130 matches
-
Cine ne-a condus înainte de decembrie ^89? - Dar cine ne-a condus și după decembrie ^89? - Și acum cine vrea să ne conducă din nou? DOAMNE FEREȘTE! I se spunea - pe furiș - "Plutașul de pe Dîmbovița", deoarece fusese, mai spre tinerețe, plutaș pe Bistrița. Un plutaș ajuns Președinte al Televiziunii Române. Dumnealui - zice-se - îi ceruse realizatorului unui reportaj dintr-o "vizită de lucru", să-i scoată pălăria din cap unui personaj sus-pus care mergea la pas lîngă "mărețul conducător". Același inteligent factor
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
înainte de decembrie ^89? - Dar cine ne-a condus și după decembrie ^89? - Și acum cine vrea să ne conducă din nou? DOAMNE FEREȘTE! I se spunea - pe furiș - "Plutașul de pe Dîmbovița", deoarece fusese, mai spre tinerețe, plutaș pe Bistrița. Un plutaș ajuns Președinte al Televiziunii Române. Dumnealui - zice-se - îi ceruse realizatorului unui reportaj dintr-o "vizită de lucru", să-i scoată pălăria din cap unui personaj sus-pus care mergea la pas lîngă "mărețul conducător". Același inteligent factor de decizie și îndrumare
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
corabia. E momentul asaltului asupra mării și, deopotrivă, vîrsta locuirii pe mare. Grecii supun apele. Romanii, la rîndu-le, se mîndresc cu flota, a cărei organizare Ion Acsan o detaliază fără a putea, însă, cînd morți, cale de-o istorie, sînt plutașii și corăbierii ei, să-i mai deconspire secretele. Cel mai mare dintre ele este întoarcerea corăbierilor teferi, și cu chef de povești. Marinărești, de bună seamă. Din ce-a răsuflat din secret, la vremea lui, s-au scris Odiseea, legenda
Trecerea Apelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8782_a_10107]
-
a plăcut ție la cei doi derbedei americani? - Mie mi-a plăcut la cei doi derbedei americani... - Spune mai repede! Ce ți-a plăcut? - Mie mi-a plăcut de Huck, fiindcă este îndrăzneț și merge cu pluta pe Mississipi ca plutașii noștri pe rîul Neagra. - Și la Tom? - Că are haine frumoase, rosti ușurat băiatul. - Sigur că da, sigur că da! Dar fuga de la școală, indisciplina lor? Pe rînd mai iau cuvîntul, acuzațiile, cei din corpul didactic, plutonierul-major Popovici, secretarul de
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
Gheorghiu a creat numeroase roluri în spectacole din repertoriul liric românesc și internațional. Principalele roluri au fost Păpușarul - N-a fost nuntă mai frumoasă de N. Kirculescu, Fierarul - Aculina de Kovner, Pavel - Culegătorii de stele de F. Comișel, Badea Cângu - Plutașul de pe Bistrița, Ana Lugojana, de F. Barbu, Lichtenberg - Lăsați-mă să cânt de G. Dendrino Colomba, de Elly Roman, Liliacul de Strauss, Vânt de libertate de Dunaevski, Agafon - Zarvă între fete de Miliutin, Căsătoria secretă de Cimarosa, Elixirul dragostei de
Gabriel Gheorghiu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84300_a_85625]
-
ci urmează unui proces tehno-bio-fiziologic complex și e de-un sadism inimaginabil, în loc să se facă uz direct de... Vroiam să spun "Kalașnikoave", însă, după ce am văzut săptămâna trecută într-un reportaj de televiziune "Bătălia de la Bistrița"... -Poate-ai vrut să spui "Plutașul de pe Bistrița", de Filaret Barbu, încerc să-l corectez... -Pe drrrrra...! Scuză-mă... Și ți-am mai spus: nu mă întrerupe când vorbesc, că-mi scapă logica... Acu, unde? Adică ce spuneam? -De Bistrița... Ah, da: după "Bătălia de la Bistrița
Experiment cu Claustrina.. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10188_a_11513]
-
însă nu se adaugă în genere claselor producătoare, ci celor consumatoare, a căror ocupație nu e munca, ci mediațiunea și specula. Ar fi fost mai firesc și mai cuminte de-a urma - în materie de comunicație - căile ce le urma plutașul român de la munte, când transporta pe bârne, puse una lângă alta, lemne și grâne la porturile Dunării; ar fi fost mai folositor și mai ieften de-a canaliza râurile noastre și de-a construi drumuri de fier numai în măsura în care cunoștințele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
GALU Stăpîne! ROMAN De mal desfă tu pluta, să șuieri peste ape Ca să-ți audă glasul din stane craiul Glanur, Să părăsim mai iute pământul stăpânit De Mihnea Sânger Vodă... Preaînalțată Doamnă, Să n-aveți nici o frică, căci Galu-i bun plutaș. Eu mă-ntorc la Suceava ca să-i urez lui Vodă Și fiului său dulce domnie-ndelungată. [MARIA] Să ne vedem cu bine, Roman Bodei. În tine Nădejdea noastră toată-i... Curând cu fiul nostru, Cu Bogdan Voievodul, plecând spre Maramureș
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
GALU Stăpîne! ROMAN De mal desfă tu pluta, să șuieri peste ape Ca să-ți audă glasul din stane craiul Glanur, Să părăsim mai iute pământul stăpânit De Mihnea Sânger Vodă... Preaînalțată Doamnă, Să n-aveți nici o frică, căci Galu-i bun plutaș. Eu mă-ntorc la Suceava ca să-i urez lui Vodă Și fiului său dulce domnie-ndelungată. [MARIA] Să ne vedem cu bine, Roman Bodei. În tine Nădejdea noastră toată-i... Curând cu fiul nostru, Cu Bogdan Voievodul, plecând spre Maramureș
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în łara Căzăcească „Carii plătesc vamă mare” vor plăti „câte un leu de bute”. Cei ce duceau lemne la „târgul Galaților” trebuia să plătească o para pentru carul cu lemne de foc și câte două parale pentru cherestea. De asemenea, plutașii care duceau lemne la Galați plăteau câte un leu pentru pluta cu lemne de foc și doi lei pentru cea cu cherestea. Erau scutiți de taxe doar cei ce duceau lemne de foc pentru casă. Nu erau scutiți de dajde
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ladă, cutie”), cu numele grecesc al „corăbiei primordiale” (Argo) din legenda argonauților și cu cuvântul românesc argea - o relicvă lingvistică al cărei polisemantism ne sugerează polisim- bolismul arcei. Argea, printre altele, înseamnă : 1. (Arhitectură navală) părțile laterale ale unei ambarcațiuni. „Plutașii, când fac plute de dulapi, lătunoi sau scânduri, pe de lături, adică la stânga și la dreapta plutei, leagă strâns câte o grindă numită argea. Aceste argele apără pluta de a nu se desface când va fi izbită de valuri, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a înapoiat pe aceste meleaguri, de data aceasta venind din Bulgaria. În iulie, toate județele dinspre Dunăre erau invadate, de aici contaminarea extinzîndu-se rapid în restul țării. În Moldova de Sus, holera a fost adusă, pare-se, de la Galați, de către plutașii de pe Bistrița și Siret, la întoarcerea lor acasă. Epidemia a încetat în noiembrie, după ce se produseseră vreo 18 000 de îmbolnăviri, cu 3 200 de decese, letalitatea fiind doar de 17%472. La vremea aceea, Constantin Georgescu era medic al
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
între oamenii de echipaj purtători de vibrioni și poate avuseseră chiar bolnavi de holeră, iar materiile fecale le aruncau... pe unde apucau, și pe cale de uscat, din Ismail, unde bântuia holera". Iarăși au putut fi incriminați ca purtători ai contagiunii plutașii de pe Bistrița, care, după ce stăteau în contact îndelungat cu lucrătorii de la Galați și Brăila, se întorceau acasă, în Moldova de Sus, cu trenul sau alte mijloace de comunicație, aducând germenii holerei. Prompta intervenție a organelor sanitare, pe măsură ce îmbolnăvirile erau descoperite
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și lopată și cârmă și undiță. Omul era scund, istovit și gol; pielea lui era stacojie sau aproape vânătă. Își aruncă vâsla pe stânci și se uită la păstori. Păstorii se uitară la el. Multă vreme tăcură și păstorii și plutașul... Apoi îl întrebară cine e. - Mahukutah! rosti omul care părea să fie străin... Vorbea greu, neștiind destule vorbe atlante. Le istorisi păstorilor cum de se prăbușise de pe o corabie sfărâmată de furtună și că întîi plutise o zi și o
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu castelul Peleș, cu mănăstirea spătarului Cantacuzino, cu drumurile prin pădure. În jurul ei au prins a crește, spre Miază-Noapte, Poiana Țapului, Buștenii, Azuga, Predealul, iar spre Miază-Zi Comarnicul și Breaza. (...) Al doilea drum căutat, de pe vremuri, era valea Bistriței, cu plutașii ei. Locurile de popas erau salbele de mănăstiri, Neamțul și Secu, Agapia și Văratecul. (...) Al treilea drum al României vechi era acela al Dunării și al Mării, contopite, cu toate deosebirile și depărtările dintre ele, într’unul singur. Delta a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de largă, ca și cea de la Vatra Dornei, dar cu mult mai semeață. Satul Crucea, răsfirat sus pe creasta muntelui, îți aduce aminte de priveliștile elvețiene ori tiroleze. Și-apoi, cale de o zi purtat pe undele verzui ale Bistriței, plutașul vede lunecându-i pe dinaintea ochilor priveliștile cele mai neașteptate, atât la răsărit, spre culmea Stânișoarei, cât și spre apus, pe sub piscurile Pietrosului și ale Ceahlăului.” (Simion Mehedinți ) Cerințe: 1. Subliniați expresiile frumoase. 2. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor scrise cursiv
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
prestigiul lui țin de ansamblu. Toți munții moldovenești din preajma Bistriței sunt la o mică înălțime, căptușiți de păduri de brad, cu linii moi care scriu poetic zarea sinilie. Ceahlăul singur se înalță brutal la cer, stâncă enormă, goală și cenușie. Plutașii, păstorii zic simplu: muntele numai Ceahlăului. Pustietatea și singurătatea lui n-au pereche decât dincolo, în înfățișarea aspră a Călimanilor. Și-n Ceahlău, și-n Călimani poporul și-a pus legendele din preistorie. Misterul lor stăruiește încă. În pâcla lor
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
unde turnam apa peste plăci. După aceea mergeam înapoi la apă, unde treceau plutind p’ieh, - plute din bambus. Coborau în josul fluviului ca un gigantic colier desfăcut. Eu și prietenii mei săream pe plute ca să ne plimbăm. Cântând, ne alăturam plutașilor. Melodia mea preferată era Wuhu e un loc minunat. La asfințit, mama ne chema acasă. Cina era servită la masa din grădină, sub un spalier acoperit cu glicine purpurii. Mama a fost crescută în tradiția chineză, deși avea sânge manciurian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pe zi „pentru hrana lor”, deși ursarii erau scutiți de „salahorie și beilicuri”. Aceleași îndatoriri au fost aruncate și pe seama ,,lăcuitorilor târgurilor”.Tot materialul necesar pentru construcțiile de poduri și drumuri - mai ales lemnos - a fost transportat pe apă, de către plutași, și pe uscat de către birnici. Lucrările de construcții de drumuri și poduri, ori de îmbunătățire a comunicațiilor, s-au lovit însă de mari piedici. Boierimea continua să rămână refractară la apelurile pe care le făcea Paul Kiselev și refuza orice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pre-regulamentară, să fie îndreptat către bazinul Mării Mediterane și în special la Constantinopol. Desele intervenții ale negustorilor turci și chiar ale Vizirului au avut ca urmare acordarea, în această epocă, de către domnitorul Moldovei, a numeroase înlesniri negustorilor turci, de la recrutarea plutașilor, la paza transporturilor, vamă etc. Încheierea tratatului austro-rus cu privire la navigația pe Dunăre, în 1840, a îndreptat din nou atenția austriecilor asupra folosirii râurilor noastre pentru comerțul de tranzit către gurile Dunării, comerț în care erau interesați mai ales proprietarii de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Pe râurile de munte se mergea cu câte o singură plută condusă de către doi oameni. Pe Siret însă, se formau convoaie de câte „patru și mai multe plute la un loc și care se cîrmuiesc numai de câte un om”. Plutașii se recrutau dintre locuitorii regiunii de munte: „iar acei mai săraci ce nu au vite se năimesc plutași și tăietori de cherestele cu toporul”, se spune într-un document din 1843. Ei se angajau prin liberă învoială, cu care prilej
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se formau convoaie de câte „patru și mai multe plute la un loc și care se cîrmuiesc numai de câte un om”. Plutașii se recrutau dintre locuitorii regiunii de munte: „iar acei mai săraci ce nu au vite se năimesc plutași și tăietori de cherestele cu toporul”, se spune într-un document din 1843. Ei se angajau prin liberă învoială, cu care prilej se întocmeau zapise. Din nefericire nu știm anume în ce condiții lucrau ei, cu ce preț se angajau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrau ei, cu ce preț se angajau. Un lucru este însă sigur: erau foarte căutați. Transporturile de lemne sporiseră în așa măsură, încât erau angajați și oameni fără nici un fel de cunoștințe în conducerea plutelor, dat fiind că numărul specialiștilor plutași se dovedea insuficient. Din această cauză aveau loc numeroase accidente. Așa se explică rostul circulării Departamentului din lăuntru, din iulie 1835, prin care se cerea negustorilor să angajeze oameni „îndestui” și cu „deplină știință” la plutărit. În afara transportului lemnelor, s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vasele, deoarece râul „este supus la dese creșteri de apă, care acoperă malurile în depărtare foarte mare și-și schimbă adeseori chiar și cursul albiei sale”. O mare piedică în calea navigației o constituiau podurile joase, pe tărașe și șeici. Plutașii, atunci când treceau cu plutele, erau nevoiți să se culce pe plută sau să sară podul pentru a cădea pe plută de cealaltă parte a podului. Cam în aceeași vreme, N. Șuțu a prezentat și el un proiect relativ la măsurile pregătitoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a petrecut, de pildă, în vara anului 1876, când, pentru a ajunge din Piatra Neamț la Bacău, „vestita companie dramatică condusă de Fanny Tardini (...) a îmbarcat pe plute tot echipamentul - costume, decoruri și recuzita”. Un important punct de plecare al plutașilor era la Vatra Dornei, iar de aici traseul urma ruta Broșteni-Piatra Neamț-BacăuGalați. Plutele erau conduse de un cârmaci sau doi - în funcție de lungimea și greutatea plutei - și, respectiv, de un dălcăuș (cârmaciul din spate). De la Piatra Neamț plutăria se făcea colectiv și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]