1,760 matches
-
i-a sustras telefonul mobil și suma de două milioane de lei vechi. Apoi Ionel R. s-a refugiat într-un gang din apropiere. Oana s-a dus după el, încercând să-și recupereze bunurile. Inculpatul s-a enervat și a pocnit-o cu pumnul în față, amenințând-o că o va lovi în continuare dacă se mai ține după el. Într-un final, i-a dat înapoi telefonul, dar a reținut banii. La audieri, Ionel R. a susținut că, de fapt
Agenda2006-06-06-politia () [Corola-journal/Journalistic/284728_a_286057]
-
fost găsiți în piață, imobilizați și conduși la secția de poliție. Pe drum, în timp ce au trecut pe lângă o masă pe care se aflau expuse spre vânzare diverse obiecte de lemn, Cristian R. a luat un par cu care l-a pocnit de două ori pe polițistul Mihai R. , încercând să scape. Femeia nu a fost identificată, iar în privința lui Nicolae M. , s-a decis scoaterea lui de sub urmărire penală. Cosmin S. , de 27 de ani, a primit cinci ani și șase
Agenda2006-26-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/285104_a_286433]
-
nu poate fi "decât un electron liber" în această competiție și că este momentul "recensământului «electronilor liberi»". "Afilierea la oricare dintre cele trei moțiuni din PDL ar fi însemnat din partea mea cauționarea unui ciomag din ciomăgeala noastră internă. Desigur, unii pocnesc cu forță, alții cu dexteritate, pe drept sau pe nedrept, dar eu cred în moderație, consens, diplomație. Pentru moment nu pot fi decât un electron liber. De fapt, acum ar fi momentul să facem recensământul «electronilor liberi»", a scris Paleologu
Paleologu: sunt un ”electron liber” fiindcă ”nu am de gând să mor cu ei de gât” by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/39002_a_40327]
-
care am deschis ochii era foarte strâmtă.”. În Linguri de lemn, o mamă cu trei copii este scoasă din minți de cel mic, care nu vrea să mănânce fasolea verde, singurul fel disponibil al zilei, iar când pierde total controlul, pocnind copilul de trei ani peste mână cu lingura, se prăbușeșe în lacrimi pe canapeaua din sufragerie, izbindu-și pântecul cu pumnii. În Sfoara, o tânără femeie călătorește cu trenul de la Timișoara la Pitești tocmai în noaptea de Anul Nou. Trenul
Nostalgice by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4302_a_5627]
-
își sugea degetul mare de la mâna stângă.Tamika întinse mâna spre cer și înșfăcă un Cumulus proaspăt. Îl îmbie pe Șercan, întinzându-i câțiva mugurași ținuți între degetul mare și arătător, însă el continua să își sugă degetul. Tamika îl pocni peste deget. Abia când îl pocni mai tare, reuși să i-l scoată din gură, să se minuneze de aspectul lui: fără unghie, cu buricul ros până la sânge”. Povestea în șapte părți a lui Șercan are acest dar al conciziei
Povestea omului-glob by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4284_a_5609]
-
stângă.Tamika întinse mâna spre cer și înșfăcă un Cumulus proaspăt. Îl îmbie pe Șercan, întinzându-i câțiva mugurași ținuți între degetul mare și arătător, însă el continua să își sugă degetul. Tamika îl pocni peste deget. Abia când îl pocni mai tare, reuși să i-l scoată din gură, să se minuneze de aspectul lui: fără unghie, cu buricul ros până la sânge”. Povestea în șapte părți a lui Șercan are acest dar al conciziei și al plasticității expresiei (cu mici
Povestea omului-glob by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4284_a_5609]
-
se face ziuă. Și ce ne face cumnățica voastră, sfânta lu’ mama!? O invită tov prim la dans, o dată, de două ori, poate de zece, de câte ori a vrut omul. Pentru mine, că mă stimează! Are și de ce. Și Elena îl pocnește, de față cu toți. Dacă eram în locul lui o arestam pe loc, pentru ultraj. A bâjbâit-o și el oleacă pe proastă. A vrut să vadă dacă are chiloți curva! A doua zi am înaintat divorțul. S-a judecat la
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Securitate și că prelua personal ancheta... Să ne trăiască tovarășul prim și la mai mare! tună primarul din ușă. După care îl îmbrățișă și îl sărută pe Gheorghe. Lui Petrache îi întinse doar mâna, fără să se uite spre el. Pocnea de sănătate primarul! Nu gras, dar voinic, mai înalt decât timișoreanul. Mulțumesc, Ioane! Mă bucur c-ai venit, începusem să mă plictisesc aici. Când trăia tata, mai aveam cu cine schimba o vorbă. Om bun era, păcat mare că s-
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
am înlemnit, Victore. A rămas cu gura căscată bietul om, mai ales când l-a făcut nesimțit. Știi că un lingău de la mine a venit a doua zi și mi-a spus că bine i-a făcut Elena?! L-am pocnit pe ticălos. Acum, la municipiu, muncesc mai puțin. Primul secretar parcă mi-ar fi subordonat, știe că voi fi promovat înapoi, sau chiar și mai sus... Dar, cum spuneam, hai să uităm de aceste fleacuri și scoate și tu ceva
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
mai cu măsură, să mă țină mai mult. Lumina se aprinde. Închid ușile interioare cu picioarele și, fără să mă ridic, apăs butonul de jos. Liftul coboară. Ușa metalică se deschide și cineva le împinge și pe cele din placaj, pocnindu-le de pereții interiori. Niște bărbați se holbează la mine: — Io v-am zis că-i o femeie în lift. — Vai, o fată, i-e rău. Ți-e rău, donșoară? — Aiurea, n-o vezi că fumează? — Dădeai, idioata dracului, foc
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și face în scurt timp, 111 iar Vasile rămâne locului și își freacă mâinile de frig, cu privirea în gol. Mi-e greu să citesc pe fața lui ceva: politețe? precauție? Mă gândesc că e beat și vrea să mă pocnească pentru cine știe ce și-o fi adus acum aminte; se apropie de mine, eu îmi încleștez pumnii în buzunare, îmi încordez tot trupul și mă pregătesc pentru o eventuală lovitură. — Dragoș, trebuie să-ți spun ceva. Nu prea e de bine
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
am urcat îm preună în lift. M-a întrebat dacă poate să mă sărute. Nu mă pupasem nici odată și nu liftul era decorul pe care mi-l imaginasem pentru „prima dată“. Am zis însă da. Îmi venea să mă pocnesc peste gură și să sar dracului afară din lift când mi-am dat seama ce zisesem. M a sărutat. Cu limba. Și apoi mi-a pus mâna pe genunchi, mi i-a depărtat, iar degetele lui au pornit încet în
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
barbară, să se desfete ca porcii, excitați de parfumuri, mirodenii și vin și de privirile-nfierbântate ale femeilor bete stăpânite de chiotul cărnii. Mirosuri acidulate se-ncrucișau prin aer cu vagi efluvii de suave parfumuri franțuzești. Râsul clocotea în gâtlejuri, șampania pocnea țâșnind până-n bărbile de celofibră ale ghirlandelor, bucile nădușite ale fețelor congestionate, gata de apoplexie, se scuturau sub rafalele dopurilor, bătăile tobelor, icniturile, nechezatul tremurat al femeilor și grohăitul scurt hurducat al comenzilor scrâșnite. Spasmele beției atinseseră apogeul într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
perete, în colțul dintre celălalt perete, îmbrăcat în faianță, și ușă i se păru că distinge răsuflarea obosită, șuierătoare a celui care urcase scările. Ssst! duse fata un deget la gură și-i făcu semn să stea acolo, nemișcat. Ușa pocni, lovindu-l în umăr. În clipa aceea o auzi pe Irina țipând. Era un țipăt scurt și ascuțit, de spaimă și rușine. Ah! Te-n mă-ta, putoare! mugi bărbatul apăsat, și, lăsându-l fără echilibru pe el, pe Miluță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
veniți se căznesc să-l așeze pe patron care alunecă mereu. Domnul cu mitraliera și-a potrivit distanța. Nu are nici o importanță faptul că domnul Goodman e gata să alunece din nou. Primele gloanțe țiuie și izbesc în pian. Strunele pocnesc într-un zumzet strident. Sticla zăngănește. Într-un colț stau perechile aflate la petrecere. Nu a fost nevoie de nici o comandă ca să se comporte cum trebuie. S-au așezat de la sine cu fața la perete, ascultând îngroziți țăcănitul armei ucigașe, pocnetele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
între roți. La această mașină au fost înhămați patru cai mari, cu ștreanguri, nu cu mult mai groase decât frișca biciului, și un surugiu îmbrăcat într’o haină albă de flanelă, încălecă pe calul de lângă roată. Închinându-se înainte și pocnind din biciu porni într’un galop sălbatic, strigând tot timpul de lungă și tărăgănată cadență. Drumul era plin de grindină, care se topea formând băltoace prin care caii treceau în plină viteză. Cum mă aflam lângă picioarele dinapoi ale cailor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
inutil lângă calculator prevestind că mușcata românească a urcat cu mult, peste creste! Celelalte au rămas mici, roase de furnici. Ca praful de zahăr uitat în credențul greu și grav, scârțâind din trupul bolnav. Totul e în declin: pereții au pocnit pe alocuri, ca niște ochii amenințați de deochi. Îmi amintesc că în biserica tatălui meu m-au deochiat, am căzut pe podea și vraja m-a lăsat, când mătușa m-a descântat. Cei optsprezece ani mă insultă. Peste portretul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
mare zarvă a stîrnit acest cuvînt în mintea Ilincăi! Nu era pentru prima dată cînd pocitania de Bărzăun îi spunea așa și, de data asta, mai ales că tot acum se putea uita și la tăblițe, se hotărî să-l pocnească pe Bărzăun cu coada cazmalei. Și, nici una nici două, porni spre el ca o vijelie, săltă cazmaua, ținînd-o dinspre partea metalică și se răsti la el de departe: Las' că-ți arăt eu ție, fărmătură ce ești! Bărzăunul însă, cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
serios. Am zis și eu... așa... Ce, tu nu mai știi de glumă?... Eu țin la tine, bă spanac! Și eu cînd țin la cineva, țin, nu mă joc! Așa să știi!... Hai, saltă de pe piatră, să mergem acasă, că pocnesc de foame! Azi am condus aproape un ceas tractorul singur! Îți dai seama?... E formidabil de plăcut să simți cît de bine ascultă matahala aia de fier de tine! De ce nu vii și tu?... Am vorbit cu nea Costică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de vorbă pe malul rîului, unii au scornit fel de fel de minciuni. Și pe Vlad, adică, de ce nu l-aș putea suferi? Pentru că nu l-a crezut pe Bărzăun de prima dată și era cît pe ce să-l pocnească atunci cînd a insistat să nu mai meargă la Peștera Liliecilor? La urma urmei fiecare cu felul său de-a fi. Eu nu mă amestec în treburile lor! Ei s-au certat, ei s-au împăcat. Asta-i. Așa că vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
dacă nu cumva este vreo intrare în adîncul stîncii. Uite aici a fost momentul cel mai neplăcut din toată expediția, pentru că s-au certat mai dihai ca la mlaștină și, după cum vă spuneam, Vlad era cît pe ce să-l pocnească pe Bărzăun. Noroc că a intervenit iar, cu foarte multă autoritate, Ilinca și le-a spus tuturor că, dacă-l mai necăjește cineva pe Bărzăun, ea se întoarce singură acasă și se supără definitiv. Așa că s-au împăcat cu toții și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
paralizant asupra fiecăruia. Auzi tu, să-l insulți pe Vlad în fața Ilincăi! Dar Vlad nu s-a lăsat împins de primul acces de furie, ci a procedat cu mult calm. El și-a dat perfect seama că, dacă l-ar pocni pe Bărzăun, ca răspuns la insultă, gestul său l-ar mătura poate definitiv din atenția Ilincăi și, bineînțeles, acest fapt l-ar scoate cîștigător pe Virgil. Or, el nu era dispus să piardă prietenia Ilincăi pentru un moft al Bărzăunului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
buni păstrăvii fripți pe piatră, Bărzăune? întrebă Ilinca privindu-l pe acesta cu destulă admirație. Formidabil, răspunse salivînd Bărzăunul. Dacă vii cu mămăligă și sare de-acasă, sau, dacă ești destul de deștept și vii să faci mămăliga aici, mănînci pînă pocnești și tot ai mai vrea. Și c-c-cum îi frigi, adică? întrebă Nuțu cu ochii măriți de poftă și cu nările umflate, de parcă ar fi simțit atunci mirosul păstrăvilor fripți. Cum?... Ehe, exclamă Bărzăunul urmărind în apă jocul păstrăvilor și gîndindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nici pis. A-l contrazice pe Bărzăun într-un asemenea moment și-n fața unei astfel de perspective, însemna un risc prea mare. Așa că se mulțumiră cu toții să-l privească cu admirație mută, dar și cu destulă invidie. Nea Petrică pocni din degete în felul său și zise convins: Cred că ai dreptate, savantule!... Dar unde-ar putea fi oare o asemenea intrare? O găsim noi, strigă Bărzăunul fericit că i se dă dreptate. Și porni ca din pușcă spre pietrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
plăcea. Și... și mai ce? Să fii... așa... omulețul meu. Femeia Lego. Să joci cum îți cânt. Să te iubesc și să te fac bucăți, dacă-mi tună mie, și după aia să te legăn, să te alint, să te pocnesc, să te las naibii să putrezești și să te cobor din lift pe tocuri cui, vopsită cu Londa și cu oja sărită. Să te port prin tramvaie cu plânsul în gât și să te mărit cu sacoșa de piață, dacă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]