793 matches
-
al toamnei. Numai că, venind dintrun loc în care sărăcia l-a învățat să respecte și să folosească toate darurile naturii, Pierde-Țară e întotdeauna surprins și întristat de asemenea risipă. De aceea se bucură că cineva profită, totuși, de aceste poame care putrezesc în iarbă după ce au luminat o vreme covorul galben-castaniu al frunzelor moarte. „Profitorii” sunt animalele pădurii, căprioarele, elanii, vizitatori obișnuiți ai satelor și suburbiilor, oaspeți fără complexe ai grădinilor neîngrădite, oaspeți care găsesc un desert delicios în aceste
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4386_a_5711]
-
doi pruni rengloți, cu trei peri de vară și doi peri de toamnă, cu vișini și cu o tufă de alun, grădina în care Ticu cosea iarba, din două în două săptămîni, iar eu eram obligată să culeg zilnic toate poamele căzute, să nu cumva să putrezească în iarbă, și le dădeam la porci, ori, dacă erau coapte, le goleam în butea largă în care Ticu aduna fructe pentru jinars, grădina aceea curată ca o livadă de mănăstire, și care era
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
să-i arate binele ce au făcut și apoi îl duc să se ierte cu oasele lui și să-l treacă prin „20 și 6 ”vame scale drăcești [și] c[elela]l[te]. Ajungând la rai unde sunt pomi cu poame în divuri în chipuri și coc în toată luna de 12 ori într-o lună... de aci-i dă un pom și un pat în preajma raiului până la giudeț [și] c[elela]l[te]. Urmează descrierea îngerilor armași care iau sufletele
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
urmă, Cruciadele lor, Tropotul ce se îndepărtează Clipă de clipă, Vederi prin sîngele meu, Punte mătăsoasă - Așteptarea, Roiuri de spaime Deasupra. *** Corabie din lemn de corn: (Obiect rar, Necunoscut pentru alții) Navigator prin făptura Celei iubite Ducînd cu sine Șiragul poamelor în dar, Calde în atîta amiază. Ceva atins: Tîmple, Ori degete, Ori un genunchi, Ori pînda mișcată De începutul toamnei. *** În așteptarea unui semn... Ghitara așezată pe genunchi, Nisip răscolit de umbra ei, Mîna care se strînge Pe un nod
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
De-aș știi și eu ce-o hi hrumos în lume! Hrunzele copacilor, hreamătul vântului nu-ș decât povești.” Grigore asculta chicotind la vorbelele stâlcite ale fetișcanei. Ea se tolăni visătoare și mușca cu pofta aceea cu care mușcă fete din poamele dulci și zemoase. Ofta uitându-se la lună, neplină încă. A doua noapte Grigore o salută respectuos pe străină, iar ea se prefăcu sfioasă și fugi, dar într-a treia seară, când luna se arăta dodoloață fata stătu de vorbă
Şerpoaica. In: Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
pe tejghea, acuma nu e În dup-amiaza asta amîruie În care sînt din ce în ce mai fraier. Căci s-au coclit, de-atîta ceață-n suflet, Prieteniile, la cataramă, Boii mi-s duși de-acasă, fără muget, Nu-mi pupă gura, bună, nici o poamă. Și-mi scîrțîie portița a uitare În gardul putrezit, cu leațuri lipsă, Și cînd mă plimb printre scaieții-n floare Mă ia din spate cu apocalipsă...
Bat fluturii monetă calpă-n aer by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10011_a_11336]
-
și gata să irumpă în alt loc, același fără timp, eram golul stors din nimic spre a fi cuvîntul picătura de Yod și Teth și poate că de aceea încă m-a găsit totuși cineva în scînteia inițială, umpleam cu poame verzi mormîntul gol și nu eram acolo pentru nimeni, cînd peste toate așterneam un vis ca o pernă psihică dar cum să denumesc ceea ce n-am aflat în timpuriul trup de frupt și nu pot înțelege nici astăzi, cînd sînt
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
neobosită, Vreau să țip și să mă-nvârt, Amețită în cădere Vreau pământul să-l sărut. Și jupită prin genunchi Să nu-mi pese de durere, Sub rostogoliri să mângâi Dealul visurilor mele. Să ajung și prin livadă Să fur poame verzi și acre, Și în sân să mi le-ndes, Dacă aș putea, pe toate. Vreau să fug să nu fiu prinsă Și așa în goana mare, Să culeg cu pași desculț Spinii toți ce-mi stau în cale. Să
GUST DE COPILARIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385266_a_386595]
-
plâng amintirile? Unde-mi este tinerețea, Puterea și frumusețea? Unde-mi sunt cărările Pe care-mi zburau tălpile? Unde-mi sunt copilăria, Cântecul și poezia, Păduri ce cutreieram, Dealurile ce-alergam, Visele de fetișcană, Iarba verde din poiană, Cireșe și poame verzi Ce furam de prin livezi, Seri târzii și nopți de vară, Halca veselă de-afără? Unde oare-o fi plecat Tot ce-am avut altădat'? Spune-mi, lac de sub apus! Spune-mi unde mi s-au dus? Anii de ce mi
FRUMUSEȚI APUSE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385277_a_386606]
-
pământ, ei și urmașii lor ispășind până-n zilele noastre păcatele imposibil de spălat. Și în zilele de azi se mai fac cercetări; ce i-o fi lipsind, doar avea de toate - nimic gătit la focul soarelui ce-i drept, iar poamele și fructele le aduceau vitaminele necesare. Nu tu griji, nu tu sarcini, nu tu lupte, nu tu politică și nici ale armoniei vieți cerințe, alături și împreună cu viețuitoarele existente. Apoi, nu tu ziare, radio sau televiziune cu știrile groaznice spre
ADAM ŞI EVA LUI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349181_a_350510]
-
parte din viață și ce era mai deosebit de viitoarele „binefaceri ale lumii viitoare", nici unul dintre ei nu avea o soacră! Nu tu lipsuri, nevoi sau dorințe, o înțelegere deplină - totul pentru prima dată în lume. Se plimbau împreună, mâncau din poamele și fructele care le erau la discreție, nu trebuiau să facă nimic și erau aproape ca și azi mereu, obosiți! Fiecare zi se depăna după același ritual, spre a reîncepe a doua zi într-o înțelegere divină pe următoarea. Nimeni
ADAM ŞI EVA LUI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349181_a_350510]
-
crede în prieten? 15. E fructu arbor cognoscitur (Arborele se cunoaște după fructe) Lăsate-s toate cu un rost anume În lanțul trofic guvernat de... foame, Or, ca și pomul, omul e pe lume Lăsat să facă umbră, dar și poame... 16. Nemo propheta in patria sua (Nimeni nu-i profet în țara sa) Nu-i om să nu prevadă... cu părerea, Mulți mint că sunt proroci, că anticipă... Falșii profeți nu au măcar puterea Să-și afle soarta lor peste
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI...! CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA UMANITĂŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349220_a_350549]
-
berzele își întind ciocurile până la soare pigulindu-l, un bob, încă un bob, până când înserarea îmi aduce în casă somnul. Între atâtea răsărituri, unele cu fulgi de nea altele cu pomi în floare, între cele cu cregile îndoindu-se sub poame și cele cu crengi desfrunzite, viața mea curge lin ca și un râu în propria-i albie care râde fericit când îi gâdilă tălpile peștii . Între atâtea răsărituri eu mă bucur de tot și toate , mă amestec printre ceilalți și
POEM CU CIOCÂRLII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360256_a_361585]
-
8/21 Nov., 21 Nov. (4 Dec.), 6/19 Dec., 25, 26, 27 Dec. (Crăciun). “), „Regentul anului“ („Jupiter. Stăpânește oamenii înțelepți. E 1474 de ori mai mare decât pământul. Se învârtește în jurul soarelui la 12 ani odată. Anul umed, roditor, poame multe. Primăvara friguroasă. Vara la început răcoroasă, apoi umedă la sfârșit caldă și uscată. Toamna mestecată cu ploaie, iarna friguroasă cu zăpadă multă. “) și „Anotimpuri“ - „Primăvara va începe la 8/21 Martie. Vara la 9/22 Iunie. Toamna la 10
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
a declanșat în Banat, iar autoritățile, luate prin surprindere, emit circulare peste circulare. „Boala aceasta mai cu seamă se lipește de aceia oameni care în casă și în îmbrăcăminte nu păzesc curățenia, care slab se hrănesc și neavând pâine lângă poame, care prin beție sau prin alte îmbuibări slăbesc puterile sale cele trupești... vă sfătuim ca casăle voastre curate să țineți prin deschiderea ușilor și fereștilor aer proaspăt înlăuntru să sloboziți. Crăstăveți și cucuruzi crud să nu mâncați ci totdeauna cu
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
Deși se-abat vântoase, afară încă-i boare, Încă mai dorm șopârle întinse pe pietroaie. Frunzișul cald și moale, ca pletele iubitei, Se-agită și vibrează la orice adiere; Sub cerul de alamă - în nuanțele piritei - Își scutură parfumul de poame și de miere. Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă, plângând că se usucă, Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi - Și chiar cum crapă-n ramuri, furiș, coaja pe nucă. Citește mai mult TABLOU DE
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Deși se-abat vântoase, afară încă-i boare, Încă mai dorm șopârle întinse pe pietroaie. Frunzișul cald și moale, ca pletele iubitei,Se-agită și vibrează la orice adiere;Sub cerul de alamă - în nuanțele piritei -Își scutură parfumul de poame și de miere.Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă, plângând că se usucă,Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi -Și chiar cum crapă-n ramuri, furiș, coaja pe nucă.... Abonare la articolele scrise de
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
nălțau la stele Și de biserica din sat, de învierea domnului. Mi-i dor de verile-nsorite, De râul în care mă scăldam Când de-ale soarelui raze aurite, În apa limpede, mă ascundeam. Mi-i dor de toamnele-arămii, De poamele, ce cu miresme mă-mbătau, De cântul fetelor, de forfota din vii Și de albinele, când sacii își umpleau. Mi-i dor de apa rece din fântână, De joaca cu copiii în serile târzii, De mama, care m-aducea de
MI-I DOR de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385118_a_386447]
-
Deși se-abat vântoase, afară încă-i boare, Încă mai dorm șopârle întinse pe pietroaie. Frunzișul cald și moale, ca pletele iubitei, Se-agită și vibrează la orice adiere; Sub cerul de alamă - în nuanțele piritei - Își scutură parfumul de poame și de miere. Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă, plângând că se usucă, Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi - Și chiar cum crapă-n ramuri, furiș, coaja pe nucă. Se-ntoarce-n tină frunza
TABLOU DE SEPTEMBRIE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384357_a_385686]
-
prin frig le-ai dat de știre Că le-ai răpit prezentul și trecutul. Ai prins pe vii sărutul cu rugină Doar după rod adăpostit în crame, Plimbând prin rânduri trena-ți de regină! Ai dat sărut cu brumă peste poame Și-n ceață scut ai pus pentru lumină, Să ne-amintim cum fost-au alte toamne! Chemarea toamnei Ai schimbat culoarea cerului de seară Chiar din prima clipă în care-ai apărut Și-ai sosit în pripă în ceas neprevăzut
ACEASTA-I TOAMNA! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384404_a_385733]
-
casă! Privind natura toamnei, îmi încălzesc gânduri, tristețea nostalgiei s-o aștern pe rânduri. Speranță de viață să ducă-n primăvară. Toamna să-și rescrie povestea exemplară. TOAMNA PE DEAL Toamna pe deal întinde generoasă, brațe pline cu belșug de poamă deasă. În coș așez cu grijă, mere și gutui. Cu aroma lor „să rup gura târgului"! Din dealuri, stejarii cu frunze ruginii privesc de sub poale, culegători de vii. Nucii falnici, bătuți de vânt vijelios, plâng de grija roadelor căzute pe
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
câteva versuri reprezentative: ”Copacii se răsfrâng în zare, / Ducând povara vântului în spate /Și fiecare pată de culoare /Pălește-n adierea frunzelor udate.” (E toamnă), precum și aici: ”Cum să cred că nu e toamnă,/ Când în pomi nu mai e poamă, /Iară florile-ofilite / Plâg, de frunze părăsite?” (Cum să cred că nu e toamnă?”). Trecând prin timp, descoperim un ”Ajun de zăpadă” în care se arată că ”E iarnă și natura plânge. Când plâng și țurțurii pe ram, / Prin lacrimile lor
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
CANȚONETE CU STICLETE 2 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2078 din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Martor nemărturisit banalul timp delicat irosit n-a istovit din ruga mea ce se înfruptă din frisoane am strecurat pelerinaje poame de treci hotarul neînfrânt am să ți-l cânt dar să te oprești cărări- poteci de treci la Mănăstirea din Castel odihna mea un ruginit rastel Referință Bibliografică: CANȚONETE CU STICLETE 2 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CANŢONETE CU STICLETE 2 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383861_a_385190]
-
din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului PARFUM DE GUTUIE autor, Bertoni D Albert Blajină toamnă, iarăși ai sosit Iar soarele pe roade te mângâie Atât de mult am stat și-am urmărit Să simt aroma dulce, de gutuie Când poamele-ți de mult vor fi culese Și transformate în compot și gem Voi aștepta cu calm, și pe alese Am să adun gutuile din pom Mușca-voi din gutuie, să o doară ! N-am să mă tem de tenta amăruie
PARFUM DE GUTUIE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383857_a_385186]
-
nițel / Ca să aduc un cofăiel De vin, să bem mai înainte / De a mânca aste plăcinte!” Ele-au băut și au mâncat / Și le-a venit chef de cântat, Precum îi vine rusului / Cari stă-n gura gârliciului: „Soacră, soacră, poamă acră, / De te-ai coace cât te-ai coace, Dulce tot nu te-i mai face; De te-ai coace toată toamna, Ești mai acră decât coarna; De te-ai coace-un an ș-o vară, Tot ești acră și
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]