3,174 matches
-
voluntarilor a fost complet, colonelul a ordonat: „Comandantul grupei de voluntari va fi plutornierul Costache Vultur, iar sergentul Petrache Boldur va prelua comanda plutonului unu!”... Am uitat să spun că la sfârșitul instrucției Petrache a fost făcut sergent, iar eu plutonier. Toată ziua aceea am stat ca popândăii... Dinspre Poiana se auzeau - din când în când - rafale de arme automate. Pentru noi cei trecuți prin celălalt război asta însemna liniște. Pentru novici era o groază... Îi vedeam cum tresăreau ca mușcați
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
miezul nopții a găsit cele două formații - a mea și a caporalului Tânjală - la locul ordonat. Adică în cimitir. După ce am rânduit ostașii cum trebuia, lam văzut pe caporal că se apropie de mine. Era bun de glume mehenghiul. „Domn’ plutonier, să vă spun una. Poate trece noaptea mai repede”. „Spune, măi Tânjală!” Și-a dres caprariul glasul și... „Satul meu se cheamă Buhai. Așa îi zice și pace. Într-o zi, pe o căldură mare, la fântâna din marginea satului
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nevoia!”... Am râs pe înfundate, comentând spusa babei. În cele din urmă, l-am luat peste picior pe caprari: „Măi Tânjală! Moartea-i cât capra pe tine și tu o ții hojma într-o șagă.” „Păi ce să fac, domn’ plutonier, dacă moartea-i colea în față? Măcar să-i râd în nas. Ce, să-i arăt că mi-i frică de ea?”... Așa era caporalul Tânjală... În scurt timp, ni s-a alăturat unul din ofițerii care ne-au așteptat în
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
vom rămâne aici, să ținem sub observație tot ce este la liziera pădurii. Atenție sporită pe Poiana, unde este o infiltrație inamică. Până mâine în zori, ai noștri vor face mișcările de trupe pentru atac. Noi vom fi aripa stângă. Plutonier Vultur! Orice observi îmi raportezi fără întârziere!” Toată ziua am stat cu binoclul la ochi, cercetând satul metru cu metru. Inamicul, infiltrat în primele case de sub pădure, sigur aștepta întăriri... Mi se părea că rușii organizau un punct de comandă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
împins să-i mărturisesc: „Domnule maior! Obiectivul pe care trebuie să-l atac cu ostașii mei este... Nu știu cum să vă raportez... Este chiar casa mea!” La auzul acestor cuvinte, maiorul a făcut ochii mari și un pas înapoi... „Ce vorbești, plutonier? Vino-ți în fire! Ce casă visezi?” Atunci mi-am dat seama că maiorul credea că eu bat câmpii... Am văzut asemenea situații în celălalt război... „Domnule maior! Aista-i satul meu. Priviți colea - i-am arătat eu mormântul de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
luptat îndârjit pentru fiecare palmă de pământ și acum trebuie să-l așteptăm pe dușman cu arma la picior? Armistițiu nu înseamnă înfrățirea cu dușmanul! Ce ne așteaptă, Dumnezeule!?” Deodată, un caporal a început să strige ca un apucat: „Domn’ plutonier! Domn’ plutonier! Vin rușii!” „Ce spui mă?” am întrebat eu, nevenindu-mi a crede. „Uitați-vă în lungul șoselei! Se apropie o coloană de ruși!” Am privit în direcția arătată de caporal. O coloană nesfârșită de ruși tălăzuia înspre noi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pentru fiecare palmă de pământ și acum trebuie să-l așteptăm pe dușman cu arma la picior? Armistițiu nu înseamnă înfrățirea cu dușmanul! Ce ne așteaptă, Dumnezeule!?” Deodată, un caporal a început să strige ca un apucat: „Domn’ plutonier! Domn’ plutonier! Vin rușii!” „Ce spui mă?” am întrebat eu, nevenindu-mi a crede. „Uitați-vă în lungul șoselei! Se apropie o coloană de ruși!” Am privit în direcția arătată de caporal. O coloană nesfârșită de ruși tălăzuia înspre noi. Am rămas
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
era hârtie din sulul de prosoape de unică folosință. Rupse două bucăți din ea și-și făcu din ele două șomoioage pe care și le vârî în nările largi. Nea Vasile făcuse armata la spitalul militar, unde avea un unchi plutonier de intendență și, oricât de ciudat ar părea, a ocupat la un moment dat delicata funcție de soră. Soră medicală, firește. Și uite că anumite chestiuni deprinse acolo încă se mai regăseau în memoria lui. După ce isprăvi cu aceste urgențe de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
din batalionul de infanterie și intendență a școlii lucru ce impunea o ordine desăvârșită. Cu toate acestea am reușit să mă mențin cu cele mai bune rezultate la învățătură astfel că din anul II am fost promovat în funcție de elev sergent, plutonier de batalion la Batalionul de infanterie. Eram doar patru plutonieri de batalion în toată școala în care erau întrunite mai multe arme. Aveam în subordonare optsprezece plutoane: chimiști, intendenți, infanteriști și maiștri bucătari. Întregul program, în afara orelor de cursuri până la
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
impunea o ordine desăvârșită. Cu toate acestea am reușit să mă mențin cu cele mai bune rezultate la învățătură astfel că din anul II am fost promovat în funcție de elev sergent, plutonier de batalion la Batalionul de infanterie. Eram doar patru plutonieri de batalion în toată școala în care erau întrunite mai multe arme. Aveam în subordonare optsprezece plutoane: chimiști, intendenți, infanteriști și maiștri bucătari. Întregul program, în afara orelor de cursuri până la prânz, era condus de plutonierii de companie și batalioane precum și
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
de infanterie. Eram doar patru plutonieri de batalion în toată școala în care erau întrunite mai multe arme. Aveam în subordonare optsprezece plutoane: chimiști, intendenți, infanteriști și maiștri bucătari. Întregul program, în afara orelor de cursuri până la prânz, era condus de plutonierii de companie și batalioane precum și activitățile din zilele de sărbători. Numai efectuarea prezenței în fiecare sală (clasă) în timpul orelor de studiu îmi lua destul timp din timpul de pregătire. Cu toate acestea am avut tăria de caracter să-mi îndeplinesc
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
programe și afișe, iese în grabă și fuge spre stație, să prindă tramvaiul, care-l va lăsa în fața autogării. *** Și ce-ai să faci, Mircea Emil? întreabă comandantul. M-apuc de muncă, toarș comandant. Ce fel de muncă? Cinstită, toarș plutonier! întoarce prompt privirea spre dreapta Mircea Emil, un bărbat la vreo patruzeci de ani, cam slăbuț, aproape firav. Altfel... clătină plutonierul din cap iar ne vedem. Se poate, toarș, plutonier, se poate?! Ar însemna că am făcut degeaba un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ai să faci, Mircea Emil? întreabă comandantul. M-apuc de muncă, toarș comandant. Ce fel de muncă? Cinstită, toarș plutonier! întoarce prompt privirea spre dreapta Mircea Emil, un bărbat la vreo patruzeci de ani, cam slăbuț, aproape firav. Altfel... clătină plutonierul din cap iar ne vedem. Se poate, toarș, plutonier, se poate?! Ar însemna că am făcut degeaba un an de studii. Ai grijă, Mircea Emil, ai grijă! îl amenință cu degetul comandantul. În viață, mai ales la anii tăi, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de muncă, toarș comandant. Ce fel de muncă? Cinstită, toarș plutonier! întoarce prompt privirea spre dreapta Mircea Emil, un bărbat la vreo patruzeci de ani, cam slăbuț, aproape firav. Altfel... clătină plutonierul din cap iar ne vedem. Se poate, toarș, plutonier, se poate?! Ar însemna că am făcut degeaba un an de studii. Ai grijă, Mircea Emil, ai grijă! îl amenință cu degetul comandantul. În viață, mai ales la anii tăi, trebuie să muncești cinstit, nu să te ții de găinării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
grijă, Mircea Emil, ai grijă! îl amenință cu degetul comandantul. În viață, mai ales la anii tăi, trebuie să muncești cinstit, nu să te ții de găinării. Altfel... Ești liber! Să trăiți! Mircea Emil se înclină în fața comandantului, apoi în fața plutonierului și se întoarce să iasă, făcînd cu ochiul cîinelui care stă cu botul pe labe lîngă ușă. Cîinele ridică buza se sus puțin, atît cît să i se vadă dinții. Ce ți-aș mai întinde pielea pe veșca unei site
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o dobă pentru Anul Nou, ca-n copilărie gîndește Mircea Emil trecînd pe lîngă cîine. Dacă nu era cîinele, nu mai aflau ei cine a mîncat fazanii sfinției sale... Hingher am să mă fac!" Încotro e autogara? întreabă Mircea Emil pe plutonierul de la poartă. Cu mașina 3, de colo, pînă la capăt. Profesorul Marcu întinde femeii rețeta și biletul de ieșire: Auraș, să respecți întocmai ce ți-am scris aici, măcar tu, care ești cadru medical: "viață normală", că-s sătul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să beți împreună și dacă ați rămas mai treaz, nu-l lăsați aici să facă vreo prostie. Și nici nu-l abandonați afară, în zăpadă! spune apăsat, apropiindu-se. Just! face un gest de salut Muraru. Aveți dreptate, tovarășe ofițer. Plutonier corectează milițianul. Ofițer! precizează Muraru am o gură de aur! Dornic s-o isprăvească mai repede, gîndind că mai poate prinde vreo cursă întîrziată, care să-l ducă la uzină, Mihai îl ia de braț pe Muraru și ies împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
obloanele de la bagaje. În urma lui, coboară Ovidiu și Pavel, care au stat pe culoar, apoi se întorc și-și ajută soțiile: Sultana, numai în capot, cu haina bărbatului între umeri, iar Mihaela, în ținută de bucătăreasă. Șefule, strigă Ovidiu spre plutonierul de miliție care se plimbă pe peron unde-i Miliția, că vrem să spunem ce-am pățit. Ce anume? întreabă plutonierul, apropiindu-se de cei patru, ducîndu-și instinctiv mîna la căciulă. S-a prăbușit restaurantul de la Sălcii, uite cum am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Sultana, numai în capot, cu haina bărbatului între umeri, iar Mihaela, în ținută de bucătăreasă. Șefule, strigă Ovidiu spre plutonierul de miliție care se plimbă pe peron unde-i Miliția, că vrem să spunem ce-am pățit. Ce anume? întreabă plutonierul, apropiindu-se de cei patru, ducîndu-și instinctiv mîna la căciulă. S-a prăbușit restaurantul de la Sălcii, uite cum am scăpat spune Mihaela. În spatele autogării e mașina noastră ; nu puteți merge pe jos așa dezbrăcați. Ceva morți, incidente? întreabă plutonierul. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
întreabă plutonierul, apropiindu-se de cei patru, ducîndu-și instinctiv mîna la căciulă. S-a prăbușit restaurantul de la Sălcii, uite cum am scăpat spune Mihaela. În spatele autogării e mașina noastră ; nu puteți merge pe jos așa dezbrăcați. Ceva morți, incidente? întreabă plutonierul. Nu, nimic răspunde Ovidiu, luînd-o înainte. Sultana mai rămîne o clipă, cît să se depărteze cei trei și-i face plutonierului un semn discret spre cursă: Unul pirpiriu, cu pălăriuță, vine din închisoare, s-a dus în satul vecin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
scăpat spune Mihaela. În spatele autogării e mașina noastră ; nu puteți merge pe jos așa dezbrăcați. Ceva morți, incidente? întreabă plutonierul. Nu, nimic răspunde Ovidiu, luînd-o înainte. Sultana mai rămîne o clipă, cît să se depărteze cei trei și-i face plutonierului un semn discret spre cursă: Unul pirpiriu, cu pălăriuță, vine din închisoare, s-a dus în satul vecin și a furat... Calm, milițianul mai face un pus către cursă și rămîne cu mîinile la spate, lovind cu pulpa piciorului bastonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de pe chipul său, parcă să facă loc zîmbetului, Radu ar vrea să spună ceva, dar soția îl mai sărută o dată lung și umed, apoi îl ia de braț, conducîndu-l spre casă. Ce mai aștepți? întreabă un ofițer tînăr, venind spre plutonier. Unul pirpiriu, cu pălăriuță. S-a dus, de la Sălcii, în satul vecin, să fure. M-a informat o tovarășă din cele două trimise la mașină răspunse plutonierul prompt, dar încet, cu ochii mereu la cei care coboară din cursă. Știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
braț, conducîndu-l spre casă. Ce mai aștepți? întreabă un ofițer tînăr, venind spre plutonier. Unul pirpiriu, cu pălăriuță. S-a dus, de la Sălcii, în satul vecin, să fure. M-a informat o tovarășă din cele două trimise la mașină răspunse plutonierul prompt, dar încet, cu ochii mereu la cei care coboară din cursă. Știi unde-i Sălcii? întreabă ofițerul. Da, să trăiți! Știi la cîți kilometri e cel mai apropiat sat? Nu, să trăiți! Opt kilometri. Numai un hoț tîmpit, bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
spunea ceva de cinci mii, de-o curvă... Mi-a scăpat și mie una, cred c-o să mi se învinețească ochiul stîng... Ia du-i la inspectorat, vezi ce-i cu ei, că de-atîta viscol, au luat-o razna cu toții... Plutonierul salută și pleacă, lăsîndu-l pe ofițer să se plimbe agale pe peron. Bătrîna cu ochelari, strînsă lîngă brațul soțului, tremurînd, pleacă spre centru. Maria Bujoreanu scoate de la bagaje coșul de nuiele, așterne broboada și pune cățelușa în culcușul format, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nimerit, am nimerit din prima, i-am făcut parbrizul pulbere, am umplut capota de cioburi mici și albăstrii (ca solzii de plătică), iar Fane m-a alergat, m-a prins și mi-a sucit mâinile la spate până au venit plutonierul și nevastă-sa (asistenta care îmi făcuse o dată moldamin, când eram răcit), țipau roșii ca racii fierți, el în pijama, ea în capot, au venit pe urmă toți și Fane le-a zis că țin cu Dinamo. Mai târziu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]