localitatea pescarilor și plutașilor devine după 1860 un loc de odihnă ca și pentru iubitorii de drumeție. In 1932 vinde familia Clary-Aldringen casa care a servit ca hotel contra sumei de 688.000 coroane pădurarului de stat ceh. Prin construirea șoselei spre Dresda în
Hřensko () [Corola-website/Science/313158_a_314487]
-
scrie” → "írat" „face/pune să scrie” vs. "irat" „scriere, document”. Există sufixe sinonime, dar sunt rare cazurile când același cuvânt-bază acceptă mai mult de unul. Astfel se pot menționa mai multe sufixe pentru nume de agent, în cuvintele "supraveghetor, "rotar, "plutaș, "iaurgiu, "cărăuș, "fochist. Exemplu de cuvânt de la care s-au format cuvinte cu două sufixe sinonime este "dédouaner" „a vămui”, care a dat "dédouanage și "dédouanement „vămuire”. De sufixe antonime se poate vorbi de pildă în cazul unuia diminutiv și
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
fierului și a lemnului, olăritul, țesutul se dezvoltă. Meșteșugarii se grupau în asociații profesionale numite collegia, cel mai cunoscut fiind colegiul făurarilor-collegium fabrum, din care făceau parte dulgherii, olarii și zidarii. Mai erau colegii de aurari, postăvari, lemnari, pietrari, corăbieri, plutași și purtători de lectica. Membrii unor colegii aveau rol de pompieri în orașe, fiind împărțiți în decurii și organizați în colegii de tip paramilitar. Centre importante erau și așezările rurale, ca Micia unde era prelucrata piatră, Cristești-centru de olărit. Erau
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Apele Ceremușului Alb sunt propice pentru practicarea de sporturi nautice: rafting și sporturi montane extreme. Ceremușul Alb curge de-a lungul frontierei dintre regiunile istorice Bucovina și Galiția, care aparțin astăzi Ucrainei. În trecut, apele sale au fost folosite de plutași pentru transportarea lemnului, cu excepția celor câteva luni de iarnă. În august 1979, a circulat ultima plută pe Ceremușul Alb. În Evul Mediu și epoca modernă timpurie, acest râu a format granița dintre Principatul Moldovei și Regatul Poloniei. Între anii 1919-1939
Râul Ceremușul Alb () [Corola-website/Science/319189_a_320518]