262 matches
-
se topește ca cum ar fi arsă de foc; apoi, tîrziu tare, răsare iarăși iarbă în acel loc - de-o frumusețe rară, dar nemîncînd-o nici un dobitoc. Ielele beau noaptea apă de prin fîntîni, și oricine va bea după dînsele îl pocesc*. De aceea, cînd cineva bea apă dimineața din vreo fîntînă, lasă în ea vreun semn de la sine, pentru ca poceala să cadă pe acel semn. Pe sub unii copaci crește un fel de iarbă mare; acolo au jucat ielele, și cel ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
opta după Rusalii, căci atunci ielele (frumușelele) ar strica pe om. Cine a văzut ielele făcînd hore noaptea prin poieni și cîntînd, dacă o va spune, amuțește. Dacă te strigă cineva noaptea să ieși afară, să nu ieși, că te pocesc ielele. Ielele își au casa în munți. (Gh.F.C.) Zînelor li se mai spune și iele, sfinte, șoimane, șoimărițe, dînsele sau ale sfinte. Sînt trei sau nouă: dansează și cîntă pe arie, îmbrăcate în alb. Se scaldă în izvoare și bîntuie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și iele, sfinte, șoimane, șoimărițe, dînsele sau ale sfinte. Sînt trei sau nouă: dansează și cîntă pe arie, îmbrăcate în alb. Se scaldă în izvoare și bîntuie prin pă duri. Ciobanii se drăgostesc cu ele, dar dacă le mînie îi pocesc. (Gh.F.C.) De rusalii sau de iele te aperi cu usturoi și pelin. (Gh.F.C.) Inel E bine să ții inel, în dește, că, cînd blăstămi, se lipește de el. Dacă pierde unul din însurăței inelul de cununie sau dacă se frînge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vara pureci. Muma-Pădurii Un copil, după ce s-a botezat, în ziua aceea se pun lîngă el unde doarme un fier, o mătură și se presară tărîțe și spuză din foc, ca să nu vie Muma-Pădurii să-l omoare sau să-l pocească. Un copil nu se scoate din casă patruzeci de zile de la nașterea lui, ca să nu se lipească de el Muma-Pădurii. Nu e bine să lași scutecele spălate ale copiilor mici afară după asfințitul soarelui, căci se îmbolnăvesc, dă peste ei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ziua de Rusalii se pune pelin la ușă, la icoane, la fereastră și în toate părțile, ca să fie cei din casă păziți de rusalii. Sara, înspre Rusalii, nu se lasă nici un lucru din casă afară, că pe urmă îl pocesc rusaliile. Cînd copilul e luat din rusalii, joacă călușarii de nouă ori cu el în brațe și îi trece. Omul care e bun vede cînd ies rusaliile, cum zboară și cum chiuiesc pe sus. în Stratul Rusaliilor [24 de zile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Scutec Scutecele copiilor se pun la uscat pe o roată de car sau de trăsură, pentru ca copilul să fie ager și isteț. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Dacă pelincele copilului rămîn noaptea afară, vin spiritele necurate și le pocesc. Secetă Cînd e secetă, ca să plouă, să omori broaște ori să azvîrli lingura tigăii în fîntînă fără să te vadă cineva. Dacă este secetă mare, este bine a slobozi icoana Maicii Domnului în apa din fîntînă, unde să rămîie pînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
După aceea, se aruncă una din acele mămăliguțe la găini, iar cealaltă se pune în leagănul copilului. Femeile care se duc la munci și dorm pe cîmp fac mai întîi cruce locului unde dorm, ca să nu vie șoimărițele să le pocească, și cînd se scol lasă în loc un semn, că de va fi ceva, să se lipească de acel semn, iar nu de ele. Somnișorul e inelul din ouă de omizi din jurul crengilor. Cu el alungi somnul în timpul zilei. (Gh.F.C.) Sorb
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că vîrtejurile de aer se ridică de duhurile cele necurate; apucîndu-l un astfel de vîrtej pe vreun om, apoi trebuie să-l calicească. Pe cine l-a apucat vîrtejul, pînă la anul moare. Peste cine va trece vîrtej, îl pocește. Cînd vezi vîrtej, să fugi de el, că de dă peste tine nebunești. Cînd vezi vîrtej, să nu scuipi, că Maica Domnului s-a pus în rămă șag cu dracul că n-are să gă sească apă, și dacă scuipi vei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pestelcă - șorț pesti (a) - a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
abhor acest potențial je-m’en-fiche-ism? Pentru că știu prea mulți tineri răvășiți de inepțiile epistemologiei relativiste, având suflete cinstite, dar minți necatehizate. Am vorbit cu prea mulți doctoranzi încercând mariajul imposibil între Derrida și mistica dionisiană ori între Levinas și creștinism, pocind în cele din urmă ambele subiecte? Tu îmi spui de riscurile tezismului ideologic și despre valoarea (chiar literară) a bunului-simț în credință. „De-aia e genial Dostoievski, fiindcă e uman: cadavrul sfântului Zosima se împute, Alioșa are și el penibilismele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
zeului Hermes. Ca psychopompos, acesta știa de câte lucruri cumplite era în stare vrăjitoarea. El l-a prevenit pe Ulise și acesta a știut să le evite. Dar Ulise a asistat la metamorfozarea tovarășilor săi în porci; Circe i-a pocit râzând suav, cu subînțeles. Ulise a învățat, din această pățanie, că există metempsihoză, că după moarte sufletul supraviețuiește, putându-se întrupa în orice fel de viețuitoare. Circe era ucigașă și numeroasele fiare din jurul palatului erau, de fapt, victime umane reîncarnate
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
știință de acel ceva, că te șicanează cu el, că te au la mână. Încerci să-i întrebi cât e ceasul și ei se simt lezați și te înjură de mamă. Încercam odată să fotografiez babe pe stradă. Nu mă poci, spuneau! Asta e arta, poceală. Omul se teme ca o reacție a sa să fie imortalizată. Nu neagă că a făcut așa ceva, dar de ce să se știe de ea, ca să îl aibă alții la mână. E o sursă de putere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
avut inimă în ea, parcă ar fi fost stâncă, nu om. Tovarășul Cameniță folosise cele mai infailibile metode: și smulsul părului, și arderea cu țigara, și smulsul unghiilor. În zadar. O pusese să-și bea urina. Îi tăiase părul, o pocise, o dăduse pe mâna unui borfaș, deținut de drept comun, s-o batjocorească în fața lui. În zadar. Și când ajunsese o umbră, mama îl întâmpina cu aceeași privire în care sclipea neînduplecată o lamă de cuțit. Tovarășul Cameniță ajunsese să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
că succesul meu e din altă direcție, unde aveam doar patru tablouri realizate. Din acel moment începusem să iau culorile și pensulele în serios. Mi-am amintit de vorba lui Bălăceanu și de acel zâmbet al său. O fi fost pocit la gură? Îmi spusese cu aproape două luni înainte că ar fi posibil să iau premiu. De unde știa? Cred că o foarte mare importanță o are meseria pe care o practică, fiind profesor doctor în psihologie și nu în ultimul
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
prin spatele casei, cu coiful în cap și buzduganul la spinare. Dumitru o rupe la sănătoasa după el, cu o sprinteneală de flăcău. Mitrică!! strigă Savastița. Nu mă lăsa, Mitrică!! se milogește ea. Întoarce-te Mitrică!!!... Savastiță, draga me!! Nu poci!! strigă moș Dumitru, țanțoș, cu coiful în cap și buzduganul la spinare. Mă cheamă Vodă-Ștefan!! Ai grijă de tine!! Să ne vedem sănătoși!! Și cu Petrică alături, pornesc la luptă cântând: "Hai frați! Hai frați! La năvală dați!" Savastița se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Calitățile incluse în obligatoriul portret („Căci Măriia-ta ești cu daruri vrednice împodobit și ai îngrijit de această țară cu o așa adâncă pricepere și înaltă priveghere, în atâta blândețe și răbdare, pornită din sufletească dragoste ce li porți, încă eu poci să dau chezășie că politiia luminată și plină de bunătate a înălțimei-tale este în adevărată asemănare cu înțelepciunea lui Democrite, care în învățăturile sale zice: «stăpânii noroadelor și povățuitorii lor trebuie să aibă în toți timpii îngrijirea către vrăjmașii țărei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
tinerețile molfăind, palizi, chinina resentimentelor lor fruste. Trăiesc prin ricoșeu, cuprinși de o indispoziție fără evoluție. Greu de conceput îmi apare și psihologia multor forumiști, care așteaptă, excitați, ocazia săptămânală de a înjura gros, de a blestema, de a-ți poci numele, de a te invita să mori. Au toți nefericirea să creadă că, pentru a părea inteligent, trebuie să atârni, mereu, de o beregată. Ura pare să devină, în asemenea cazuri, nu doar un mod de viață, ci un divertisment
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
peste un an ori doi, Ar duce-amaru-napoi. L ar duce, dar nu se poate, C-a jurat până la moarte ! U iu, U iu iu ! Foaie verde bob de linte Descunună mă părinte, C-am fost tânăr, fără minte. - Nu te poci descununa, Până când nu-i număra, Iarba de pe cele lunci, Și frunza din nouă nuci, Pân-n-o face plopu nuci, Și răchita mere dulci. Atuncea și nici atunci. U iu, U iu iu ! De la casa mirelui, după ce nănașii îl iau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
l-a terminat de mâncat. Unchiul l-a tăiat și pe al doilea și copilul a prins a mânca din ce în ce mai puțin și mai îngândurat. La un moment dat copilul a izbucnit în plâns: „Nene, nu mai poci, da’, să nu mă bați”. N- a mai mâncat și nici n-a fost forțat să mănânce. Unchiul i-a pus în poala cămășuicii pe celălat pepene netăia și i-a spus să-l mănânce acasă atunci când i-a fi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
următor: „La răchita răsădită/este o fată împodobită, Cu un ochi de foc, cu un ochi de apă/ Cel de foc stinge pe cel de apă/ Cel de apă stinge pe cel de foc...( Se anulează reciproc!) De-o fi pocit Geoană de femeie curată, necurată, Să-i crape țâțele, să meargă pârâu, Să vadă lumea că e pocitoare, deochetoare. De-o fi flăcău curat, necurat, Plesnească-i boașele, să curgă pârâu, Să vadă lumea că e pocitor, deocheator. De-o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu, trebuie s-o anunțe, altfel o să-și închipuie că-și face datoria pe lângă Marivana." Ia ascultă, glumețule, nu-ți ajunge un ochi învinețit? Nu cumva vrei acum să ataci Școala ca un bosiac vulgar?" Pentru că un bosiac ți-a pocit așa moaca! Șeful de gară încercă să curme escalada: "Hai, mergem sau nu mai mergem?" Dar trebuie s-o anunț pe nevastă-mea. Unde sunt bosiacii care erau pe aici adineauri? Ar fi putut să-și miște curul și să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
unde se duceau moldovenii noștri. Când s-au întors în toamna lui ’47, unii o făceau pe rafinații,parcă veneau de la Oxford,încercau să te înjosească prin jargoane prefăcute și schimbate.Era unul Filaret, nu-l înțelegeam ce vorbea,așa pocea cuvintele de tare. Dacă eu nu văzusem nici cum arată un vagon de tren prin interior, normal că mă simțeam inferior și nepriceput.Dar ghinionul dracului, nici când am plecat în armată, nu am avut parte nici de tren,nici
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nimică și se zice: „La răchita răsădită / Este o fată împodobit Cu un ochi de foc, cu un ochi de apă / Cel de focă stinge pe cel de apă / Cel de apă stinge pe cel de focă ... De-o fi pocită (numele celui/celei în suferință) de femeie curată, necurată, Să-i crape țâțele, să meargă părău, Să vadă lumea că e pocitoare, deochetoare ... De-o fi flăcău curat, necurat, Plesnească-i boașele, să curgă părău, Să vadă lumea că-i
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poate căsători cu ea, chiar dacă sunt Îndrăgostiți până peste cap. Tocmai am ajuns la partea când are loc un incendiu. Sper să ardă de vie. — Cine, Chiara? Întrebă el. Guvernanta sau soția? — Soția, prostuțule. — De ce? Ca Jane Eyre, zise ea, pocind numele, să se poată căsători cu Mister Rochester, nume pe care-l schimonosi la fel de tare. Fu pe cale să mai pună o Întrebare, dar fetița se Întorsese la incendiu, așa că intră În bucătărie, unde Paola era aplecată peste ușa deschisă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
țintă la mine, s-a gândit puțin și mi-a surâs. După isprava asta s-a dat jos așa cum urcase și mi s-a ghemuit la picioare, încântat. Din seara aceea, neștiind el pe-atunci înțelesul cuvântului, m-a numit, pocindu-mi numele latin Stilianous, „Anus“, care înseamnă inel, dar și mejeră bătrână sau găoază. Mi-a zis așa cam până la doisprezece ani, și din când în când înțelegeam după expresia feței ce înțeles voia să dea de fiecare dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]